51,468 matches
-
poată fi amânată și urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Curtea reține că, în cauza de față, preambulul ordonanței de urgență cuprinde o motivare in extenso a diferitelor soluții legislative promovate în cuprinsul său, iar fundamentarea pentru adoptarea normei criticate se poate regăsi în următorul considerent al preambulului: „ținând seama de necesitatea adoptării unor reglementări prin care să fie eliminate o serie de elemente de incertitudine juridică generate de prevederi existente în legile supuse modificării și completării prin prezenta ordonanță
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
de necesitatea asigurării unui sistem de salarizare bazat pe poziția instituțională a respectivelor entități publice, reafirmând, astfel, principiul potrivit căruia sistemul de salarizare se reglementează în funcție de trepte/niveluri/poziție instituțională. Toate aceste aspecte sunt motivate în preambulul ordonanței de urgență criticate, ceea ce înseamnă că sunt respectate prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție. Faptul că, ulterior, același legiuitor delegat, prin adoptarea Ordonanței de urgență nr. 12/2019, a revenit asupra soluției normative promovate nu reflectă decât o opțiune legislativă ulterioară derogatorie
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
cât și valorificarea în condiții optime a drepturilor și libertăților fundamentale (Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 68). ... 20. Curtea reține că textul legal criticat nu produce în sine o insecuritate juridică, ci aduce în discuție așezarea pe trepte ierarhice a drepturilor salariale de care beneficiază specialiștii IT în funcție de poziția instituțională a entităților în care aceștia funcționează. Faptul că, ulterior, prin Ordonanța de
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
impune recurgerea la această cale de reglementare“. ... 4. Cu privire la motivarea urgenței, se observă că, în cauză, preambulul ordonanței de urgență cuprinde o motivare in extenso a diferitelor soluții legislative promovate în cuprinsul său. Singura fundamentare pentru adoptarea textului criticat sar putea regăsi în fraza generală „ținând seama de necesitatea adoptării unor reglementări prin care să fie eliminate o serie de elemente de incertitudine juridică generate de prevederi existente în legile supuse modificării și completării prin prezenta ordonanță de urgență
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
prorogarea unor termene, începând cu 1 ianuarie 2019 s-a reglementat o majorare salarială cu sume reprezentând ¼ din diferența dintre salariul de bază prevăzut pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018. La 20 februarie 2019, prin efectul textului criticat, se reduce cuantumul salariilor personalului IT de la instanțe/parchete cu aproximativ 40%, pentru ca din 7 martie 2019 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2019) să se revină din nou la nivelul anterior zilei de 20 februarie 2019. ... 15. Așadar
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
reduce cuantumul salariilor personalului IT de la instanțe/parchete cu aproximativ 40%, pentru ca din 7 martie 2019 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2019) să se revină din nou la nivelul anterior zilei de 20 februarie 2019. ... 15. Așadar textul criticat a fost în vigoare 15 zile (20 februarie-6 martie 2019). Având în vedere și expunerea de motive la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2019, se constată că soluția legislativă promovată prin textul criticat reprezintă mai degrabă un accident/o rezolvare
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
20 februarie 2019. ... 15. Așadar textul criticat a fost în vigoare 15 zile (20 februarie-6 martie 2019). Având în vedere și expunerea de motive la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2019, se constată că soluția legislativă promovată prin textul criticat reprezintă mai degrabă un accident/o rezolvare nefericit(ă) a salarizării personalului IT, care a determinat o insecuritate vădită în privința dreptului la salariu al acestuia, corolar al dreptului la muncă (Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
dispozițiile art. 209 alin. (16) din Codul de procedură penală încalcă principiile fundamentale privind egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare și înfăptuirea justiției, întrucât instanțele interpretează termenul de 6 ore instituit de textul de lege criticat ca fiind un termen de recomandare, a cărui nerespectare nu atrage nicio sancțiune. Arată că, în speță, propunerea de arestare preventivă a fost înregistrată în data de 29 august 2018, la ora 11.20, în condițiile în care din ordonanța de
DECIZIA nr. 654 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251877]
-
că, în cauză, deliberarea și pronunțarea asupra măsurii preventive au avut loc între orele 15.25 și 15.40, când s-a făcut pronunțarea hotărârii, în condițiile în care ședința de judecată a început la ora 15.00. Consideră că textul de lege criticat este constituțional numai în măsura în care este interpretat în sensul că termenul „cu cel puțin 6 ore înainte de expirarea duratei reținerii“ inculpatului este un termen peremptoriu, a cărui nerespectare atrage incidența dispozițiilor art. 268 alin. (1) din Codul
DECIZIA nr. 654 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251877]
-
asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 654 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251877]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 822 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251907]
-
s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;“. ... ... ... 11. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că se critică, în esență, imposibilitatea
DECIZIA nr. 822 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251907]
-
și că această dată nu poate depăși intervalul de 3 ani de la data producerii infracțiunii privitoare la o pricină, săvârșite de un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată. Astfel, se susține că textul de lege criticat, în interpretarea dată de instanța supremă, încalcă dreptul constituțional la un proces echitabil și îngrădește accesul liber la justiție, pentru că impune o sarcină excesivă părții, de natură a face imposibilă recurgerea la calea de atac a revizuirii, dat fiind
DECIZIA nr. 746 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251915]
-
asupra excepției de neconstituționalitate invocate. ... 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Avocatul Poporului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele: 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2
DECIZIA nr. 746 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251915]
-
nu se mai poate face printro hotărâre penală, dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora. “ ... 12. Potrivit art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, la care face referire textul de lege criticat: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: (...) ... 4. dacă un judecător, martor sau expert
DECIZIA nr. 746 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251915]
-
penală, instanța de revizuire se va pronunța mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenței sau inexistenței infracțiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat și cel învinuit de săvârșirea infracțiunii. “ ... 13. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiție. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia este nemulțumită de interpretarea dată textului de lege criticat de către instanța supremă, în cadrul competenței sale de
DECIZIA nr. 746 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251915]
-
neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia este nemulțumită de interpretarea dată textului de lege criticat de către instanța supremă, în cadrul competenței sale de soluționare a recursului în interesul legii, și susține că o interpretare constituțională a textului de lege criticat ar fi aceea ca în toate cazurile, data producerii împrejurărilor despre care se face vorbire în cuprinsul textului de lege criticat să fie data emiterii actului procesual penal prin care acestea, fiind constatate, primesc efecte în planul procesului penal. ... 15
DECIZIA nr. 746 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251915]
-
competenței sale de soluționare a recursului în interesul legii, și susține că o interpretare constituțională a textului de lege criticat ar fi aceea ca în toate cazurile, data producerii împrejurărilor despre care se face vorbire în cuprinsul textului de lege criticat să fie data emiterii actului procesual penal prin care acestea, fiind constatate, primesc efecte în planul procesului penal. ... 15. Analizând aceste susțineri, Curtea reține că, prin Decizia nr. 3 din 6 martie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul
DECIZIA nr. 746 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251915]
-
2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016, Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 5 mai 2017. ... 19. Astfel, prevederile legale criticate sunt norme de procedură, iar în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, procedura de judecată și exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege. Din aceste norme constituționale reiese
DECIZIA nr. 746 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251915]
-
de art. 1 alin. (5) din Constituție (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, Decizia nr. 240 din 3 iunie 2020, Decizia nr. 1 din 13 ianuarie 2021). ... 10. Pentru aceste argumente, se solicită Curții Constituționale să constate neconstituționalitatea legii criticate, care contravine prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală. ... 11. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, obiecția de neconstituționalitate a fost comunicată președinților celor două
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
rang constituțional. În această lumină și cu această circumstanțiere trebuie abordată interpretarea principiului legalității în cadrul atribuțiilor Curții Constituționale, iar nu ca o verificare a compatibilității actelor normative între ele. În plus, se arată că pretinsa neconcordanță dintre textul legal criticat și alte acte normative în vigoare nu poate fi analizată de instanța de contencios constituțional, care, în examinarea constituționalității legilor, are în vedere exclusiv compatibilitatea acestora cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
a sesizării de neconstituționalitate. ... 16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la sesizarea de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând sesizarea de neconstituționalitate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 17. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Legea pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
din legea examinată, și în corpul Legii nr. 69/2000, la art. 20^2 alin. (3) lit. b^1). ... (4) Analiza criticilor de neconstituționalitate 27. În esență, argumentele de neconstituționalitate formulate susțin ideea că derogarea expresă, prin art. I pct. 1 din legea criticată, de la principiile și exigențele alocării resurselor bugetare, cuprinse la art. 30 alin. (2) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 4 iunie 2020, dar și la art. 8
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
iulie 2021, paragraful 21; Decizia nr. 904 din 28 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1236 din 28 decembrie 2021, paragraful 33). ... 42. Curtea reține că derogarea cuprinsă la art. I pct. 1 din legea criticată, cu referire la modificarea alin. (3) al art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, este una conformă cu exigențele impuse de art. 63 din Legea nr. 24/2000, în sensul că, pe de o parte, utilizează în mod
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
conformă cu exigențele impuse de art. 63 din Legea nr. 24/2000, în sensul că, pe de o parte, utilizează în mod expres și fidel formula „prin derogare de la“, iar, pe de altă parte, că ambele acte normative - atât legea criticată, derogatorie, cât și legea de la care s-a derogat au același caracter de lege ordinară. Referitor la aplicabilitatea limitată în timp, menționată mai sus în jurisprudența Curții, aceasta nu se impune în cazul de față, întrucât legea criticată nu
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]