1,997 matches
-
le exercită asupra psihicului, de tonusul și de starea noastră interioară, de gradul de echilibru și de deconectare nervoasă sau dimpotrivă de anxietate sau de starea de iritabilitate pe care le manifestăm în unele situații. Un mediu ambiant cu nuanțe cromatice calde (roșu, portocaliu, galben) are efecte mobilizatoare, incită la acțiune, inspiră încredere și optimism, crează o atmosferă favorabilă comunicării și o stare interioară de confort și de bună dispoziție. În perioada actuală, cromoterapia profesională devine o necesitate vitală, dat fiind
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
de pictură a icoanei pentru regiu‑ nea orientală. Icoanele acestei perioade pierd un pic din austeritatea lor tipică, devin par‑ că mai proaspete și instinctiv mai precise în elaborarea formelor, iar culorile sunt mai strălucitoare, mai vii, de o gamă cromatică mai completă. În comple‑ xul acestei picturi transpare o spontaneitate primitivă prin scheme compoziți‑ onale simple, originale prin maturitatea lor care vor rămâne o particula ritate a picturii iconografice în secolele care vor urma. Cucerirea Constantinopolului de către cruciați în 1204
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
contribuția și maestrul Akira Yoshizawa. El reușește să impună în cultura universală arta origami ca o expresie profundă a creativității umane. Până în 1930 el creează peste 50 000 de figurine, caracterizate prin acuratețea designului și sensibilitatea îmbinării formei cu paleta cromatică a hârtiei. Dintre cei care au contribuit la câștigarea respectului pentru tehnica origami ca mediu propice al artei autentice, precum și la succesul în arta contemporană, trebuie amintit Robert Harbin care, în 1956 publică volumul ”Paper Magic” (“Magia hârtiei”), în cuprinsul
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
a Studiilor lui Frédéric Chopin. În pofida uniformității de avansare, figurațiile dețin o mare forță sugestivă, creând cu ingeniozitate o adevărată pictură sonoră, un caleidoscop de lumini și umbre creat prin juxtapunerea unor variate culori tonale (minor, major, scară în tonuri, cromatic). În același timp, descoperim „reflexii” ale concepției artistice inițiate de Hokusai și Hiroshige, în care măiestria tehnicii decorative se îmbină cu acea perfecțiune desăvârșită a formei de reprezentare. Derivația naturalistă a titlului își regăsește corespondența de imagini în simplitatea mijloacelor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
transparența naturală a „apei” prin evitarea mixării progresiilor armonice. Fragmentul investit cu o funcție de tranziție (Animez et augmentez peu à peu - animați și augmentați puțin câte puțin) se distinge prin noutatea spațiului armonic, cu pasajele sale în tonuri și tratările cromatice, care preced un scurt moment de acalmie. Figurația trilului lent, ce desfășoară o pedală ostinato pe dominanta de sol#, va îndeplini ulterior rolul de fundal sonor pentru expresia materialului tematic secund (B - măsurile 75 - 99) și, în același timp, va
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la nivelul întregului ansamblu de discurs. În acest context, elementul armonic va îndeplini o funcție decisivă în demarcarea unităților constitutive configurației formale, prin adoptarea culorii tonale de do major în cele două secțiuni extreme și un tip de avansare predominant cromatică, cu o pedală de fa# și puternice inflexiuni de si minor în interiorul secțiunii centrale. O tipologie formală similară celei întâlnite în Hommage à Rameau va plasa în final coda, cu aceleași elemente tematice aparținând secțiunii centrale și o evoluție preponderentă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
conturate a obiectului, tind spre o „depersonalizare” a acestuia, o esențializare ce intenționează depășirea particularului. Factorul armonic este definitoriu la nivelul procesului de delimitare a structurii formale, circumscrierea părților constitutive realizându-se astfel prin adoptarea scării hexatonic-anhemitonice și a celei cromatice pentru secțiunile extreme, în contrast cu spațiul diatonic de mi major al episodului central (A - măsurile 1 - 23; B - măsurile 24 - 39; Av măsurile 40 - 49). Secțiunea mediană aduce în prim-plan circumstanța unui discurs conceput printr-o exemplară „economie” de mijloace
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
texturii. Tonalitatea de fa# major rămâne la statutul unei simple afirmații inițiale (marcată de armură), într-o țesătură tonală și armonică complexă, în care traseul avansării devine tot mai capricios în schimbările de direcții și culori. Tratările bitonale și progresiile cromatice tensionează adesea expresia, pentru ca alteori, scriitura în tonuri să producă impresia unei suspendări temporare. Configurația arhitecturală adoptă structura unei forme ternare cu coda: A (măsurile 1 - 29); B (măsurile 30 - 85); Av (măsurile 86 - 93); coda (măsurile 94 - 97). În pofida
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
audiție a acestui preludiu a avut loc la Societatea Națională, la 25 mai 1910). Renumita simetrie plastică a artei grecești o descoperim reflectată într-o scriitură riguros concepută, în care multiplele materiale tematice expuse în variate structuri (modale, diatonice și cromatice) sunt îmbinate cu măiestrie într-un „tot” unitar. Acest ansamblu nu reprezintă însă o fuziune amorfă a diferitelor entități tematice coparticipante, descoperind în anexarea acestora apelul lui Debussy la o evidentă disciplină de concepție și având ca rezultat, profilarea distinctă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
individualizat prin natura conținutului său melodico-ritmic, o vom regăsi în majoritatea configurațiilor de discurs ale celor două caiete de Preludii. La nivelul țesăturii de ansamblu distingem evoluția a trei planuri distincte, corespondente celor trei dansatoare proiectate de către viziunea conceptuală: melodia cromatică expresivă ce se impune progresiv în primplanul imaginii sonore prin aportul evident al factorului ritmic (utilizarea tot mai frecventă a formulei ritmice punctate devenind spre finalul afirmației introductive o prezență constantă), precum și datorită avansării liniei melodice spre registrul acut; acordurile
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Sensul ascendent al liniilor melodice superioare imprimă o vădită tendință de înălțare, metaforă sonoră a aspirației către acel univers spiritual tărâm al Perfecțiunii spre care tindem la nesfârșit fără a ne lăsa intimidați de iminența eșecului. Ritmul punctat al liniei cromatice determină îngreunarea evoluției „dansului”, un aport suplimentar în acest sens avându-l deopotrivă potențarea nivelului dinamic al sunetului cu valoare de (plasat pe finalul fiecărui timp al măsurii 3). Expresia pregnantă a ritmului punctat receptată în raport cu monoritmia vocilor exterioare (înlănțuirea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în acest sens avându-l deopotrivă potențarea nivelului dinamic al sunetului cu valoare de (plasat pe finalul fiecărui timp al măsurii 3). Expresia pregnantă a ritmului punctat receptată în raport cu monoritmia vocilor exterioare (înlănțuirea constantă de ), precum și configurația personalizată a motivului cromatic generează, în mod natural, o ierarhizare a importanței straturilor constitutive, impunând această afirmație în prim-planul discursului. Acest aspect structural al țesăturii sonore solicită o evidențiere netă la nivelul redării interpretative, aceeași intenție conceptuală derivând în mod adițional din marcarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
portato indicată vocilor externe. Modalitatea de utilizare a pedalei de rezonanță va avea în vedere, cu prioritate, evitarea mixării blocurilor acordice înlănțuite în plan orizontal, intenționându-se în mod exclusiv combinarea „verticală” a diferitelor suprapuneri de structuri armonice (diatonic și cromatic). În cea de-a patra măsură, pedala de rezonanță va urmări menținerea armoniei de cu septimă mare, care se prelungește de pe timpul al II-lea până la cea de-a doua jumătate a timpului al IV-lea, din acel moment fiind
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al celor trei muze grațioase. La nivel conceptual, opțiunea pentru extinderea cadrului metric () corespunde intenției de a sugera dilatarea spațiului temporal, de a crea senzația opririi Timpului în loc, eterna aspirație a ființelor pământene. Cea de-a doua ipostaziere a motivului cromatic conduce la accentuarea afirmației inițiale (expunerea în octave), manifestând o tendință evidentă de expansiune spre zone tot mai îndepărtate (ambitus extins - fa contraoctavă - sol3). În mod evident animată, configurația ritmică recurge la exprimarea contratimpată a acordurilor de 7 sunete, care
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prin terțe ascendente a acordurilor majore din debutul secțiunii finale conduce la o stabilizare provizorie pe armonia de mi major, dobândind o luminozitate sporită prin proiecția acesteia în registrul acut. Coda aduce imaginea destrămării progresive a materialului tematic principal (motivul cromatic), a cărui țesătură inițial aglomerată (acorduri masive de 7 sunete) este supusă ulterior unei desubstanțializări progresive, generată de reducerea nivelului dinamic (p, pp și ppp) și diminuarea frecvenței „evenimentelor” sonore în cadrul structurii metrice. Meticulozitatea cu care Debussy atribuie fiecărei voci
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unei pedalizări ample, dictate de valorile de durată ale sunetelor planului inferior, fapt care va produce un efect contrastant în raport cu ariditatea sonoră a discursului introductiv. Cea de-a doua apariție a motivului tematic dobândește o culoare tensională inedită prin alunecarea cromatică descendentă a sunetului inițial ( devine ), adăugând în expresivitate prin augmentarea implicită a primului interval melodic (cvarta perfectă devine mărită) și transformând, în același timp, scara pentatonică introductivă într-o configurație anhemitonică. Secțiunea secundă a structurii macro-formale se delimitează prin opțiunea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pentatonice (sol# la - si - do# mi și mi - fa - sol - la do), pentru ca ulterior, debutul celei din urmă secțiuni să reproiecteze afirmația în scara pentatonică originară. Pe fundalul unei pedale sonore de , coda (măsurile 53 - 59) va descrie o ascensiune cromatică de acorduri majore, însoțită concomitent de o reducere dinamică progresivă, ale cărei etape intermediare apar indicate cu remarcabilă meticulozitate (p - pp - più pp - ppp). Acordul de (reprezentând tonalitatea de bază a preludiului) va rămâne până la final o simplă iluzie sonoră
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de o reducere dinamică progresivă, ale cărei etape intermediare apar indicate cu remarcabilă meticulozitate (p - pp - più pp - ppp). Acordul de (reprezentând tonalitatea de bază a preludiului) va rămâne până la final o simplă iluzie sonoră, invocată cu subtilitate de traseul cromatic ce tinde doar spre rezonarea acestuia. Lipsa acelui finalis așteptat conduce la un deznodământ ce rămâne sub semnul enigmei, al cărei echivoc predispune la o continuare a istorisirii prin puterea de imaginație a auditorului. Imaginea sonoră a măsurilor finale necesită
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a unui motiv ostinato ce desfășoară acordul de fa# minor cu sextă și treapta a V-a coborâtă. Dar, evoluția armonică ulterioară, prezentând o mobilitate pregnantă a treptei a III-a , frecvente evadări spre noi centre tonale, scări hexatonale și cromatice sau multiple forme de parafonie, conduce la ideea afirmării unei tonalități mai mult „indicative”, decât în sensul tradițional al termenului. Impresia unei așteptări temătoare decurge din plasarea evoluției sonore în spațiul registrului grav, iar „semnalul” amenințării ce se întrevede îl
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dintre cele două pedale. Astfel, pedala de rezonanță va marca în exclusivitate expresia arpeggiato-ului, pentru ca tremolo-ul să apară punctat de un schimb al aceluiași efect de pedală, precum și de estomparea produsă prin activarea surdinei. La nivel conceptual, inserarea elementului cromatic prototip consacrat al vocabularului sonor apelat în cazul evocării unor asemenea fenomene intempestive - semnalează avansarea discursului spre o nouă fază a expunerii descriptive, corespondentă „izbucnirii furtunii”. Plasarea ritmului dublu punctat în planul inferior (un peu marqué - puțin marcat) deține rolul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în cazul evocării unor asemenea fenomene intempestive - semnalează avansarea discursului spre o nouă fază a expunerii descriptive, corespondentă „izbucnirii furtunii”. Plasarea ritmului dublu punctat în planul inferior (un peu marqué - puțin marcat) deține rolul unei reale potențări expresive a evoluției cromatice, care se derulează prin formula melodică ostinato. O dată cu acest debut al secțiunii secunde asistăm la un procedeu de lansare progresivă a nivelului agogic (Commencer un peu au-dessous du mouvt - Să se înceapă puțin sub mișcare, Revenir progressivement au mouvt Animé
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ale personajelor de circ sau music-hall supuse evocării. Indicația introductivă Modéré, nerveux et avec humour (Moderat, nervos și cu umor, cu o recomandare metronomică de ) va contrabalansa tendința de rubato, difuzată de imaginea lirică a episodului ulterior, în care motivul cromatic în acorduri de cvintă mărită, proiectat într-un atac legato, cu un sens predominant descendent - metaforă a unui sentiment de „înșelătoare” întristare, și marcat cu En cédant (Cedând) și moqueur (zeflemist), se suprapune unor rezonanțe purtând sugestia pizzicato-ului de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Poulenc, care executa acest preludiu într-un tempo moderat de cakewalk și cu respectarea foarte strictă a configurației sale ritmice. În același plan interpretativ, sunetele plasate în sopranul acordurilor necesită o subliniere pregnantă, în scopul de a contura cu distincție desenul cromatic descendent al liniei melodice. Dar, totul se dovedește a fi un adevărat „trick” (farsă) în stil american, prin acel „bad joke” (glumă proastă) de natură sarcastică, ce îl oferă finalul surprinzător al unui țipăt de uimire sau chiar înfricoșare. Pauzele
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dominantei de re, „anunță” numărul următor al spectacolului de circ, producând o nouă ruptură la nivelul discursului, prin modificări dinamice (ppp - f ), ritmice, precum și de registru. Fragmentul măsurilor 63 - 66 atrage atenția asupra unei modalități interesante de utilizare a elementului cromatic, investit cu o funcție pur-decorativă datorită non funcționalității ipostazei expuse, a privării acesteia de rezolvări armonice ulterioare. În același timp, asistăm la o temă melodică expresivă, o pantomimă sentimentală în stilul baladei de music-hall, întreruptă cu insistență de motivele materialului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un autentic peisaj sonor conceput printr-o adaptare inspirată a tehnicilor picturale impresioniste la specificul reprezentărilor muzicale. Astfel, în aspectul dual al scriiturii bitonale (ce suprapune două entități sonore apropiate, dar și puternic contrastante ) recunoaștem acea echivalență sonoră a concepției cromatice cu tușe divizate, ce explorează efectul optic produs de juxtapunerea culorilor pure. Desubstanțializată, „materialitatea” își pierde consistența, dizolvându-se într-o senzație vaporoasă. Finalitatea viziunii 176 conceptuale conduce la abstractizarea perspectivei spațiale printr-o fuziune a formelor, ce se „pulverizează
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]