2,185 matches
-
pus iarăși stăpânire pe mine. Din păcate, din pricina tulburărilor interne, multe ticăloșii s-au întâmplat și pe timpul guvernării celor care au preluat puterea. Și nu trebuie să ne mirăm dacă la fiecare schimbare de regim răzbunarea adversarilor devine tot mai cruntă. Pentru cei reîntorși din exil, au fost luate unele măsuri binevenite, în scopul de a aduce împăciuirea. Între timp, ca o nouă lovitură a sorții, câte persoane sus-puse l-au adus pe bunul nostru Socrate pe băncile acuzării, copleșindu-l
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
-ți spune că „obosește” și el, de la o vreme, lăsîndu-te să crezi că vei beneficia de el la infinit. Astfel, prins În mrejele lui te va trăda cînd te aștepți mai puțin și te va arunca În prăpastia celor mai crunte dezamăgiri. * „Oamenuii nu sînt Înșelați Întotdeauna pentru că sînt proști, ci adesea, numai pentru că sînt buni.” (B. Gracian) Într-adevăr, omul bun este vulnerabil, deoarece bunul său simț Îl face să se Încreadă În oameni. Însă e dureros să vezi că
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nimic altceva decît o dovadă de ipocrizie disimulată). * „CÎtă poezie Într-o lacrimă omenească.” (Petre Andrei) Este, de fapt poezia „timpului”, silit să se concentreze, de exemplu, În trăirea de-o clipă a unei mari bucurii, sau În trăirea dezamăgirii crunte a unei ipocrite promisiuni... * „Versurile mele au sensul care li se dă.” (Paul Valéry) Poate că este o exagerare, deoarece creația poetică, asemeni Întregii creații artistice, poartă totuși pecetea individualității psihologice și a crezului artistic al autorului respectiv. Însă pe
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
obișnuit. * „Este periculos să fii sincer, dacă nu ești și prost.” (G.B. Shaw) Negreșit că și „sinceritatea” - ca orice atitudine - trebuie să fie selectivă: o vom acorda doar celor care o merită, altfel, trebuie să ne asumăm riscul trăirii unor crunte dezamăgiri. * „Mi-i prieten Platon, dar mai prieten Îmi e adevărul.” (Aristotel) Dar Însuși Platon spusese: „Nu trebuie să se respecte omul mai mult decît adevărul”. * „Nu există ceva mai urît decît a afirma Înainte de a cunoaște.” (Cicero) Însă, pentru
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
are voie să fie altfel decât genial. În polemică (unde e vorba de idei) ajung talentul, inteligența, abilitatea. În pamflet trebuie geniu. Violența trebuie să fie purificată printr-o mare credință, așa cum se purificau odinioară înainte de luptă cavalerii. Cele mai crunte ultragii, cele mai triviale injurii pot străluci cu o lumină de vitraliu dacă cel care înjură e un om de onoare; această calitate intră consubstanțial în geniul invectivei. Din pamfletele lui Aretino nu a rămas nimic (decât o pâine pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Mislea, femei; TÎrgu Ocna, Închisoare-spital pentru bolnavii TBC; Jilava, Închisoare de tranzit. Este unanim acceptat că Închisoarea Pitești a devenit simbolul regimului inuman de care aveau parte deținuții din penitenciarele românești, aici desfășurîndu-se Între decembrie 1949 și august 1952 un crunt proces de reeducare, soldat cu zeci de morți și sute de persoane schilodite fizic și psihic. Deletant procedează la o concisă și utilă reconstituire a „experimentului Pitești”. Pentru „pedepsirea” indezirabililor, regimul a folosit pe scară largă și represiunea În forma
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
alocuri tensiunea epică. El cunoaște destule taine ale compunerii povestirii, căci, chiar atunci când face o pauză, umple acest interval cu fapte ce participă direct la menținerea unui tonus ridicat: nenorocirile pe care le provoacă „oastea barbarilor” ce invadase „Moldovlahia”, jefuirea cruntă a țării, pasagerele domnii ale unui Ștefan Lăcustă, în vremea căruia țara a fost bântuită de o „foamete cumplită”, sau Alexandru Cornea. Specia de „publicistică politică” practicată implică deslușit prezența portretelor. În fixarea, pentru viitorime, a trăsăturilor cutărui sau cutărui
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
dedicat graiurilor românești maramureșene, transilvănene și bănățene. Spiritul muzeiștilor, caracterizat prin interdisciplinaritate, deschidere culturală, probitate științifică și, nu în ultimul rând, prin umor, nu a încetat să călăuzească și munca istoricilor literari formați la aceeași școală. Într-o epocă de cruntă represiune, poetului Lucian Blaga i s-a oferit posibilitatea de a lucra la o temă anume strecurată, cu complicitatea unora din susținătorii săi taciți, în planul ce cercetare al Institutului, Românii în periodicele germane din Transilvania în secolul al XVIII
INSTITUTUL DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA „SEXTIL PUSCARIU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
EPS, București, 1987; Afacerea „Beautiful College” (în colaborare cu Ion Bucheru), București, 1992; Imperiul (în colaborare cu Ion Bucheru) București, 1998; Nesomn, stare de grație, București, 2001; Desaga jucătorului de scrabble, postfață Dan Grigorescu, București, 2002. Traduceri: San Antonio, O cruntă spargere de nuntă, București , 1994. Repere bibliografice: Doina Uricariu, „Alt container pentru Osaka”, RL, 1975, 12; Dumitru Micu, Roman în cinci monoloage, CNT, 1977, 50; Eugen Simion, Debuturi în roman (IV). Tema morală, LCF, 1977, 52; Valentin Tașcu, „Plexul solar
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
din cauza depărtării geografice de metropola antică, cât și a legăturilor precare dintre acest spațiu și civilizația romană. Vom observa, totuși, că din lucrarea canonicului ceh nu lipsesc trimiterile la personaje și la realități antice - principelui Boleslav I, calificat drept tiran crunt și nemilos și • S. Brezeanu, „Romani“ și „Blachi“ la Anonymus. Istorie și ideologie politică, în idem, Romanitatea orientală în Evul Mediu: de la cetățeni romani la națiunea medievală..., p. 158. • Idem, Începuturile românilor și maghiarilor în Transilvania. Tradiție savantă și memorie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
l-a reconfirmat în scaun pentru a reinstaura cât mai grabnic ordinea necesară proiectatei campanii în Polonia, o prelungire a tensiunilor fiind deci potrivnică intereselor sale. Exceptând prada tătarilor care au căutat să-și rotunjească răsplata jefuind țara33 și pedepsirea cruntă a instigatorilor revoltei, ororile ce îi sunt atribuite de cronicari lui Duca, după redobândirea puterii, și săvârșirea acestora până în preajma sosirii sultanului în Moldova sunt, credem, exagerate 34. • N. Iorga, Scrisori de negustori, București, 1925, p. VII. • Într-o scrisoare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
primului an, trebuie să le plătim o despăgubire. Plus că ne-am deschis filiale europene pe spezele acestui contract. Asta trebuia să fie marea noastră șansă de extindere. Poarta noastră spre lucruri mai mari și mai bune. Îi simt dezamăgirea cruntă din glas. Și, fără veste, Îmi vine să-mi arunc brațele de gîtul lui și să-l strîng tare la piept. A fost atît de frumos cînd Brandon Communications a cîștigat pitchul Arcodas. Au muncit atît de mult pentru asta
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
privirile se ațintesc asupră-mi. — Vă simțeați atît de bine cu toții... Tac, dîndu-mi seama brusc că Încă nu i-am spus. — Luke... mai e ceva. Am pierdut casa. În clipa În care rostesc cuvintele, mă străbate un val de dezamăgire cruntă. Frumoasa noastră casă, pierdută pe veci. — Glumești, zise Luke Întunecîndu-se dintr-odată. — O vînd altcuiva. Dar... o să fie bine! Reușesc, cu oarece efort, să zîmbesc larg. — O să găsim noi ceva de Închiriat undeva. M-am uitat pe net, o să găsim
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
o ierarhie absolută - pe unul să-l facem actor de comedie și celuilalt să-i ridicăm o statuie. Este deja tragic dacă un om ajunge să-și ardă manuscrisul - el este un traumatizat, o victimă. Eu nu contest experiența umană cruntă Înmagazinată În acel om. Dar nici nu putem egaliza cele două situații... Sanda Cordoș: Nu le egalizăm, tocmai. Dar eu cred că epoca este atât de amestecată În nebunia ei, Încât cei buni pe deplin (fără prihană și fără pată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
câmp (1909), sunt de o nedezmințită sărăcie a inspirației. Fără noroc în iubire, melancolicul, care eminescianizează impudic, se înseninează rareori. Amarul îl apasă și, cu „visurile spulberate”, e mereu gata să izbucnească în plâns. Și proza, chiar atunci când evocă întâmplări crunte și nenorocite răsuciri de destin (ca, de pildă, în nuvelele din Mărin ocnașul, 1923), e moleșită într-un sentimentalism fără speranță. Emotiv ca un adolescent întârziat, „trubadurul”, invadat de amintiri duioase și atașat de „nimicuri dragi”, are - ca și în
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
și extrem de violent cu propriii copii (care, deruralizați, deveniți intelectuali sau muncitori, au adoptat moduri de comportare uneori de neînțeles pentru viziunea tradițională, conservatoare a părintelui lor), obsedat de stabilitatea și armonia familiei, apăsat de condiția umilitoare a țăranului „cooperator”, crunt lovit de soartă. Narațiunea prezintă în același timp un fel de frescă, menită să cuprindă ample secvențe ale societății românești din anii ’80 (lumea satului socialist, dar și mediile aparatului de partid și administrativ, Bucureștii, Delta Dunării ș.a.). O tipologie
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
numărului lor, animalele pentru cercetare și cele domesticite au, poate, cea mai cumplită existență dintre toate creaturile de pe Pământ. Supuse la experimente barbare În laboratoarele de cercetare și crescute În condiții oribile În ferme industriale, aceste animale au o viața cruntă. Acum, Uniunea Europeană și țările membre au inițiat o serie de inițiative destinate să creeze condiții mult mai bune atât pentru animalele sălbatice, cât și pentru cele folosite În experimente științifice sau care sunt crescute pentru consumul omului. Noua agendă europeană
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lui L. Se folosește aici artificiul scrisorilor intercalate în poveștile cu miez, misive trimise unui judecător generic, iar personajul central, Moș Mandache Lupașcu, un narator model, repovestește, ca o Șeherezadă modernă sau ca o Ancuță sadoveniană, momentul istoric fiind însă crunt: comunismul anilor ’60. Ca în mai toate celelalte cărți, preeminente sunt monologurile în care e comprimată înțelepciunea arhaică, alături aflându-se contrapunctic dialogurile, între un El și o Ea de la țară, Conu Leonida și soața sa într-un sat devenit
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
cu destul succes), numai și numai pentru a mai salva o dată moștenirea kremlineză-kaghebistă, ne putem lua adio de la toate cadourile pe care, atât de surprinzător, ni le-a făcut Europa. Departe de a fi ușoară, această bătălie va fi la fel de cruntă ca și înscenarea securistă din decembrie 1989. Și - să dea Dumnezeu să mă înșel - la fel de sângeroasă. Doar forța morală a unui pastor Gauck multiplicat de unsprezece ori ne va putea salva de aceste primejdii.
Pastorul Gauck: Unsprezece ipostaze by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17155_a_18480]
-
înainte nici cei mai tirani voievozi n-au făcut, și poate că el umblă și după domnie, căci poartă de acum semne domnești, adică tobe, trâmbițe, steaguri și poruncește să fie ascultat”238. Lupta din 1612, de la Cornul-lui-Sas, a fost cruntă pentru Movilești. „Veniiu Potoțchii [ginere al lui Ieremia Movilă; el a condus intervenția contra lui Ștefan Tomșa, care, în 1611, îl dăduse jos din scaun pe Constantin Movilă] sămățŭ cu izbândele ce frații lui aicea într-aceste țări împotriva lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
țării-de-Sus și apoi prin 1621-1623, mare vornic al țării-de-Jos), îi aducea la îndeplinire poruncile de suprimare a inamicilor. îl las din nou pe Miron Costin să-l urmărească pe Nicoriță armașul ascultând poruncile lui Tomșa, chiar când acesta ordona măceluri crunte și spectacole macabre („Acela vărsătoriu de sânge - constata cutremurat istoricul - s-au arătatŭ dintâiaș dată Tomșea-vodă”): „Iară pre Vasile Stroici îl iertase Ștefan-vodă, numai învățase pe Nicoriță armașul să-l ducă să vadză perirea celorlalți, să-i hie grijă mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cutează de intră tocmai la viziriul. Și cu mare groază deșchise buzele lui, și cu multe lácrămi i să ruga ca să să milostivească”. Pledoaria, un foarte bun discurs de înduplecare bogat drapat în promisiuni și angajamente, își atinge ținta și crunta decizie este schimbată (este mântuit și Gheorghe Ghica). Meritul aparține în întregime înțeleptului boier: „că pre acel Costandin foarte-l avea Chiupriuliul iubit, căci îl aflase că grăiaște drept și ține cu raiaua împăratului și pohtéște bine săracilor”. Cronicarul își
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cit., pp. 99-106). Iată două pasaje: „(...) Nababul, dragomanul și eu, prinși de valuri În cabină, ne-am fi Înecat chiar la mal, Întocmai ca oarecine! Soarta Însă nu vroi să pățim asemine rușine, căci În vreme ce Nababul Îmi istorisea, arăpește, o cruntă Înecare pe marea Indiei, auzii, ca prin vis, un glas strigând: Se răstoarnă vaporul!”; „Frigul era mai cumplit și umezeala mai pătrunzătoare cu cât se apropiau zorile (...). Răsăritul soarelui era pentru mulți din noi un spectacol nou și Îl doream
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
aristocratică, pe jumătate câmpenească. Complexitatea bărbatului rafinat și barbar totdeodată, pe care se va încerca s-o înfăptuiască Macedonski mai târziu, o găsim la Sihleanu nefabricată. Instinctul războinic, literar la romantici, la el născut în tradiția unui trecut frământat și crunt, este autentic”. SCRIERI: Armonii intime, București, 1857; ed. Elena Grădișteanu, București, 1871; ed. pref. Constantin-Zamfir Ghica, București, 1896; ed. pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, III, 211-217; Ibrăileanu, Opere, VIII, 367-369; Lucian Predescu
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
la acel dar fonetic de a sugera faptele prin foșnitura și armonia graiului. [...] Adauge-se harul de a gândi prin simțuri, de a imita prin sunete foșnitoare, horăitoare, clinchetitoare lovirea, învălmășirea, vechimea chiar a faptelor. [...] Vorbirea cronicarului e dulce și cruntă, cuminte și plină de ascuțișuri ironice. Invenție epică Ureche nu are și să povestească propriu-zis nu știe. Dar limba ridică pe spații mici scene epice, repezi ca niște nouri care se desfac. G. CĂLINESCU Ca operă literară, cronica lui Grigore
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]