2,383 matches
-
unei biserici de lemn mai vechi: Actuala biserică de lemn din satul Bănești a fost construită în primul deceniu al secolului al XVIII-lea, în perioada celei de-a doua domnii a lui Antioh Cantemir, domnitorul Moldovei (1695-1700 și 1705-1707). Ctitorul bisericuței a fost Ștefan Stamate, un mic boier fără ranguri din satul vecin Bălușeni (care poartă astăzi denumirea de Stamate). În partea superioară a ancadramentului ușii de intrare se află săpată o pisanie cu următorul text: "„Cu darul Tatălui și
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
adăugat un diaconicon scund, boltit semicilindric; târzii sunt și pronaosul vestic, precum și coridorul sudic al navei, astăzi ruinate. Istoriografia laică pledează pentru apartenența construcției, la marea familie a edificiilor cneziale românești din secolele XII-XIV, cu indicarea nobililor hațegani Mănjina drept ctitori. Preluând o ipoteză din 1775 a unui ofițer din armata austriacă, Sylvester Joseph von Hohenhausen, istoriografia bisericească susține că, la origine, lăcașul ar fi fost un monument funerar ridicat în memoria generalului Longinus (secolul II), dar încreștinat în cursul secolelor
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
monumentul a fost restaurat în 1946, cele mai recente lucrări de reparație încheindu-se la începutul anilor 2000. Actul de atestare a monumentului este hrisovul datat 2 mai 1753 care face din "Ștefan Vodă cel Bun" (adică Ștefan cel Mare), ctitorul bisericii cu hramul "Sfinții Voievozi". După 1695, Biserica Albă a mai suferit - fără nici o îndoială - mai multe lucrări de reparații și restaurări, care nu au dus însă la modificări structurale. În veacul trecut, cele mai ample lucrări s-au desfășurat
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
moderne s-au născut, au trăit sau doar au poposit pentru o vreme la Roman. Printre aceștia a fost episcopul Macarie, care a trăit la Roman între anii 1531 și 1558. Între anii 1606 și 1612 a trăit la Roman ctitorul mănăstirii Dragomirna, Anastasie Crimca, un neîntrecut miniaturist. Între anii 1665 și 1671 episcopul Dosoftei a tradus și versificat la Roman „Psaltirea în versuri”, tipărită apoi la Kiev în 1673. Marele cronicar Miron Costin, care avea o moșie în apropierea orașului
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
(n. c. 1710 — d. 20 februarie 1786, Iași) a fost un cleric ortodox moldovean, care a îndeplinit demnitățile de mitropolit al Salonicului (1745-1760) și mitropolit al Moldovei (1760-1786). Este ctitorul Catedralei "Sf. Gheorghe" din Iași, unde a fost și înmormântat. Numele său de botez era Gheorghe. Era fiul boierului moldovean Teodor Călmașul, fost vornic al Câmpulungului. A fost fratele lui Ioan Teodor Callimachi (1690-1780), mare dragoman la Constantinopol în perioadele
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]
-
păstoririi mitropolitului Gavriil, în Moldova au domnit fratele său, Ioan Teodor Callimachi (1758-1761), și nepotul său, Grigore Callimachi (1761-1764, 1767-1769). În timpul păstoririi mitropolitului Gavriil Callimachi (1760-1786), a fost construită Catedrala Sf. Gheorghe din Iași. Mitropolitul Gavriil Callimachi este atestat în calitate de ctitor al acestei biserici de inscripția de pe piatra sa de mormânt aflată în pridvorul bisericii pe care scrie că ""au făcut bisărica sfăntului mare mucenic Georgie a mitropoliei, cu toate cele din lăuntru podoabe ale sale"", precum și de o inscripție de pe
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]
-
pe patru arce piezișe. Altarul nu are diaconicon și proscomidiar, ci două nișe mici săpate în perete. Nu există atestări documentare privitoare la pictarea pereților interiori ai bisericii, deci nu se știe dacă a fost pictată sau nu în timpul domniei ctitorului. Pictura actuală a lăcașului de cult datează din secolul al XIX-lea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, câțiva ofițeri din Regimentul 15 Dorobanți cu garnizoana la Piatra Neamț au luat inițiativa ridicării unui monument comemorativ al marii lupte pentru apărarea
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
în cadrul Episcopiei Râmnicului. 1750 - înainte să se călugărească la Schitul Țigănești-Ilfov, Safta Asan-Micșunescu, mama lui Constantin III (Dinu) Bălăceanu, de la Stolnici, lasă acestuia "„o casă în București, în mahalaua Sf. Dumitru” "C "Reconstituirea ipotetică.., "p." "9 1754 Noiembrie 30 - noii ctitori, prin "„actul de fundațiune”", închină biserica Episcopiilor Râmnicului și Buzăului. Între 1769-74 și 1778 - strada Sf. Dumitru (ori poate Ulița Brâncoveanului, de mai apoi), se numea "„Podul Bălăceinului ce merge spre bis. Sf. Dumitru” "C "Reconstituirea ipotetică.., "p." "10 1772
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
Cu acest prilej, pereții interiori sunt împodobiți cu o pictură nouă, în stil realist, occidental, datorată lui Carol Pop de Szathmary. Este unicul ansamblu murală de pictură religioasă păstrat de la acest maestru al artelor dinainte de Unire. Se păstrează contractele dintre ctitor, arhitect, constructor (Atanase dulgher) și pictori (Ioan, Mincu și Costache, influențați de pictorul italian Giuliani). 1847 Martie 23 - Focul cel mare avariază biserica (aoperișul și o parte din interior), fiind necesară reconstrucția/refacerea. 1847-1852 - se desfășoară refacerea bisericii, sub privegherea
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
învelit cu tablă, profilată cu motive neoclasice. Pictura datorată lui Szathmary a fost refăcută, iar turla repictată de către meșterii zugravi de subțire Ioan, Mincu și Costache. 1912 - biserica era abandonată, fără enoriași și amenințată cu dărâmarea. La inițiativa urmașului ultimilor ctitori, avocatul Ioan C. Filitti, cu sprijinul Primarului general al Capitalei, Dimitrie (Matache) Dobrescu, biserica Sf. Dumitru a fost restaurată. A fost târnosită în ziua de 30 Mai 1930. 1940 Noiembrie 9/10 - a fost afectată de cutremur, dar nu foarte
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
veche biserică de lemn în Piscu Calului, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, pe moșia Mănăstirii Cotmeana, ctitorită de Constantin Drăguț, administratorul mănăstirii. Tradiția susține că aceasta a fost adusă înainte de anul 1800 din Uda, unde a fost construită în 1715 de ctitorul Mihai Tureacu. Se cunoaște o cruce sculptată datată din anul "„7300 oct[ombrie] 20”" al erei bizantine, care corespunde anului 1791 al erei noastre, și care probabil a marcat momentul reconstruirii vechii biserici de lemn în Piscu Calului. Vechimea lăcașului
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
de lemn este susținută de schimbarea hramului, de lipsa semnelor de mutare și a inscripțiilor mai vechi, de arhitectura bisericii - foarte asemănătoare bisericilor ridicate la cumpăna secolelor 18 și 19 în zonă. Numele lui Ioan Marcu poate fi al unui ctitor, eventual al meșterului sau crucerului. Un document din 1843 surprinde o echipă de meșteri dulgheri de origine din Morărești, prinși într-o lucrare la o biserică din zonă. Aceștia au fost foarte probabil implicați în ridicarea bisericii din satul lor
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
Calmuțchi și s-au sfințit în zilele împrăteștii sale măriri Nicolai Pavlovici Domn și împărat a toată Rosie și a înaltpreosfinției sale arhiepiscopul Chișinăului și Hotinului Dimitrie în satul Bodești: anul: 1828: luna noiembrie”. Din cele relatate putem deduce că ctitorii bisericii sunt Balașa Serghev, fiica sa Elena și Manolachi Calmuțchi. Ulterior nu se știe de ce hramul bisericii a fost schimbat cu hramul „Sfânta Treime”. Biserica a fos construită din piatră și are forma de corabie. Prin anii 1936-1937 în sat
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
a promova În conștiința lumii numele pionierilor români ai aviației mondiale. Altfel, nu veneam. Și am reușit să salvez nume mari, precum Vlaicu și Vuia. Revenind la Nicolae Titulescu, să amintim că el, În calitate de președinte al Ligii Națiunilor și de ctitor al Antantei, a vrut - și s-a luptat cu pasiune și cu neobișnuită forță pentru vrerea sa - o Europă unită, solidară În demersurile ei pentru concordie și pentru pacea universală. Este perfect adevărat, dar tot el a vrut, Înainte de toate
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
besearecă ou făcut Iacob Ionașc și cu popa Văsiiu în ani Domnului 1665 mț (luna) mar(tie) 11 dn (zile)"", surprinde momentul final, cel al consacrării construcției. Din această afirmație nu se poate stabili cu precizie dacă aceștia au fost ctitorii sau meșterii construcției, dar, în lipsa titlului de meșter, se poate înclina spre prima variantă. Biserica a fost pictată pe interior în jurul anilor 1806 - 1807, anii precizați de literatura de specialitate neputând fi verificați datorită faptului că inscripția care data pictura
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Biserica de lemn din Costești a fost construită în anul 1777 (potrivit unei inscripții pe strană și a sinodicului bisericii), pomelnicul bisericii atestând anul 1594 ca an al construcției. Ctitorul bisericii este considerat a fi boierul Petre Palade Secară, biserica fiind situată vizavi de curtea boierească (fost sediu CAP în perioada comunistă). Mormântul ctitorului se află în imediata apropiere a bisericii. Prezența pomelnicului care ajunge în timp până la 1594 i-
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
inscripții pe strană și a sinodicului bisericii), pomelnicul bisericii atestând anul 1594 ca an al construcției. Ctitorul bisericii este considerat a fi boierul Petre Palade Secară, biserica fiind situată vizavi de curtea boierească (fost sediu CAP în perioada comunistă). Mormântul ctitorului se află în imediata apropiere a bisericii. Prezența pomelnicului care ajunge în timp până la 1594 i-a făcut pe unii vizitatori să afirme că biserica de lemn din Costești datează din acel an. Pomelnicul este scris cu slove chirilice și
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
pereților, tavanului și bolților, fiind considerată una din cele mai frumoase creații ale pictorului Achițenie. Numele pictorului Petre Achițenie și al feciorului său, Ioan, au fost înveșnicite într-o inscripție din catedrală, alături de numele părintelui Pavel Vuluță și ale tuturor ctitorilor catedralei. Catedrala din Drochia este o minune. E cea dintâi construită "din nou" în toată Basarabia. În țara asta, vorbind despre ortodoxie, în această etapă, primul cuvânt care îți vine în minte este: șantier. Se construiește sau se reconstruiește imens
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia () [Corola-website/Science/309679_a_311008]
-
catedrală au reînceput pe data de 30 aprilie 1933. La sfârșitul aceluiași an, "Comitetul de construcție" lansează un apel de subscripție publică „tuturor oamenilor de bine, rugându-i stăruitor să dea obolul lor, oricât de mic, pentru terminarea acestei istorice ctitorii [...]”. Până la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial exteriorul catedralei fusese complet finisat, inclusiv medalioanele cu sfinți realizate pe fațadă de pictorul Dumitru Norocea, dar lucrările interioare nu fuseseră încă abordate. În perioada războiului, orașul Sulina a fost ocupat de
Catedrala Sfântul Alexandru și Sfântul Nicolae din Sulina () [Corola-website/Science/336135_a_337464]
-
intrare și care a fost distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial. Pe clopotul mare, ce a servit biserică din 1817 și care este astăzi piesă de muzeu, se află o inscripție cu caractere chirilice care oferă informații despre ctitori și anul ridicării bisericii. Această inscripție a fost copiată pe o placă de marmură amplasată ulterior pe peretele din partea dreaptă a intrării în biserică: Pereții interiori ai bisericii și catapeteasma au fost pictați în 1818 de “zugravul” Balomir, care a
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
Bisericii noastre: Georgiu Patachi-Văleanu ,Georgiu Ioan și Georgiu Grigore-Gurie, aici s-a nascut cel mai popular simbol al ideii de libertate și dreptate din Nord de Țară, Pintea Grigore-Viteazu, aici Atanasie Botca, alt slujitor al libertății, profesori universitari, cercetători științifici, ctitori de mănăstiri, scriitori, stareți, oameni cu înalte responsabilități la nivel regional sau național, intelectuali de înalt profesionalism. La început aici a fost doar pădure, pădure imensă de Arțăriș la Dealu Spânului, pește Aluniș și Breaza, ici colo întreruptă de vai
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
pictura interioară a mănăstirii. Pictura este efectuată în ulei de către Vasile Bârgovan, care a terminat această lucrare la data de 8 iulie 1982. Din 1990, s-a redeschis schitul Orata, fiind stareț preotul călugăr Grigore, în total fiind 2-3 călugări. Ctitorul Traian Pomohaci a fost călugărit și după o lungă și grea suferință moare în 1993. Sub conducerea starețului Grigore se începe construirea unei capele-paraclis pentru slujbele de iarnă, împreună cu chiliile călugărilor. Beciul de sub chilii a fost săpat de către un echipaj
Mănăstirea Orata () [Corola-website/Science/312493_a_313822]
-
Spiridon” realizăm o dată mai mult că natura umană este facută să lupte cu boala, cu suferința, cu moartea. Scriu cărțile despre eforturile, despre jertfele, despre dăruirile celor care, începând cu un mic boier generos și plin de initiativă, Ștefan Bosie, ctitorul de la 1752 al Bisericii „Sf. Spiridon”, au înțeles să se lase pătrunși de spiritul benefic de întrajutorare al aproapelui. Cei ce au urmat în ani au scris în cartea recunoștinței aflată în sufletul nostru, al acelora care lucrăm acum aici
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
Cutlumuș să fie întotdeauna ales dintre călugării greci (ce duceau viață de obște). Între 1372-1380, Hariton avut funcția de mitropolit al Ungrovlahiei. Cuvântul lui Hariton către urmași: „Pe cine va alege Dumnezeu să fie mitropolit în Țara Ungrovlahiei, să fie ctitor al Mănăstirii Cutlumuș și să o ajute cu zel ca și noi, iar mănăstirea să fie datoare a-l scrie la Sfânta Proscomidie ca ctitor...”. Între ctitorii Cutlumușului s-au adăugat, rând pe rând, Mircea cel Bătrân, Laiotă Basarab, Basarab
Mănăstirea Cutlumuș () [Corola-website/Science/303570_a_304899]
-
către urmași: „Pe cine va alege Dumnezeu să fie mitropolit în Țara Ungrovlahiei, să fie ctitor al Mănăstirii Cutlumuș și să o ajute cu zel ca și noi, iar mănăstirea să fie datoare a-l scrie la Sfânta Proscomidie ca ctitor...”. Între ctitorii Cutlumușului s-au adăugat, rând pe rând, Mircea cel Bătrân, Laiotă Basarab, Basarab cel Tânăr, Vlad al IV-lea Călugărul, Vlad al VI-lea Înecatul, Vlad al VII-lea Vintilă și nu în ultimul rând Radu cel Mare
Mănăstirea Cutlumuș () [Corola-website/Science/303570_a_304899]