2,381 matches
-
umbra legendarului voivod moldovean. Nu mai departe, în satul meu natal, o învățătoare pensionară autointitulată „învățătorctitor” (pentru că în tinerețe a fost prezentă la construcția școlii din sat - anii 1950, cu contribuția bănească și munca sătenilor) convoacă din legendă numele marelui ctitor (de biserici, nu de școli!) și îi pune un bust în fața școlii ei, o faptă ce i se pare absolut normală, ca un fel de solidaritate între... ctitori! Gestul contravine hotărârii primăriei locale, dar cine are curaj să sufle în fața
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
1950, cu contribuția bănească și munca sătenilor) convoacă din legendă numele marelui ctitor (de biserici, nu de școli!) și îi pune un bust în fața școlii ei, o faptă ce i se pare absolut normală, ca un fel de solidaritate între... ctitori! Gestul contravine hotărârii primăriei locale, dar cine are curaj să sufle în fața lui Ștefan cel Mare, sau să contrazică o persoană care nu se mai simte bine decât în pielea unor celebre personalități din istorie? (revista Plumb, decembrie, 2012) 83
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
este în avantajul Catedralei. În ce privește latura financiară a problemei, să spunem că nici catedralele ortodoxe din Cluj, Timișoara, Iași, Sibiu etc. nu au costat puțin. La mijlocul sec. al XVII-lea, Trei Ierarhii sau Golia au înghițit sume deloc neglijabile. Dar ctitorii erau oameni bogați. Așadar, finanțatorii actualei Catedrale trebuie să fie și mai bogați! Este vorba, după cele vehiculate în presă, de eforturi concertate, încât cetățeanul este îndreptățit să știe dacă și cât contribuie bugetul de stat la realizarea acestui proiect
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
să știe dacă și cât contribuie bugetul de stat la realizarea acestui proiect, legat de subfinanțarea (după 22 de ani de „capitalism”!) a unor domenii extrem de sensibile precum sănătatea, protecția socială sau educația. Nu se pot găsi scuze nici măcar cunoscutului ctitor de lăcașuri sfinte, Ștefan cel Mare, pentru că nu a ordonat, din păcate, și construirea vreunei școli sau „bolnițe” (spital) pentru supușii plătitori de biruri. (Te și întrebi cât de potrivit este numele domnitorului pe frontispiciul unor gimnazii, colegii naționale și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
umbra legendarului voivod moldovean. Nu mai departe, în satul meu natal, o învățătoare pensionară autointitulată „învățătorctitor” (pentru că în tinerețe a fost prezentă la construcția școlii din sat - anii 1950, cu contribuția bănească și munca sătenilor) convoacă din legendă numele marelui ctitor (de biserici, nu de școli!) și îi pune un bust în fața școlii ei, o faptă ce i se pare absolut normală, ca un fel de solidaritate între... ctitori! Gestul contravine hotărârii primăriei locale, dar cine are curaj să sufle în fața
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
1950, cu contribuția bănească și munca sătenilor) convoacă din legendă numele marelui ctitor (de biserici, nu de școli!) și îi pune un bust în fața școlii ei, o faptă ce i se pare absolut normală, ca un fel de solidaritate între... ctitori! Gestul contravine hotărârii primăriei locale, dar cine are curaj să sufle în fața lui Ștefan cel Mare, sau să contrazică o persoană care nu se mai simte bine decât în pielea unor celebre personalități din istorie? (revista Plumb, decembrie, 2012) 83
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
este în avantajul Catedralei. În ce privește latura financiară a problemei, să spunem că nici catedralele ortodoxe din Cluj, Timișoara, Iași, Sibiu etc. nu au costat puțin. La mijlocul sec. al XVII-lea, Trei Ierarhii sau Golia au înghițit sume deloc neglijabile. Dar ctitorii erau oameni bogați. Așadar, finanțatorii actualei Catedrale trebuie să fie și mai bogați! Este vorba, după cele vehiculate în presă, de eforturi concertate, încât cetățeanul este îndreptățit să știe dacă și cât contribuie bugetul de stat la realizarea acestui proiect
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
să știe dacă și cât contribuie bugetul de stat la realizarea acestui proiect, legat de subfinanțarea (după 22 de ani de „capitalism”!) a unor domenii extrem de sensibile precum sănătatea, protecția socială sau educația. Nu se pot găsi scuze nici măcar cunoscutului ctitor de lăcașuri sfinte, Ștefan cel Mare, pentru că nu a ordonat, din păcate, și construirea vreunei școli sau „bolnițe” (spital) pentru supușii plătitori de biruri. (Te și întrebi cât de potrivit este numele domnitorului pe frontispiciul unor gimnazii, colegii naționale și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
este o ctitorie a Papei Bonifaciu al VIII-lea, care a instituit și niște impozite suplimentare pe producția de vin. Cu banii din impozite s-a cumpărat o parte din sediul în care profesorii și studenții îi refuză accesul papei. Ctitorului simbolic, cum ar veni. Substratul e însă altul. Cei care au văzut reportaje la televizor au remarcat mulțimea de afișe și bannere împotriva papei și, poate, vor fi văzut și adausurile ideologice suplimentare: textele gen „Viva la revolución!“ sau steaua
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
ani, cu Aurel Manolache, directorul Teatrului Fantasio, singurul care a avut geniul de a-i recunoaște geniul și de a face tot posibilul să-i asigure rodirea, ci pentru că Maestrul purta recunoștință urbei întregi pentru asta. Și pentru că fiind un ctitor, avea orgoliul de a înnobila locul sterp prin creația lui. Dar și dacă n-aș ști toate astea, spectacolul pe care-l dau autoritățile culturale de la Constanța, bătându-se între ele cu acestă moștenire pe post de ghioagă, confirmându-ne
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
București. A publicat multe articole, predici, cuvântări și studii care sunt cunoscute atât în țară, cât și în străinătate. A publicat monografiile: ,,Mitropolitul Iacob Putneanul” (Mănăstirea Neamț, 1978), ,,Sfântul Vasile cel Mare în evlavia credincioșilor ortodocși români” și ,,Mitropolitul Dosoftei, ctitor al limbajului liturgic românesc” (Iași, 1980). * Soborul de preoți cânta aprig ,,întru mulți ani, Stăpâne” când I.P.F. Teoctist se ridicase de pe imensa scenă din fața Catedralei din Huși construită pentru momentul reînființării Episcopiei Huși și întronizarea ca episcop a P.S. Părinte
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
spital caritabil din București care includea un dispensar policlinic (Bethleem), staționar cu paturi (ambele destinate asistenței săracilor), azil de bătrâni, orfelinat și ambulanță (foto pg. 22). Cred că memoria acestui așezământ ar putea fi onorată prin prezența unei statui a ctitorului său Vladimir Ghika (foto pg. 30) și a profesorului Paulescu, alături, dacă nu chiar în locul colosului din piatră (de mărimea unui etaj) ce străjuiește intrarea (și-l reprezintă pe C. I. Parhon), omagiind astfel și cele două personalități care, cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a putut conta pe el. Un an mai târziu, PSD își va însuși lecția, închizând gura episcopului Pimen al Sucevei, cu mii de hectare de pădure. Din ziua următoare, Înalt Preasfințitul Pimen a vorbit despre Năstase ca despre un adevărat ctitor. Dar să revenim la stenograme, în care justiția iese și mai jos decât prea-plecații noștri prelați ortodocși. Aici rolul principal îl joacă Rodica Stănoiu, la vremea respectivă ministru al justiției, care apare spunând textual: „Am întrebat chiar și în ședințe
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Dar, fără o abordare complexă a fenomenului folcloric românesc, Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova ar fi rămas la stadiul de ansamblu 15 local, iar destinul său artistic ar fi fost probabil limitat la „culoarea locală” a zonei. Meritul incontestabil al ctitorilor săi este acela de a-i fi șlefuit cu mare artă talentele și de a-l fi propulsat cu ambiție și destoinicie de la regional la național. Fiecare dintre regiunile simbolice ale României se regăsește în repertoriul ansamblului ca într-o
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
de transplant și bazele genetice ale cancerului, teribila maladie grevată încă de o mortalitate foarte ridicată. Cel de al doilea coordonator al monografiei, prof. dr. Aurel Ardelean, s-a ilustrat în domeniul biologiei celulare ca specialist și excelent organizator și ctitor de învățământ biologic și medical, în România. Onoarea de a prefața această foarte interesantă și necesară monografie îmi revine probabil în virtutea faptului că, de-a lungul timpului, am avut șansa să mă ocup de ambele domenii. Astfel, transplantul de organe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care se spera înființarea unui liceu pentru fii de țărani buni la învățătură dar cu o stare materială precară, desemnează un crez dar și o biruință, a profesorului Gh. Apătăchioae. A zidit în suflete dar și la propriu, adăugându-se ctitorilor locului, începând cu acel faimos hatman Iordache Costache Boldur-Lățescu ce a lăsat în urmă cu aproape un secol și jumătate Școala Costăchească. în ansamblu monografia comunei Hudești este o cartedocument, dar și un document de sensibilitate; obiectivitatea narării nu exclude
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ce domină satul Alba din comuna Hudești, la marginea pădurii se află schitul de la Alba. Este situat pe această vatră românească, cândva proprietatea uneia dintre cele mai mari familii boierești din care făcea parte și generalul Iordache Costache Boldur Lățescu, ctitor de biserică și de școală pentru copiii țăranilor.înaintașii și urmașii acestuia au lăsat în urma lor biserici la Hudești, Vatra, Alba, Bașeu și se mai zice, o mănăstire la Mlenăuți, astăzi dispărută. Iată că, după peste două secole, pe aceste
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Purtătorule de chinuri și tămăduitorule Pantelimoane, roagă pe Milostivul Dumnezeu, ca să dea iertare de greșeli sufletelor noastre (Troparul-Acatistul Sfântului Pantelimon, Tămăduitorul) 3. Biserica Sf. M. Mc. Pantelimon din Bașeu Actuala biserică din satul Bașeu este construită din lemn la 1902, ctitorii bisericii fiind Ion și Marie Franc ale căror tablouri se află reproduse pe peretele din spate al sfântului locaș, iar mormintele lor se află în cimitirul din apropierea bisericii. După unele informații se arată că și sătenii ar fi contribuit cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Andrei din Iași care deservește biserica și se înțelege foarte bine cu enoriașii. De la venirea sa, preotul Iulian Andrei s-a ocupat de buna gospodărire a bisericii și a anexelor sale(cimitir, clopotniță, prăznicar). S-a ocupat de reamenajarea mormintelor ctitorilor bisericii, a refăcut și completat pictura în biserică. La 28 septembrie 2008, în prezența unui număr mare de enoriași, a oficialităților locale și a unui sobor de preoți în frunte cu Preasfințitul Episcop-Vicar, Calinic Botoșăneanu s-a făcut resfințirea bisericii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o femeie de stradă. (Mag. Ștefănescu-Sensul ortodox al icoanei, Ort.2, 1956) 3. Biserica „Sfântul Gheorghe” din Mlenăuți Biserica este situată în partea de sus a satului fiind construită din piatră și cărămidă, cu zidul gros de 1,6 m. Ctitorul bisericii a fost slugerul C. Manole ale cărui oseminte se află în biserică spre ușă sub o piatră mormântală cu inscripția ștearsă. în turnul bisericii se găsesc două clopote cu data 1803 și 1804, iar deasupra ușii pridvorului o dată probabil
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai moderne mînăstiri-penitenciar din Europa, deținuții fiind scoși la slujbe în fiecare zi și tratați în același mod ca și infirmii și cerșetorii. Devenind însă foarte curînd o mînăstire bogată datorită daniilor numeroșilor bucureșteni, ea s-a transformat după dispariția ctitorului ei în principalul loc de recoltare a rentei pe care toate așezămintele monahale o trimiteau la muntele Athos. De-abia Alexandru Ioan Cuza a readus-o la scopul inițial propus de ctitorul ei. "Legenda spune că Domnul Cuza, deghizat în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
numeroșilor bucureșteni, ea s-a transformat după dispariția ctitorului ei în principalul loc de recoltare a rentei pe care toate așezămintele monahale o trimiteau la muntele Athos. De-abia Alexandru Ioan Cuza a readus-o la scopul inițial propus de ctitorul ei. "Legenda spune că Domnul Cuza, deghizat în călător, a cerut găzduire la mînăstire cunoscută ca fiind foarte bogată, unde călugării adunau averi speculînd naivitatea credincioșilor. Nefiind primit, el s-a întors cu armata care păzea hoții și a atacat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Dodun de Perrières, un francez adus de Grigore Ghica Vodă în Moldova în 1855, la recomandarea lui Anastasie Panu, și numit inspector general al închisorilor, funcție pe care a deținut-o și după unirea Principatelor, pînă în 1876. El este ctitorul celor mai multe penitenciare existente pînă astăzi, elaborînd cele mai importante legi și regulamente penitenciare. Reforma inițiată în Moldova a fost extinsă și în Muntenia, el fiind artizanul unificării serviciilor închisorilor și al codului penal român (a lucrat la elaborarea lui sub
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de naștere. Tatăl său, avocatul Demostene Vizanty (1878-1946, fiul lui Gherasim Vizanty), fost primar al orașului Botoșani, prefect și deputat liberal, se trăgea dintr-o familie boierească din Moldova, cu probabile origini grecești. Legenda spune că strămoșii săi ar fi ctitorii mănăstirii Vizantea din Vrancea (probabil alături de Ieremia Movilă, ctitorul "oficial" menționat în documente). De bună seamă, numele, ortografiat pe vremea alfabetului chirilic "Bizanty", amintește de Bizanț. Printre strămoșii viitorului pilot se găsește, incomod așezat pe o ramură a arborelui genealogic
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
lui Gherasim Vizanty), fost primar al orașului Botoșani, prefect și deputat liberal, se trăgea dintr-o familie boierească din Moldova, cu probabile origini grecești. Legenda spune că strămoșii săi ar fi ctitorii mănăstirii Vizantea din Vrancea (probabil alături de Ieremia Movilă, ctitorul "oficial" menționat în documente). De bună seamă, numele, ortografiat pe vremea alfabetului chirilic "Bizanty", amintește de Bizanț. Printre strămoșii viitorului pilot se găsește, incomod așezat pe o ramură a arborelui genealogic, un personaj extrem de pitoresc, ale cărui aventuri picante au
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]