KorAP: Find »[drukola/base=cușcă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...48 49 50 ...131 >

3,251 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917

pomeni pe suprafața aspră a învelișului exterior al navei. Se ridică în picioare, cu un fel de mârâit, înțelegând ce se întâmplase: după ce descărcase arma, uitase să-și reajusteze atomii; de aceea putuse să treacă adineauri prin pardoseala metalică a cuștii. - Dumnezeule! exclamă Morton, îngrozit. Târându-se ca o omidă lungă și roșcată pe suprafața navei, Ixtl ajunse la ecluza pneumatică și, strecurându-se prin cele două porți interioare, se pomeni la capătul unui coridor lung, scăldat în lumină. Se simțea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
căpitanului Leeth, directorul continuă astfel: - Analizându-mi propriile amintiri despre cele întâmplate, pot spune că nimeni - nici măcar eu însumi - nu e vinovat de prezența monstrului la bord. Dacă vă amintiți, am hotărât cu toții să-l aducem la bord într-o cușcă. Această măsura de precauție a întrunit adeziunea tuturor, inclusiv a spiritelor celor mai critice, dar e regretabil că nu a putut fi luată la timp. Monstrul a pătruns astfel în navă într-un mod pe care n-am avut cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
trebuie să ne clarificăm imaginea despre el, răspunse șeful secției de psihologie. Iată o ființă care, deși înzestrată cu brațe și cu picioare, e totuși în stare să plutească și să supraviețuiască în spațiu. Cu toate că se lasă închisă într-o cușcă, știe că această cușcă nu o poate ține prizonieră. Ba chiar iese din cușcă, ceea ce ar fi o prostie din parte-i, dacă n-ar dori ca noi să vedem că-i în stare de o asemenea ispravă. Când o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
imaginea despre el, răspunse șeful secției de psihologie. Iată o ființă care, deși înzestrată cu brațe și cu picioare, e totuși în stare să plutească și să supraviețuiască în spațiu. Cu toate că se lasă închisă într-o cușcă, știe că această cușcă nu o poate ține prizonieră. Ba chiar iese din cușcă, ceea ce ar fi o prostie din parte-i, dacă n-ar dori ca noi să vedem că-i în stare de o asemenea ispravă. Când o ființă inteligentă comite o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
ființă care, deși înzestrată cu brațe și cu picioare, e totuși în stare să plutească și să supraviețuiască în spațiu. Cu toate că se lasă închisă într-o cușcă, știe că această cușcă nu o poate ține prizonieră. Ba chiar iese din cușcă, ceea ce ar fi o prostie din parte-i, dacă n-ar dori ca noi să vedem că-i în stare de o asemenea ispravă. Când o ființă inteligentă comite o greșeală, ea are totdeauna un motiv, un motiv întemeiat. În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
componente ale navei sunt confecționate din acel metal ultrarezistent, și anume: învelișul exterior și sala motoarelor. Dacă ai fi fost cu noi în momentul când am capturat monstrul, ai fi băgat de seamă că, după ce s-a strecurat prin fundul cuștii, a fost oprit de metalul dur al învelișului exterior al navei. E limpede, așadar, că nu poate trece prin metalul acela. Iar faptul că, pentru a pătrunde în navă, a fost nevoit să treacă prin ecluza pneumatică, e o dovadă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
Smith cât și cea a domnului Kent au întâmpinat aceleași dificultăți ca și secția domnului von Grossen. Mi se pare că domnul Smith a experimentat asupra lui însuși efectele pulberii, după ce a constatat că animalele închise de el într-o cușcă saturată cu pulberea aceea n- au pățit absolut nimic. Domnule Smith, ai ceva să ne spui în legătură cu acest subiect? - Dacă încerci să demonstrezi că avem de-a face cu o formă de viață, experiența mea nu-ți poate servi drept

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854

nedeslușit. Pus în încurcătură de către tatăl său, care nu izbutea să-l înțeleagă, începuse să privească dușmănos tot ceea ce ținea de sat. Dar sfidarea lui încăpățânată se lovise la fiecare pas, până acum, de această neîndurătoare închisoare. Cum se deschisese cușca nu era prea limpede. Firește, intervenise fata de la magazinul de arme. Subțirică, cu ochi gri-verzui, inteligenți, cu o față frumoasă, cu trăsături ce purtau nimbul greu de definit al unei persoane care luase multe decizii izbutite, îi spusese: Da, da

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
materiei. Atunci, fiind o forță pură, desfidea limitele închisorii sale. Străbătea prin plastic de parcă acesta nici n-ar fi existat, de parcă el însuși n-ar fi fost decât o rază de lumină încătușată de o lege fizică nefirească într-o cușcă aproape invizibilă. Și, totuși, în momentul în care era liber, globul părea cuprins de frică. Își schimba culoarea, subtil, rapid, apoi își încetinea mișcarea. Viteza de evaziune trebuie să fi fost de câțiva kilometri pe secundă, dar frica era atât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
mizau pe norocul lui, folosind numerele cu care câștigase el pe canalele lor. Dar asta n-avea nici o importanță și nici un fel de semnificație personală. Nu-și reveni din năuceală decât atunci când bila se înțepeni, ca o jivină moartă, în cușca ei. Rămase neclintit, așteptând ca jocul să reînceapă, fără măcar a bănui că oprirea i se datora lui, până când nu veni spre el un bărbat negricios. Necunoscutul îi spuse cu un zâmbet libidinos: - Felicitări tinere, suntem bucuroși că ne frecventezi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913

hârb un roș opaiț, 665Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă, Un papuc e într-o grindă, celălalt e după ușă, Pin gunoi se primblă iute legănată o rățușcă Și pe-un țol orăcăește un cucoș închis în cușcă; Hîrîe-n colț colbăită noduros râșnița veche, 670În cotlon toarce motanul pieptănîndu-și o ureche; Sub icoana afumată unui sfânt cu comănac Arde-n candelă-o lumină cât un sâmbure de mac, Pe-a icoanei policioară busuioc uscat și mintă Împlu casa

Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
ar fi luat. Alungînd-o el pin copac, ea se vîrî-ntr-o bortă... ș-o prinde. El n-o mai stătut către noapte că s-o temut de draci, ci o luat paserea ș-o venit a casă ș-o făcut o cușcă bună ș-o pus paserea-n cușcă. Acu el în ziua ceea, era sâmbătă, care o prins-o, și duminecă dimineața s-o ouat un ou. Oul era de aur. Da el zice: - Ei, mai femee, eu n-oi vinde

Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
ea se vîrî-ntr-o bortă... ș-o prinde. El n-o mai stătut către noapte că s-o temut de draci, ci o luat paserea ș-o venit a casă ș-o făcut o cușcă bună ș-o pus paserea-n cușcă. Acu el în ziua ceea, era sâmbătă, care o prins-o, și duminecă dimineața s-o ouat un ou. Oul era de aur. Da el zice: - Ei, mai femee, eu n-oi vinde paserea asta că ea s-o oa

Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875

ARTIFICIAL. DAR ÎN CELE DIN URMĂ GĂSI CEI CINCISPRECEZE CENTIMETRI STRĂLUCITORI DE ALB MURDAR, ASCUNȘI SUB UN SCAUN ZDROBIT. MAI TRĂIA ÎNCĂ, UN ȘOBOLAN BĂTRÎN DE TOT. SE RĂSUCI CU O MIȘCARE MOALE ÎN TIMP CE-L RIDICĂ ȘI-L DUSE ÎN CUȘCA ȘOBOLANILOR AFLATĂ ÎN LABORATORUL DE DINCOLO. SENTIMENTUL CARE-L COPLEȘI AVEA PREA PUȚIN DE-A FACE CU JIVINA NENOROCITĂ PE CARE O INTRODUCEA ÎN MAȘINA LUI DE COLECTARE A DATELOR. ERA VORBA DE MILĂ, DAR PE SCARĂ MARE, NU PENTRU

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
O RAPIDITATE SFÎȘIETOARE, UMBRE EFEMERE CARE CLIPEAU ÎN LUMINA PUTERNICĂ A SOARELUI, ȘI APOI SE ESTOMPAU ȘI DISPĂREAU DEFINITIV. CU UN EFORT, ÎȘI ALUNGĂ DISPOZIȚIA ACEEA NEAGRĂ ȘI, ÎNDEPĂRTÎNDU-SE DE MAȘINA DE CULEGERE A DATELOR, SE DUSE SĂ CERCETEZE CUȘCA ȘOBOLANILOR. CELE PATRU FAMILII DE ROZĂTOARE O DUCEAU MINUNAT. FIECARE AVEA ACUM O NOUĂ LIOTĂ DE PUI ȘI JUDECÎND DUPĂ MĂRIMEA LOR DEDUSE CĂ S-AU NĂSCUT DUPĂ CE FUSESE ÎNTRERUPT PROCESUL MECANIC DE CĂTRE ȘOBOLANUL CARE SCĂPASE AFARĂ. I-AR FI

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
DIN CLIPA ÎN CARE READUSE ÎNTRERUPĂTOARELE ÎN POZIȚIA LOR INIȚIALĂ. ERA UN PROCES CUM NU SE POATE MAI SIMPLU. ÎNCEPUSE CU UN MILENIU ÎNAINTE, PRIN INTRODUCEREA UNEI DUZINI DE ȘOBOLANI (ȘASE MASCULI ȘI ȘASE FEMELE) ÎN FIECARE DINTRE CELE PATRU CUȘTI SPECIAL CONSTRUITE. HRANĂ LE ERA ADUSĂ LA INTERVALE REGULATE. CUȘTILE ERAU ȚINUTE CURATE PRINTR-UN MECANISM INGENIOS. NATURA AVEA ȘI EA METODELE EI AUTOMATE ȘI TOT LA INTERVALE REGULATE APĂREAU ȘI CREȘTEAU TINERI, SPORIND GREUTATEA BALANȚELOR CARE COMANDAU ASTFEL CANTITĂȚI

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
ERA UN PROCES CUM NU SE POATE MAI SIMPLU. ÎNCEPUSE CU UN MILENIU ÎNAINTE, PRIN INTRODUCEREA UNEI DUZINI DE ȘOBOLANI (ȘASE MASCULI ȘI ȘASE FEMELE) ÎN FIECARE DINTRE CELE PATRU CUȘTI SPECIAL CONSTRUITE. HRANĂ LE ERA ADUSĂ LA INTERVALE REGULATE. CUȘTILE ERAU ȚINUTE CURATE PRINTR-UN MECANISM INGENIOS. NATURA AVEA ȘI EA METODELE EI AUTOMATE ȘI TOT LA INTERVALE REGULATE APĂREAU ȘI CREȘTEAU TINERI, SPORIND GREUTATEA BALANȚELOR CARE COMANDAU ASTFEL CANTITĂȚI SUPLIMENTARE DE MÎNCARE, DE ÎNDATĂ CE GREUTATEA ȘOBOLANILOR DE PE PODEAUA CUȘTII AJUNGEA

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
REGULATE. CUȘTILE ERAU ȚINUTE CURATE PRINTR-UN MECANISM INGENIOS. NATURA AVEA ȘI EA METODELE EI AUTOMATE ȘI TOT LA INTERVALE REGULATE APĂREAU ȘI CREȘTEAU TINERI, SPORIND GREUTATEA BALANȚELOR CARE COMANDAU ASTFEL CANTITĂȚI SUPLIMENTARE DE MÎNCARE, DE ÎNDATĂ CE GREUTATEA ȘOBOLANILOR DE PE PODEAUA CUȘTII AJUNGEA LA O ANUMITĂ GRADAȚIE, SE DESCHIDEA O UȘIȚĂ ȘI MAI DEVREME SAU MAI TÎRZIU INTRA UN ȘOBOLAN PE CORIDORUL ÎNGUST DE DINCOLO. UȘA SE ÎNCHIDEA ÎNDĂRĂTUL LUI ȘI NU SE MAI DESCHIDEA NICI O ALTĂ UȘITĂ DE LA VREUNA DIN CELE

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
LA O ANUMITĂ GRADAȚIE, SE DESCHIDEA O UȘIȚĂ ȘI MAI DEVREME SAU MAI TÎRZIU INTRA UN ȘOBOLAN PE CORIDORUL ÎNGUST DE DINCOLO. UȘA SE ÎNCHIDEA ÎNDĂRĂTUL LUI ȘI NU SE MAI DESCHIDEA NICI O ALTĂ UȘITĂ DE LA VREUNA DIN CELE PATRU CUȘTI PÎNĂ CÎND NU SE TERMINA PRIMA PORȚIE. LA CAPĂTUL CELĂLALT AL CORIDORULUI ERA MOMEALA, ÎNĂUNTRUL CĂREIA SE AFLA UN MINUSCUL AMPLIFICATOR AL ARSENALELOR. ODATĂ ÎNGHIȚIT, ACEST AMPLIFICATOR SE ÎNCĂLZEA DE LA TEMPERATURA CORPULUI ȘOBOLANULUI ȘI DECLANȘA UN RELEU CARE DESCHIDEA UȘIȚA

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934

început să bolborosesc, speriat, o rugăciune când mi-a trecut prin minte că Dumnezeu este Marele Dresor în fața căruia tremură toate fiarele pământului și că eu, ah cât de bine cunoșteam mirosul de la circ, mă aflam de fapt într-o cușcă pe acea mică bucată de pământ, înconjurată de un zid înalt, de unde Dumnezeu, la cererea oamenilor, vroia să mă scoată printr-un act de supunere necondiționată care avea valoarea unei capitulări. Mi-am încleștat imediat buzele și mi-am înfipt

Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
un nou pocnet de bici și animalele redeveneau supuse și ascultătoare, făcîndu-și cumințite numărul. În mintea mea a încolțit în seara aceea o idee: să mă furișez într-o noapte în circ, după terminarea spectacolului, și să eliberez animalele din cuști. Tot mai des mă așezam la spărtura din gard prin care se vedea bine cortul circului. Așteptam să se potolească toate zgomotele, să se stingă luminile și atunci puneam la punct planurile mele cutezătoare. Când m-am socotit pregătit, m-

Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
cutezătoare. Când m-am socotit pregătit, m-am hotărât, profitând de împrejurarea că tata era ocupat cu Luchi, să trec la fapte. M-am strecurat, fără să mă zărească nimeni, în circ și, dibuind, am reușit să ajung în zona cuștilor. Dar acolo visul meu s-a spulberat. Cuștile erau bine ferecate. Am plâns descoperind asta. În nopțile următoare, m-am trezit de câteva ori leoarcă de transpirație. Aveam fel de fel de coșmaruri. Mă visam vârât în cușcă, bătut cu

Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
hotărât, profitând de împrejurarea că tata era ocupat cu Luchi, să trec la fapte. M-am strecurat, fără să mă zărească nimeni, în circ și, dibuind, am reușit să ajung în zona cuștilor. Dar acolo visul meu s-a spulberat. Cuștile erau bine ferecate. Am plâns descoperind asta. În nopțile următoare, m-am trezit de câteva ori leoarcă de transpirație. Aveam fel de fel de coșmaruri. Mă visam vârât în cușcă, bătut cu biciul și mă deșteptam urlând. Când, într-o

Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
în zona cuștilor. Dar acolo visul meu s-a spulberat. Cuștile erau bine ferecate. Am plâns descoperind asta. În nopțile următoare, m-am trezit de câteva ori leoarcă de transpirație. Aveam fel de fel de coșmaruri. Mă visam vârât în cușcă, bătut cu biciul și mă deșteptam urlând. Când, într-o noapte, tata a apărut în prag îngrijorat, am fost gata să mă arunc în brațele lui și să plâng, ca să-mi liniștesc spaimele, dar el, bănuind că anume urlasem, ca să

Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
și să plâng, ca să-mi liniștesc spaimele, dar el, bănuind că anume urlasem, ca să-l scol din somn, m-a drăcuit și s-a dus să ia un somnifer ca să poată readormi. Până la urmă ara ajuns să-mi fac din cuștile animalelor de la circ un simbol. Tata vroia să mă vâre în cușcă, să mă îmblînzească. Eu țineam să rămân liber, sălbatec, nedomesticit. Și am jurat să fug de-acasă. Într-o seară, am ieșit pe poartă și nu m-am

Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]