3,596 matches
-
Boghiu s-a scris mult și frumos. Nici nu se putea altfel, de vreme ce el a întruchipat la cote atât de înalte semnificația originară a cuvântului „călugăr“ (bătrân „frumos“, îmbunătățit). Cu o existență lumească aparent monotonă, Părintele Sofian Boghiu a trăit cufundat în duhovnicie, ale cărei căi le-a deschis și nenumăraților credincioși care-i călcau pragul pentru spovadă sau sfat. Remarcabil însă este faptul că și notele din dosarele Securității, extrase și reliefate de cercetătorul Goerge Enache, cuprind aceleași cuvinte apreciative
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
și adevăr și-eram,/ Tu m-ai ucis pe-ntâiul nostru ram!” (De-ai ști câți spini suspină-n trandafiri). Uneori, iubita uită de setea ei de absolut și, asemenea fetei din eminesciana Floare-albastră, vrea să-l aducă, pe cel cufundat în stele și-n ceruri ’nalte, cu picioarele pe pământ, scop în care îi propune clipe de fericire pământească, hic et nunc: „Te vreau ființă, șoaptă, îmbrățișare vie,/ Nu stea de foc pierdută în zbor spre veșnicie,/ Nici chip de
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
Că doar în vocea inimii va trebui să crezi. Așează-te în brațele luminii calde Să-ți închid buzele cu șoapte-nduioșate, Și lasă-ți visele în marea de speranță să se scalde Și să plutească-n armonii nemăsurate!” Cu vraja cufundată în fântâna vieții, Din goana-nsingurată, acum pot să m-opresc Când va sclipi solară lumina dimineții Tu vei apare-ndată, dorind să te iubesc. Referință Bibliografică: VRAJA / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1409, Anul IV, 09
VRAJA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371593_a_372922]
-
TINE ION GROSU, Fum negru, fum alb, Poezii, Editura Axis Libri, Galați, 2012 Căderea în noi înșine, cufundarea în sine. Artă de a ști să asculți ceea ce se întâmplă în tine. Toate acestea duc la poezie. Abia după ce te-ai cufundat pe de-a-ntregul, explorându-ți toate simțirile, poți ieși la suprafață, pentru a împărtăși celorlalți experiențele tale lăuntrice, gândurile și sentimentele. Condiția vremelnica, efemera a omului, aidoma unui fir de nisip strecurat timid prin colul clepsidrei, în virtutea gravitației, atras cu
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
ÎNTÂMPLĂ ÎN TINEION GROSU, Fum negru, fum alb, Poezii, Editura Axis Libri, Galați, 2012Căderea în noi înșine, cufundarea în sine. Artă de a ști să asculți ceea ce se întâmplă în tine. Toate acestea duc la poezie. Abia după ce te-ai cufundat pe de-a-ntregul, explorându-ți toate simțirile, poți ieși la suprafață, pentru a împărtăși celorlalți experiențele tale lăuntrice, gândurile și sentimentele.Condiția vremelnica, efemera a omului, aidoma unui fir de nisip strecurat timid prin colul clepsidrei, în virtutea gravitației, atras cu
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
pereche, ori simpatia sau antipatia pentru unele persoane, pe bază de chimie, cum s-a găsit o explicație mai aproape de cele pământești. Și dacă acestea sunt mai ușor de acceptat ca taine, imposibil de dezlegat sunt alte fapte de viață cufundate cu mult mai mult în neînțelesuri de-a dreptul profunde”. Întâmplări vechi și stranii sunt scoase la iveală acum, în încercarea autoarei de a le desluși înțelesul. Nu numai oamenii au parte de încâmplări ciudate, dar și plantele și viețuitoarele
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
fi fost un cutremur”...(Pasărea nopții) Desenele lirice cuprind naturi vii, simulări ale realității, ale trecutului devenit ilustrații, și ce este remarcabil ar fi lipsa oricărui convenționalism al discursului, prin muzicalitate creând inefabilul oricărei imagini nostalgice, melancolice. Metafora aici este cufundată în contururi colorate tactil: „Mama trebăluind prin visele mele „(natură vie cu ierburi) sau în poezia Turla bisericii „Turla bisericii- înălțime de suflet sfinții pe ziduri- imagine de album” Al treilea volum, Templul iubirii, 2010, este cel mai recent și
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
visez că am o fereastră ca să-mi limitez focul afară gheața se poate topi inundație mare probabil va ajunge la țărm este timpul topirii gheții marilor iazuri încă mai aud oameni înspăimântați înecându-se tu în barca ochilor navighezi “ești cufundat în noroc” La mal fecioara cu ochii înlăcrimați umezesc perdeaua ochilor e frig unde am uitat focul e suficient că am o fereastră cerul șoptește în vârful pernei unde poți fi De ce lipsesc zidurile PARADISUL Dacă aș avea o fereastră
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VEHBI MIFTARI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375011_a_376340]
-
Dacă aș avea o fereastră martor al timpului Cu sprânceana așteptândcopiii la grădiniță Am impresia că s-a născut în figura ta Înghețul a trecut iar iazul a suferit o mare inundație Porumbeii m-au luat pe aripi “Te-ai cufundat în noroc Bătrânii pleacă din viață cei tineri vin” Acum sunt pe țărm și scriu poeziî Kujta râde dar și el scrie poezii Timpul se scurge la fel ca ieri trebuie să ne grăbim Oricum Au fost acolo flori de
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VEHBI MIFTARI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375011_a_376340]
-
aparte, poetul construiește imagini simbolice prin care dă trăirilor sale orizonturi nemărginite. Poemele lui Ioan Vasiu sunt simbioze muzicale în care se împletesc sentimente nobile și prin care ne transmite mesaje deosebite de a iubi frumusețile universale și a ne cufunda în puterea lor nebănuita. Iată o destăinuire sinceră prin care poetul ne revelă universul său lăuntric, reliefând coordonatele care-l definesc. Un “cântec triumfal” mărturisește că îi este viața, dar și o floare fiindcă înfloreste nespus de frumos în lumina
IOAN VASIU ŞI METAFORELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375039_a_376368]
-
de vinul băut cu plăcere, de toată strădania competitivă, foștii colegi regretau că-ntâlnirea se termina fără să se ajungă în mod convingător la desemnarea câștigătorului întrecerii. Și iată că-n acel moment se iscă din senin un vacarm ce cufundă în zgomot vorbele mesenilor. Ce se-ntâmplase?! s-ar fi-ntrebat orice om cu scaun la cap, privind cum o cohortă de gardieni încercau să pună stavilă intrării unui cetățean înhăimurat într-o uniformă de vânător extraluxoasă, dotat cu pușcă înveșmântată
LA... „CONCORDIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373801_a_375130]
-
folosirea punctuației, pe lângă dovada unei excelente cunoașteri a limbii române și a gramaticii ei, este de un real folos în realizarea muzicalității și expresivității frazei. Tonul general al volumului este al unei disperări contemplative, poeta constată neputincioasă cum lumea se cufundă tot mai adânc în mlaștina descompunerii fizice și morale: Bat clopotele ploii în turla necredinței/ În lumea noastră falsă - un rai închipuit...” („Ne-mbracă toamna...”), și pare că singura cale de salvare este reîntoarcerea la natură, la reînvierea acesteia în
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
girator pentru câteva clipe discul solar mi se anină de gene greu și cald ca un vis închizându-mi ochii molatec și-mi pare că nu-i decât o bătaie de pleoapă între ziua de astăzi și ziua de ieri cufundată în albul cețurilor învălătucite pe câmpie sau poate sunt doar aburii proaspăt jupuitelor conștiințe etalate zi de zi în editoriale sub pecetea intraductibilelor zâmbete eternă-i această învârtire a pământului și a lumii. Referință Bibliografică: TOTUȘI SE ÎNVÂRTEȘTE / Tania Nicolescu
TOTUŞI SE ÎNVÂRTEŞTE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373957_a_375286]
-
în: Ediția nr. 2307 din 25 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Ascultă-n liniște tăcerea Atât cât poți de mult, N-o întreba, nu îi răspunde, Ascult-o, și atât! Ascultă șoaptele nespuse Și vorbe nerostite, Când în tăcere te cufunzi Ca-n ape liniștite! Ascultă liniștea din stele Când blând lucesc în noapte, Cufundă-te-n tăcerea lor Ca-n ierburi aromate! Ascultă-n zori cum crește iarba Tăcută din pământ, Scăldată-n roua dimineții Din cer încet căzând! Ascultă
ASCULTĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374005_a_375334]
-
tăcerea Atât cât poți de mult, N-o întreba, nu îi răspunde, Ascult-o, și atât! Ascultă șoaptele nespuse Și vorbe nerostite, Când în tăcere te cufunzi Ca-n ape liniștite! Ascultă liniștea din stele Când blând lucesc în noapte, Cufundă-te-n tăcerea lor Ca-n ierburi aromate! Ascultă-n zori cum crește iarba Tăcută din pământ, Scăldată-n roua dimineții Din cer încet căzând! Ascultă vântul care tace Căci în tăcere se spun multe, Ca să-nțelegi ce ești de
ASCULTĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374005_a_375334]
-
ca om, iar pe de altă parte ca să înșele pe diavol, pentru ca diavolul să-L socotească numai om, temându-se ca nu cumva prin moartea pe Cruce să zădărnicească taina. Când S-a întors la ucenicii Săi, i-a găsit cufundați în somn. Îndreptându-se către Petru, i-a spus așa: Nici un ceas n-ați putut să privegheați împreună cu Mine?" ca și cum i-ar fi spus: "Dormi și tu împreună cu ceilalți, tu, care ai spus că ai să lupți pentru Mine până la
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
de vânt. Ah vântul, ce cutreieră de la răsărit la apus și colindă cu ploile peste întinderi ce sorb ninsorile. Rostogolesc o stâncă spre vîrful muntelei. Iar mă întorc la Sisif. Nu este important muntele, nici stânca important este că urc cufundat de adânc și dincolo de orice consolare ung rănile cu sare. Cei care au visat cel mai mult sunt cei ce au suferit mai mult, fiecare cu muntele și stânca ce urcă împinsă spre creasta de muncă și... ? Tăcerea țipă iar
MELANCOLIE NEAGRĂ de PETRU JIPA în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374127_a_375456]
-
Articolele Autorului SĂ MAI DANSĂM... Tresar în piept ascunse amintiri, Le simt arsura, freamătul de dor, Se zbat să iasă-acum din locul lor Și să-mi răsară-n focul din priviri. Tu l-ai simțit în seara-ceea când Te-ai cufundat adânc în ochii mei Împrăștiind lumina ta în ei Și-n trupul meu dorințe, fremătând. Amurgu-acela cald și sângeriu Îmi toarnă-n vene doruri zi de zi, Îți simt prezența vie, parc-ai fi, De viață, elixir de când mă știu
SĂ MAI DANSĂM... de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375442_a_376771]
-
Dumnezeu, așa cum Simon din Cirene a purtat Crucea Mântuitorului pe drumul spre Golgota, autorii refac Drumul Crucii, oprindu-se de fiecare dată la câte un moment semnificativ din care cititorii pot trage învățături pentru lumea de azi, o lume din ce în ce mai cufundată în confuzie și haos în care valorile fundamentale s-au diminuat ori au pierit cu totul, locul lor luându-l falsele tentații și non-valori. Drumul vieții de credință are, pentru fiecare om specificul lui. Nu drept și lin, dar cu
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
când în când își ștergea fruntea brăzdată de griji și lăcrima prin colțul buzelor apăsat de durere scăpărau milimetric cuvintele care ne făceau fericiți " vine tata, s-o fi dus ca să vadă ce-o mai fi pe dincolo", apoi își cufunda capul în pumni și lăcrima ai mai îmbătrânit și tu și tata ați spart cerul și prin crăpătura aceea ne priveați chiorâș până în ziua aceea în care mama a adormit pe prispa de pe care își împreuna mâinile și te ruga
CA ÎNTRE TATĂ ŞI FIU de TEODOR DUME în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375476_a_376805]
-
adagiului “solve et coagula”, el desface coagulările imperfecte ale sufletului, reducându-l la materia sa ... XXIX. DIALOG, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 1899 din 13 martie 2016. DIALOG În ochii tăi lumina e totdeauna caldă... Și sufletu-mi cufundă privirea, ca o nadă, În apa cea adâncă a sufletului tău... În clipa de tăcere ce am lăsat să cadă, E-o dulce veșnicie din care va să vadă, Speranța noastră, calea către noi... Cu pacea în gene, ca ramuri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
ce astfel se confundă, De netăgăduit, cu cel din pieptul tău... ... răgaz pentru minunea ce-avem cu noi a duce, Cuprins de necuprins și-aceeași Sfântă Cruce! Citește mai mult DIALOGÎn ochii tăi lumina e totdeauna caldă...Și sufletu-mi cufundă privirea, ca o nadă,În apa cea adâncă a sufletului tău...În clipa de tăcere ce am lăsat să cadă,E-o dulce veșnicie din care va să vadă,Speranța noastră, calea către noi...Cu pacea în gene, ca ramuri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
neînțelegere, iar pe deasupra lor, alți ochi, plumbuiți în groaza neputinței. Aplecată asupra imaginii, Aurelia privi îndelung făptura celui care, ca un mic șobolan, era ascuns și totodată strivit de greutatea trupului celui ucis. Sfâșiată, aripa de efemeridă a clipei se cufundase în mlaștina ireversibilului. Aproape că nu mai respira. “Ilia Repin - Ivan cel Groaznic” - citi inscrisul literelor mărunte din josul paginii. Înfiorată, Aurelia privi încă o dată chipurile pietrificate ale celor doi morți, uniți și totodată pe vecie despărțiți, apoi închise cartea
EFEMERIDELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375552_a_376881]
-
zglobie! Uitase, pesemne, îndemnul Mumei, să nu părăsească mai mult de o zi-sunet rădăcina Copacului Lumii, să nu ia în derâdere rostul său! În răstimpuri, spre odihnă, preschimba câte-un deget în răsucirea de apă. Ba chiar poftea să se cufunde în unda subțire, să se contopească de tot cu ea! Dar își lua degrabă seama, fiindcă ce s-ar fi ales de stânca-de-foc? S-ar fi prăpădit! Nu?! Și stăpânită nebunia chemării, se lăsa mai departe purtat de apa care
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
de toată lumea. După ce cocoșul înceta din cântat, bietul curcan se dădea de ceasul morții să adoarmă. Găinile erau de părere că stă cam rău cu nervii. Se foia pe leațul din poiată două-trei ore. Când, în sfârșit, adormea și se cufunda în somnul odihnitor, cocoșul începea din nou să cânte, anunțând zorile. - Bă, tu nu ești sănătos la cap! Te omor! Îți pocesc mutra! striga curcanul, înroșindu-și mărgelele. Numai că era atât de întuneric în poiată, încât nu se vedea
COCOȘUL ȘI CURCANUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371990_a_373319]