2,639 matches
-
începe încălzirea, pășind într-un ritm de un pas înainte, unul înapoi și unul lateral. Se balansează, legănându-și brațele dintr-o parte într-alta. Zgomotul aplauzelor îi spune că au sosit liderii și membrii lor de cabinet. Ajutoarele din culise îi zoresc pe artiști să meargă în spatele cortinei. Bătaia tobelor se întețește de la o clipă la alta. Chipurile actorilor sunt machiate abundent cu pudră, ca o mască. Ochii și sprâncenele sunt desenate ca niște gâște în zbor. Privindu-se în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
stare să înțeleagă semnificația ridurilor mamei și a tristeții zăvorâte sub pielea ei. Roțile de car zboară pe scenă. Actorii își schimbă brusc vocile pe notele de sus. Publicul entuziasmat țipă de încântare. Sunetul sparge tăcerea nopții. Un ajutor din culise îi spune actriței că a venit Mao. E în mijlocul mulțimii. Fata își închipuie felul în care e așezat. Ca un Buddha pe o floare de lotus. Intră pe scenă în pași de sui-bui, care imită alunecarea pe apă, și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
și Cronica istoriei. Dar eu nu vreau să le citesc. Nici măcar una. Știu deja ce fel de pastile sunt în sticla lui. Nu numai că refuz să devin Zi-zhen, dar sunt ferm hotărâtă să nu fiu doar un ajutor în culisele teatrului său politic. * Pe când Jiang Ching încearcă să-și facă intrarea pe scena lui, Mao lansează o mișcare numită Îndreptarea stilului de muncă. E anul 1942. La început, e considerată o examinare politică de rutină, apoi se transformă în teroare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
ca să coboare din cer și pentru diavoli, să se ridice din pământ. Sub scenă există și un puț adânc și cinci piscine pătrate, pentru scenele care necesită prezența apei. Legat de scenă este Turnul de Machiaj, o grandioasă clădire din culise, cu două etaje. Îmi este dor de rolul meu. Îmi este dor de scena mea. Pentru o vreme, frumusețea locului îi ocupă timpul. Apoi se satură. Se retrage. Vizitează mai puțin. Curând, încetează să mai vină. Se închide în Grădina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
zorit spre ușă și pleacă. Nu spune niciodată vreun cuvânt atunci când ea e mânioasă. Mai târziu, lumea îi spune Doamnei că Yu plânge pe tot drumul înapoi la Opera din Beijing. Nu are casă și locuiește într-o debara lângă culise, A făcut un jurământ public că trăiește doar ca să o slujească pe Doamna Mao Jiang Ching. Nu-i pasă că asta îl costă relația cu propria-i soție. Nu vrea decât să o impresioneze pe Jiang Ching. Așa îi răsplătește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
De acolo se varsă peste Hauptstrasse seara noastră de muzică, Sonate für Klavier und Violine. Zâmbetul Mullovei s-a mai răcit cu Încă un sfert de grad, dar reverența e la fel de grațioasă. Încununată de aplauze tot mai anemice, dispare În culise cu pasul ei tânăr și elastic, ducându-și cu o distincție armonioasă vioara. A ieșit din scenă, dar a rămas Încă În privirea lui mirată, Îndepărtată, Împreună cu nevăzutul ei profesor de instrument și toți ceilalți nevăzuți educatori și supraveghetori care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
domnișoarei Nanone, domnul Highland-Fling, un dansator destul de bun, de altfel, trecu aproape neobservat. Și dacă primi niște aplauze din partea publicului, acestea se dovediră a fi doar nerăbdătoare chemări pentru primadona serii. Dansatorul se grăbi să îndeplinească dorința spectatorilor, alergă în culise și reveni pe podium, ținând de mână o Nanone cu totul schimbată. În fustiță scurtă din tulle bleu, cu un corset de dantelă în aceeași nuanță și un nor de lăcrămioare pe cap, ea reuși să smulgă un cor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
din brațele ordonanței sale ca să i-l ofere Nanonei, încheind impecabil mesajul său floricol de admirație cu ultima dintre culorile Rusiei. O adevărată ploaie de flori se abătu asupra lor și, în ovațiile spectatorilor, generalul o conduse spre chicineta din culise, cabina primadonei, susținându-i ba mâna, ba talia, ba mângâindu-i fesa fierbinte, ușor umedă. Se hotărâse deja să-și petreacă noaptea cu primadona și nu vedea nici un impediment. În război, mica pierzanie dă savoare victoriei, își spunea. Și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
putea auzi. Dar el venea rar la Cameră și nu îndrăznea să coboare ca alți confrați specializați. Deocamdată se cam plictisea și el. Subtilitățile pentru și contra guvernului, pe care le vânturau cei trei, nu-l prea interesau. Nu cunoștea culisele luptelor dintre partide și în partide, iar dintre oamenii politici numai pe cei câțiva despre care se vorbea mai des în ziare și numai din nume. Deodată intră, misterios și important, un reporter slab, mic și cocârjit, Popescu-Răcaru de la Dimineața
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
el - reprezentau un adevărat pericol pentru integritatea Republicii Moldovenești. Sosirea lui C. Stere la Chișinău, la 24 martie, a fost întâmpinată cu mare bucurie și entuziasm. „Cu sosirea lui, atmosfera apăsătoare de griji zilnice, combinații, ambiții, mici uri, lupte de culise... s-a curățit pentru moment, s-a înseninat, s-a însănătoșit... Într-o serie de convorbiri, conferințe, discuții, interviuri, discursuri, toasturi - chestiunea unirii repede s-a pus pe bazele ei istorice, naționale și morale ale dreptului de viață politică și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de acord că în România este mai multă neseriozitate, mai multă nepăsare, mai multă nestatornicie. Și mai puțină grijă pentru păstrarea aparențelor. Cine nu știe că politica se face cu abilitate practică și compromisuri ? Dar a scoate în fața publicului secretele culiselor și a mai avea în același timp pretenția de a fi crezut atunci când fluturi drapelele idealelor ! ? ! O tuse neașteptată îneacă glasul Profesorului și el se luptă cu ea o vreme, vorbind sugrumat și cu batista la gură. Apoi ghemuiește batista
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nu se mai rețin, familia Ciorogaru, vecinii și prietenii noștri, nu te pot ține la ei. Așa că ai să vezi Traviata, sau Carmen, sau Mam’selle Nitouche, sau Liliacul, sau Logodnicul din Lună... a dracu’ știe cîta oară. Fie din culise, fie din sală, poate găsești o lojă liberă și te duci sus, stai acolo cuminte și-ți rozi unghiile murdare, de plictiseală. Teatrul și povestea lui cu două fețe. Tu... nu neapărat tu, zic așa, În general... ești un om
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
din Partid - te Întrebi care or fi aceste capete luminate, să nu le deranjezi cu iscodeala ta infantilă. Dar... mai există și fața cealaltă... fața din spate, ca să zic așa... Ieși din sală pe o ușă laterală și ajungi În culise, după ce ai trecut printr-un hol lung și printr-o altă ușă, și te duci Încet, să nu le deranjezi afacerea, spre spatele scenei unde se află o altă ușă, și gata, ai ieșit Într-un alt culoar, la parter
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
dacă făceai imprudența să te apleci după stiloul-bombă. Dar afișul venea cumva dintr-o lume trecută. Deprimarea lui Lucian nu dură decât câteva clipe. Își aminti că pe drum, într-o străfulgerare, privirea îi căzuse pe scenă. Scena văzută din culise. Reconstitui la iuțeală în minte formele ciudate, adânc crestate. Mucava întărită cu stinghii de lemn bătute în cuie, în neorânduială. Dumnezeule, trebuie să fi fost brazii, văzuți dindărăt! Doamna Chivu spuse: Haideți să ne facem frumoși, copii. Poate că-i
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
privirea, avu deodată în fața ochilor scena în toată imensitatea ei. Spatele scenei și spatele de mucava al brazilor înalți. Se pomenea printre brazi, într-o încrengătură de sârme cu care brazii erau ancorați, întinse oblic până la marginea podelei. Cineva în culise, o siluetă, se agita cu ochii pe băieți, plină de o energie poruncitoare. Nu era Doamna de la a treia ci o altă doamnă, de bună seamă mai mare în rang. Vocea ei șuieră șoptit: Îngerii! Luați-vă de mână! Atenție
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
energie poruncitoare. Nu era Doamna de la a treia ci o altă doamnă, de bună seamă mai mare în rang. Vocea ei șuieră șoptit: Îngerii! Luați-vă de mână! Atenție la sârme! Se supuseră pe loc energiei poruncitoare ce venea din culise, căutându-se cu înfrigurare unul pe altul cu mâinile întinse. Lucian observă abia atunci că fiecare era îmbrăcat într-o altă culoare bleu, vernil, galben, crem și rozul rochiei lui, toate laolaltă precum creioanele colorate orânduite după culorile curcubeului în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
dansezi așa, pur și simplu? Sunt una din iele. O slujim pe Vrăjitoare și o însoțim în pădure pe fata cea mică a Împăratului, Sorina. Adică o însoțim în secret, dansăm în jurul ei, mă rog, și ne îndreptăm toate către culise, unde e pădurea. Asta se-ntâmplă la sfârșitul actului doi. Povestea e mai încurcată. Vrei să vii să mă vezi? Și după spectacol ne întâlnim la ieșirea artiștilor, vrei? Geta îl privi drept în ochi, și Paul citi în ochii
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
se tot gândise ce să-i spună ca să fie mai mult decât banalul Mi-a plăcut cum ai dansat... Dar cu siguranță că aveau să intre amândoi în detalii cu privire la piesă, iar ea trebuie că știa mult mai multe, din culise, din viața privată a actorilor sau a balerinelor. Și dacă tot avea să urmeze o lungă discuție, poate că nu era chiar de lepădat cafeneaua de alături... Deși ar fi fost de preferat să se ducă undeva mult mai departe
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
singură situație. De fapt și de drept, toate acțiunile întreprinse atunci și acolo de șeful delegației americane vizau, în taină, diminuarea poziției Franței, mai ales în plan militar și economic. Chestiune în care nici Anglia nu părea dezinteresată. Mișcările din culisele Conferinței, deși se desfășurau în taină, păreau mai aprige decât dezbaterile „în câmp deschis”. Unul din punctele importante era chiar sediul Ministerului de Externe al Franței - Quai d’Orsay. Nefiind în nici un caz mai slabi decât alții, reprezentanții României au
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
paraistorii egoiste scrise În răspăr, prin care se urmărește refrigerarea memoriei prezentului, a acelui prezent perpetuu amintit mai devreme. «Poetul necunoscut», un fel de personaj care se joacă pe sine, reîncarnat plastic În tambur- majorul actului creaționist, acest dumnezeu de culise, revelat prin cezariană lirică În scopul de a comite deblocaje soteriologice, «Încreștinând În amonte mersul de fiară al lucrurilor», este, de fapt, selsinul repetitor al Întregii flore spectaculare fantasmagorice prin care Marian Constandache, dincolo de orice contingențe, deci recurgând frontal la
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
fără urmări. Lumea va râde în loc să se cutremure. De aceea îmi place să cred că măcar unul din bufonii care zic lucruri usturătoare speră, continuîndu-și monologul, că spectatorii i-au văzut lacrima sub fard. Și, cine știe, când ajunge în culise, izbucnește, poate, chiar în hohote câteodată, sub privirile mirate ale valeților care încearcă să-l consoleze: "De ce plîngi? Regele a fost mulțumit"... Nu, vechii mei prieteni, ― i-am liniștit ― nu vă temeți. Eu nu voi plânge. Cel mult aș putea
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
încolțit, în primejdie, să auzi câini lătrând la telefon, să nu vezi în jurul tău decât indivizi care te urmăresc și câini care așteaptă să te muște, să știi că acest spectacol sinistru este pus la cale cu sânge rece din culise, că cei care spărgeau becurile erau aceiași care umblau acum cu câinii și care vroiau să pună mâna cu totul pe oraș, să știi, așadar, toate astea, să vrei să scoți adevărul la lumină, și cine să te oprească? Propria
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
se întâmplă, ca zilele trecute, să fiu încântat de prezența lui Liviu Ciulei la emisiunea lui Patapievici, sau de prezența Sânzianei Pop la „Profe sioniștii“ Eugeniei Vodă? Voi scrie aici. Mă convinge o carte, mă farmecă un spectacol, forfotesc în culisele festivalului de la Sibiu, lucrez în juriul UNITER, surfilez strategii în boardul Fundației Soros, mă întâlnesc cu adolescenții de la liceul X? Descopăr un autor, un redactor de la radio sau un bancher gata de mecenat? Mă ucide un film, mă scandalizează o
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de veci Take Ionescu („Tăchiță Gură de Aur“), ultima iubire a sexagenarului Caragiale, cel care a generat textul-cheie pentru descifrarea psihologiei, a complexelor de-o viață ale acestuia, complexe mai mult sau mai puțin mascate, caligrafiate, pe scena și-n culisele operei. Anume scrisoarea către Delavrancea din 15 februarie 1908, cu hotărârea „cinicului Caragiale“ de-a se înscrie în partidul lui Take Ionescu: „Nu crede că-mi fac cumva iluziune că voi găsi acolo unde mă duc vreo strălucită compensare la
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Co, mă înghesuia cu Mihail, câine de circ - marota lui -, m a otrăvit, pe când aveam vreo 13 ani, cu o țigară (ca să mă dezvețe, cică!), după care mi-a dat în extaz să citesc viața lui Fouchă, inoculându-mi pasiunea culiselor, a subteranelor cu șobolăneli prin care se coace dintotdeauna istoria. Revin. Nu vă dați seama ce uriașă deosebire e să copilărești printre câini de vânătoare, și nu cu bișoni cu fundulițe, pekinezi arțăgoși, caniși de canapea, tekeli posesivi ș.cl. De
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]