81,230 matches
-
cazul în care pictorul nu mai are legături directe cu pictura postbizantină și cu formula introvertită a gîndirii orientale, el recuperează cultural, ca spectacol pur de virtuozitate și ca experiență gratuită în cîmpul limbajului, grafismul, tenta plată, sonoritatea interioară a culorilor și hieratica inerțială a picturii de factură bizantină. Astfel, în cazul aceleiași generații sau chiar în cazul aceluiași artist - iar aceste situații nici măcar nu sunt ieșite din comun - avem de-a face cu tentația simultană a simbolicului și a denotativului
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
Dezastrul pe care și l-a înfăptuit pictorul, început se pare după o ceartă cu Gauguin, i-a impus numele în toate mediile artistice și lumești, care, iată, găsește în Virgil Dumi trescu un poet cultivat, cu simțul rafinat al culorii și al cuvântului. De aceea, spuneam că poemul de gardă este un... relevant pro-domo. Iar cele Șapte schițe la „Autoportret cu urechea tăiată” se constituie în depoziții de antologie, prin alternanta limbajului poetic la marginea și pe suprafața tablourilor de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cunoaște cifră șapte în culturile, religiile și mitologiile planetei!), se revarsă atât informația poetului în domeniu, cât și marea realizare narativa, rostita când liric, cănd retoric, cănd din interiorul gândului de înălțare și desăvârșire. Există o grație de sunete și culori, ca la un pian bine acordat, în fața căruia Virgil Dumitrescu trece când grav, cănd incan tatoriu, de la o partitură la alta. Biografia subiectului sau se strevede prin chinurile creației devoratoare, începută timid de Van Gogh din familie, apoi prin tentativele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și să-și decidă singur înțelesurile care-i convin. El i-a dat punctul din univers, lectorul să facă bine și să se orienteze (Ehe, Ehe, a trecut vremea cu mură-n gură!): „Genunchii văzului tău / care mereu își schimbă culoarea / că un spărgător avizat / apasă pe grumazul ochilor mei închiși / deși pentru o perioada / au scris pe ei NUP // Diminețile apar că eșarfe contre-nuit / serile se suprapun tăcerilor / legate de mâini / și legate de mâine / cât de clar te zăresc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fără voia să, din pensie, aprinde focul, câtă vreme gaz ia dacă ai de unde! Ce ne facem însă cu imaginea și trăncăneala (veșnicul fel de a bate câmpii), de pe micul ecran, unde otravă are și nuanță (,,Filosofia nuanțelor’’ tutea) și culoare. Făcând abstracție de gânditorul român, nu ma judecați greșit! Semantica celor două cuvinte, chiar tautologie dacă ar fi, tot ar spune ceva. Ba chiar mai mult decat vă închipuiți. Nu degeaba se zice: ,,ați prostit poporul cu televizorul”, iar de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
este supunerea oarbă în fața speranței. 1092. Trufia este un șomaj al gândirii. 1093. Banii sunt modul cum percepem lumea. În cazul de față fără nici o valoare spirituală sau sacra ci doar profana și mercantila. 1094. Absurdul este unică pată de culoare a adevărului absolut lăsată acestei lumi. 1095. Mânia este o notă dezacordata a gândului. 1096. Jocul este cauza pentru care viața este așa cum este fiindcă se joacă cu noi de la început și până la capăt. 1097. Ceartă este o isterie regizată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pentru plățile salariilor, ale pensiilor și pentru investiții, acesta însemnând după maximul un an de zile, Banca Națională va retrage din circulația bonurile valorice, (banii paraleli, care se pot deosebi de leii adevărați printr-un semn, fie vor avea altă culoare, sau vor avea un colț tăiat, sau vor fi diferiți. Subliniem, ei nu pot fi falsificați) care și-au îndeplinit misiunea. Misiunea lor fiind aceea de a scoate țară din criza financiară și bugetară, utilizând Metodă scoaterii unei țări, a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
la HRISTOȘI: vampirii lumii ne omoară țARĂ! ALMA MATER va rog nu ucideți femeile! dincolo de ele avem Dumnezeu. m-am gândit să dau o raita pe-acolo și să încerc să înșir un eseu. strădincolo de femei e pustia fără culoare, ce-aș putea să vă zic. Poezii vino, îmi zice Dumnezeu privește, dincolo de mine nu mai este nimic. Bătrânul învârtea lut între degete și-l plămădea cu tainice seve iar timpul nu pregeta să pregete plăsmuind EVA și Eve din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
numărul trecut) Trist, slab, gol, uns cu nămol, Mitică se plimbă pe o plajă pustie cântând: Sârmane leu, sârmane leu. Noi știm cât e de greu... Mamooo!... Mitică!... Nimeni n-o să mă creadă! rostește țiganca topless, ce pretinde că, la culoare, e doar bronzata. Lasă că-ți arăt eu! o asigura Mitică fără să întrerupă cântecul: Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Ce-mi arăți, bre? se bagă aceea în sufletul lui. Tristețea... Dramă... Dezastrul!... ia Mitică drept martoră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
unde era inginer de tură, la ora 6 dimineață ca să se întoarcă, sfârșita de oboseală, târziu când se făcuse deja noaptea. Malițios, încercam să o fac să ia lucrurile mai usor: îmi reproșez și astăzi glumă de a vopsi cu culori diferite tacâmurile noastre, sub pretext ca să le evităm spălarea.... De o curățenie sufletească exemplara, lua lucrurile așa cum sunt, pe când eu mocneam. Spre deosebire de ea, care nu ar fi vrut pentru nimic în lume să plece din țară, eu îmi construiam înciudat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cuvânt, Ardere până-n zori... Cine spune Că-mi joc nenorocul Pe o potcoava de fum... Ecou Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume Stări mai importante decât iubirea, dar tălpile n-au mai luat nici o formă, nici o culoare, pământul nu le-a mai descântat. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume Dureri mult mai clintite decât iubirea, dar gleznele mele, în larma bătăliei, au bănuit tăișul spadei de argint. Aș fi vrut să-ți spun
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sale, îl face să fie absolut indiferent la forma sub care se prezintă cei implicați în joc. Prietenii săi de joacă pot fi pufuleții de păpădie, firele de iarbă, puișorii de găină, fluturii, pisoiul, cățelul, băieți, fetițe, copii de toate culorile și de toate originile sociale, nu contează! Toți prietenii sunt la fel atâta timp cât se amuză împreună în același joc de recreație! În jocul lui, el ne arată cum a fost făcut Universul în care a venit! Câteodată cade pe gânduri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dar cu siguranță după convingerea și exigenta autorului. Primul termen al titlului le precizează identitatea și funcția, iar al doilea, conținutul și calitatea. Ele par vitraliul unui edificiu de cultură, unde lumină din afara trece filtrată în interior, după formele și culorile fiecărei părți de cristal întâmpinate. Numai că aceste părți, smulse din alte întreguri, ca să dea forme cu sens și semnificație, trebuie ele însele să fie purtătoare ale acestora, adică partea să dea seama despre întreg. Greu de presupus. Marian Barbu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cum unele își au axa construcției chiar pe aceste echivalente și analogii și, totodată, printre cuvintele lor „zâmbesc” prepoziția atributiva „de” și „genitivele” (spre exemplificare, poemul Măsuri de prevedere, „Când e frig / oamenii se pierd în priviri / se-ncrețesc în culori / și-n țipete / că un card de cocori / Flăcările frigului / sug sângele lucrurilor / fruntea ceasului / limbile degetelor mele / Frigul parcă trage după sine / o sanie de pietre cu inele / Albul frig se-ntreabă de noi / că de o credință de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
poseda prima. Nu avem a face decît rareori cu propoziții abstrase, dozate acestea, cînd se ivesc, cu grija cu care un prozator se ferește de speculația nudă ca de-o improprietate. De regulă conturul unor situații cunoscute e umplut de culoarea datelor concretului, grăitoare precum un alibi al constatărilor de ansamblu. De remarcat tonul reținut al diaristului. Rareori explicit polemic și niciodată apelînd la diatribă, acesta dă glas decepției printr-o elegantă disciplină a umorii presupuse: "Fac ordine în sertare. Arunc
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
mai jos de toate, fără coborîre; este în toate și, totodată, deasupra tuturor". Astfel putem realiza că sacrul este extrinsec și în același timp intrinsec creațiilor artistice. Rezultatul, în cazul de față, îl constituie un șir de tălmăciri din graiul culorii și al formelor plastice închinate credinței în cel poematic, astfel încît să nu se producă o suspensie a celui din urmă într-un spațiu sufocat de solemnitate, ingrat pentru poezie. Dan Damaschin izbutește a păstra relația vitală pentru artă cu
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
sînteți chiori; ce-o fi/ dincolo de ea?// Dincolo de poartă sînt ruinele lăsate de această vreme/ infamantă... Ruine... Ruine ale singurătății noastre/ trădate.(...) Călcînd pe urmele păsărilor din rai./ Rai din carte. Din cartea aceea - / a revoluției/ Animaluluiť, care-și schimbă/ culoarea. Bănuiți de prea multă depresie amestecată cu/ melancolie. Melancolie// a neputinței. Bănuiți de pîrjol și de foamete./ După zece ani? Pe// cînd ne făceam vînt cu pălăriile, să împrăștiem/ perdelele de fum ale/ vorbăriei, ținîndu-ne cu o mînă de burtă
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
și-a pierdut semnul pozitiv. Raportarea la rigiditatea mortificantă a prezentului, la timpurile noi încorsetate în "tăcerea complice și târfă" ar impune, dimpotrivă, o frenezie de bâlci oriental și o susținută activitate de port la intersecția marilor rute: pete de culoare spărgând cenușiul mizerabil, experiențe de viață alegând "infracțiunea" libertății. Nu numai constrângerea politică, directă ori insidioasă, ci orice fel de presiune determină în poeziile lui Mircea Dinescu o violentă contrareacție. Din această perspectivă privind lucrurile, nu apar mari diferențe între
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
Dezastrul pe care și l-a înfăptuit pictorul, început se pare după o ceartă cu Gauguin, i-a impus numele în toate mediile artistice și lumești, care, iată, găsește în Virgil Dumi trescu un poet cultivat, cu simțul rafinat al culorii și al cuvântului. De aceea, spuneam că poemul de gardă este un... relevant pro-domo. Iar cele Șapte schițe la „Autoportret cu urechea tăiată” se constituie în depoziții de antologie, prin alternanta limbajului poetic la marginea și pe suprafața tablourilor de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cunoaște cifră șapte în culturile, religiile și mitologiile planetei!), se revarsă atât informația poetului în domeniu, cât și marea realizare narativa, rostita când liric, cănd retoric, cănd din interiorul gândului de înălțare și desăvârșire. Există o grație de sunete și culori, ca la un pian bine acordat, în fața căruia Virgil Dumitrescu trece când grav, cănd incan tatoriu, de la o partitură la alta. Biografia subiectului sau se strevede prin chinurile creației devoratoare, începută timid de Van Gogh din familie, apoi prin tentativele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și să-și decidă singur înțelesurile care-i convin. El i-a dat punctul din univers, lectorul să facă bine și să se orienteze (Ehe, Ehe, a trecut vremea cu mură-n gură!): „Genunchii văzului tău / care mereu își schimbă culoarea / că un spărgător avizat / apasă pe grumazul ochilor mei închiși / deși pentru o perioada / au scris pe ei NUP // Diminețile apar că eșarfe contre-nuit / serile se suprapun tăcerilor / legate de mâini / și legate de mâine / cât de clar te zăresc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fără voia să, din pensie, aprinde focul, câtă vreme gaz ia dacă ai de unde! Ce ne facem însă cu imaginea și trăncăneala (veșnicul fel de a bate câmpii), de pe micul ecran, unde otravă are și nuanță (,,Filosofia nuanțelor’’ tutea) și culoare. Făcând abstracție de gânditorul român, nu ma judecați greșit! Semantica celor două cuvinte, chiar tautologie dacă ar fi, tot ar spune ceva. Ba chiar mai mult decat vă închipuiți. Nu degeaba se zice: ,,ați prostit poporul cu televizorul”, iar de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
este supunerea oarbă în fața speranței. 1092. Trufia este un șomaj al gândirii. 1093. Banii sunt modul cum percepem lumea. În cazul de față fără nici o valoare spirituală sau sacra ci doar profana și mercantila. 1094. Absurdul este unică pată de culoare a adevărului absolut lăsată acestei lumi. 1095. Mânia este o notă dezacordata a gândului. 1096. Jocul este cauza pentru care viața este așa cum este fiindcă se joacă cu noi de la început și până la capăt. 1097. Ceartă este o isterie regizată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pentru plățile salariilor, ale pensiilor și pentru investiții, acesta însemnând după maximul un an de zile, Banca Națională va retrage din circulația bonurile valorice, (banii paraleli, care se pot deosebi de leii adevărați printr-un semn, fie vor avea altă culoare, sau vor avea un colț tăiat, sau vor fi diferiți. Subliniem, ei nu pot fi falsificați) care și-au îndeplinit misiunea. Misiunea lor fiind aceea de a scoate țară din criza financiară și bugetară, utilizând Metodă scoaterii unei țări, a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
la HRISTOȘI: vampirii lumii ne omoară țARĂ! ALMA MATER va rog nu ucideți femeile! dincolo de ele avem Dumnezeu. m-am gândit să dau o raita pe-acolo și să încerc să înșir un eseu. strădincolo de femei e pustia fără culoare, ce-aș putea să vă zic. Poezii vino, îmi zice Dumnezeu privește, dincolo de mine nu mai este nimic. Bătrânul învârtea lut între degete și-l plămădea cu tainice seve iar timpul nu pregeta să pregete plăsmuind EVA și Eve din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]