139,341 matches
-
ce conținea Natura, prima sa scriere, o conferință ținută la Cambridge (Massachusetts) fusese receptată în America ca începutul unei ere noi. Despre "Cărturarul american", cum avea să fie cunoscută, se spusese că marchează momentul ieșirii de sub tutela britanică în plan cultural, și, prin urmare, vine în continuarea textului prin care Statele Unite ale Americii și-au proclamat independența față de Anglia în 1776. O declarație de independență intelectuală a fost considerat și eseul "Încrederea în sine." Apariția unui al doilea volum, Eseuri, seria
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
sa de poet este, în multe privințe, deschizătoare de drum, iar unele din eseuri trezesc interes prin accentele noi care-l arată mai curând stoic decît încrezător. Rămîne de văzut în ce fel a izbutit Emerson să pledeze pentru autonomia culturală, intelectuală, spirtuală a țării sale. Din capul locului trebuie precizat că el nu a elaborat un sistem propriu de gîndire. Convins că atîrnă mai greu ceea ce se spune în comparație cu cine spune, că "oamenii mari se disting nu atît prin originalitate
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
diferite și puternic specializate, sugerează cu multă exactitate orizontul intelectual și etic al lui Ștefan Luchian. Deschiderea să spre exterior, generozitatea privirii și diapazonul larg al sentimentelor, se sprijină în mod fundamental pe interioritatea construcțiilor artistice și pe intensitatea decantărilor culturale. Întors în țară, în iunie 1890, el expune pentru prima oară, la vîrsta de douăzeci și doi de ani, cinci tablouri în cadrul unei expoziții de grup organizate la Ateneu de tînăra grupare Cercul artistic. Însetat de experiențe artistice noi și
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
mari biblioteci ale țării. [...] La nivel de județe, vechile Comitete județene pentru Cultură și Educație Socialistă au fost preluate și menținute, aproape cu aceeași structură, din epoca ceaușistă, doar că au fost rebotezate "Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național". Dacă vechile comitete ceaușiste aveau în administrare totale instituțiile și sistemele de instituții cultural-artistice din întregul județ, bibliotecile comunale și orășenești, căminele culturale și alte așezăminte de cultură, acum toate acestea au trecut în subordinea consiliilor locale care le
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
structură, din epoca ceaușistă, doar că au fost rebotezate "Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național". Dacă vechile comitete ceaușiste aveau în administrare totale instituțiile și sistemele de instituții cultural-artistice din întregul județ, bibliotecile comunale și orășenești, căminele culturale și alte așezăminte de cultură, acum toate acestea au trecut în subordinea consiliilor locale care le încadrează cu oameni de specialitate, le subvenționează din bugetul localității, le îndrumă și controlează. Direcției județene de azi îi revine, în noile condiții, doar
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
de la Bugetul Statului. La noi nu numai că nu s-a trecut la asemenea măsuri imperative, absolut, acut necesare, ci le-a mai fost și prelungită agonia, prin reunirea lor arbitrară și aberantă, în structura unică a nou înființatelor CENTRE CULTURALE JUDE}ENE. Adică numele comun al tuturor instituțiilor-fosile, care au supraviețuit din vechiul sistem al instituțiilor cultural-artistice comunist, grație nepăsării și iresponsabilității colective. Așadar, reforma în domeniul culturii și artei nu s-a înfăptuit și amânarea ei inexplicabilă, alarmantă, are
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
un spațiu aparte se expun traduceri românești din limba spaniolă și cărți legate de ambientul hispanic apărute la diferite edituri din România. Programul pregătit de Institutul Cervantes cuprinde o serie de conferințe susținute de personalități de prim rang ale vieții culturale spaniole, mese rotunde cu scriitori, traducători și editori din România și Spania, lecturi din autori spanioli, o seară de poezie, proiecții de filme și precum și o inedită expoziție de fotografii-portret alb-negru, intitulată ¨Scriitorii și LITERAtura lor¨, în care mari scriitori
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
inedită expoziție de fotografii-portret alb-negru, intitulată ¨Scriitorii și LITERAtura lor¨, în care mari scriitori hispanici sînt surprinși scriind despre semnificația personală a cîte unei litere din alfabet. Vor fi prezenți la Tîrgul de carte BOOKAREST: Iñaki Abad Leguina, directorul departamentului cultural al Institutului Cervantes din Madrid, Carlos Alvarez-Ude, editor al revistei "Insula" și membru în consiliul director al Asociației Revistelor de Cultură din Spania, Julia Barella Vigal, poetă și eseistă, Ignacio Echevarría, unul dintre cei mai duri critici ai revistei "Babelia
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
drágon ( Blîndețea dragonului, în curs de apariție la editura Paralela 45) și, recent, El tiempo de las mujeres (Vremea femeilor), Blas Matamoro, directorul revistei Cuadernos Hispanoamericanos, Esperanza Moráis, directoarea editurii Metáfora, Félix Romeo, prozator și colaborator permanent al revistei ABC Cultural (suplimentul literar Blanco y Negro). Poate că da. Poate critica este într-adevăr o îndeletnicire canibalică. Ar fi mai lesne de înțeles atunci de ce anumiți critici, belicoșii și sibariții meseriei, preferă carnea tînără. Ceva de genul ăsta voia să spună
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
că subiectul ei nu e canibalul lumii reale, existent probabil cîndva, ci canibalul din discursul filosofic european despre antropofagie. Filozoful crud nu e o carte de analiză antropologică, deși destule dintre instrumentele pe care le folosește autorul țin de antropologia culturală. "Canibalul meu spune Cătălin Avramescu este o creatură livrescă, în primul rînd, un personaj ce animă scrierile teoretice și doar în mică măsură sau deloc un subiect al unei antropologii aberante." Cartea e un studiu de hermeneutică filosofică, textele pe
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
universitari contemporani. De unde această intransigență pentru bunul simț în critică? E.S. Această disociere este generală. Și de mult timp. Critica foiletonistică aproape că a încetat să mai existe. Se practică, azi, critica tip service de presse. Și, mai ales, critica culturală, la televiziune. Aici e marea bătălie. Critica universitară și-a pierdut și ea prestigiul pe care-l avea în anii ’70-’80... Universitarii și criticii literari nu trebuie să-și declare război pentru că n-au pentru ce să se bată
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
în cuprinsul rubricii Revista revistelor) despre un lung și tendențios studiu al dlui Mihai Ungheanu consacrat soartei romanului Delirul de Marin Preda, care, în viziunea naționalistă a autorului studiului, ar fi fost victima unei cabale kominterniste, cu atașuri în presa culturală bucureșteană. Studiul dlui Ungheanu a văzut lumina tiparului în revista Argeș � numărul pe aprilie) de la Pitești condusă de dl Mihail Diaconescu, autor el însuși al unor cărți la care cititorul nostru se referă în scrisoare ca la exemple de
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
care-și exorcizează cumplita experiență în La început a fost sfîrșitul, ea e o comunistă repudiată care-ncearcă să fugă din regimul dictaturii proletare; i s-a luat dreptul de semnătură și e subiect de critici partinice în editorialele revistelor culturale, dar nu se poate despărți de credințele tinereții. În lipsa autoironiei tăioase a lui Radu Cosașu, Sorana Gurian se ascunde în spatele observației jurnalistice și al bancurilor cu Ana Pauker. Totuși, cine e Sorana Gurian, "ovreicuța de la Iași, cu picioarele rupte" ( E.
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
iconoclast, din speța lui Lautréamont, unul din cei mai buni poeți ai generației suprarealiste, alături de Gellu Naum, contemporanul său. l Tot în Tribuna, dl Alexandru Vlad traduce admirabil un scurt text despre Paris al lui Henry Miller. l În OBSERVATOR CULTURAL nr. 167, un excelent pamflet al dlui Dan Ungureanu. Obiectul? Cartea dnei Viorica Enăchiuc despre care și România literară a vorbit în numărul trecut ca despre o impostură. Sprijinite de autoritățile comuniste, acest tip de lucrări pseudoștiințifice continuă să apară
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
tîrziu este semnalat acum pentru întîia oară. l Scrisori inedite către Caragiale de la Delavrancea (11 aprilie 1858 - 29 aprilie 1918, așadar se împlinesc 145, respectiv 85), de la Marye, soția lui și de la juna Cella publică AXIOMA de la Ploiești, singura revistă culturală din țară care tipărește o rubrică (foarte bună!) de șah. În nr. 4 pe care-l avem sub ochi, în rubrica de șah cu pricina, a dlui Florin Voiculescu, este reprodusă o frumoasă poezie a lui Ion Pop din Biata
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
fără un anume tîlc. Am observat, nu o dată, două lucruri legate de această selecție. Primul este că destule (n-aș putea preciza cîte) cărți nu sînt luate niciodată în discuție. Nici în România literară, nici în Luceafărul, nici în Observator cultural, niciunde. În revistele din țară există, după părerea mea, prostul obicei de a se recenza la grămadă cărți ale scriitorilor din redacțiile cu pricina, ale colaboratorilor din partea locului, fără mare grijă în ierarhizare. Dar nici acolo nu se comentează o
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
ele și în filosofie și în sociologie și în alte discipline. Dl Ilie Bădescu, acela care, în anii comunismului, găsea în gîndirea eminesciană elemente protomarxiste, a publicat și el de curînd o carte despre care, cu excepția unei note din Observator cultural, n-a existat în nici o revistă o critică serioasă. Judecînd după nota cu pricina, dl Bădescu persistă în impostură cu o nonșalanță cu totul și cu totul neștiințifică. Dacă mai doriți, vă mai pot da exemple. Unde vă sînt cronicarii
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
frecvențiale și funcționale ale celei mai severe fenomenologii sonore; compozițiile ivite din elanul spontan, ca un punct de sprijin în căutarea adevărului. Nimic nu e factice ori alterat. Spirit viu, cutezător, nu își caută răspunsurile prin te miri ce văgăuni culturale și nici nu își clocește efuziunile, ci le aplică deodată, ca o parafă a imensei sale personalități. Vrând, ca orice mare artist, să atingă plenitudinea, simte că este copilul care se sprijină de valorile autentice, tânărul descins din speranțele și
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13936_a_15261]
-
ani de închisoare în urma procesului de la Gdansk. Este timpul acțiunii. Disputele cu iz de cafenea dintre Sartre și Raymond Aron fac parte dintr-o altă epocă, deși au trecut doar cîțiva ani de la dispariția protagoniștilor. Eroi aflați în mitologia noastră culturală, pe care îi credeam veșnici, trec în neființă: Vladimir Jankélévitch, Jorge Luis Borges, Mircea Eliade, Ion Caraion și Constantin Noica. Thierry Wolton este tîrît într-un șir nesfîrșit de procese după apariția faimoasei sale cărți Le KGB en France. Ion
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
audiență fiind singurele mijloace corecte de informare aflate la îndemîna românilor. Pentru mulți români din țară Doamna Monica Lovinescu este o legendă a rezistenței anticomuniste. Vocea sa inconfundabilă a menținut vie speranța atunci cînd totul părea pierdut, iar emisiunile sale culturale (realizate la Paris, împreună cu Virgil Ierunca) au impus un sistem de valori în răspăr cu cel promovat de autoritățile comuniste. Un sistem de valori adevărat care lua în considerare calitățile estetice ale operei, fără a elimina însă din ecuație prestația
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
anii ’80 Doamna Monica Lovinescu era știută ca una dintre vocile distincte ale postului de radio „Europa Liberă". Jurnalul demonstrează însă că activitatea ei nu s-a redus la denunțarea pe calea undelor a abuzurilor puterii comuniste și a imposturii culturale. Dacă a existat un război împotriva comunismului, atunci se poate spune că Doamna Monica Lovinescu s-a aflat în prima lui linie. Într-o vreme în care oficialitățile americane, din rațiuni diplomatice, au impus postului de radio „Europa Liberă" o
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
festivaluri. Toate acestea sînt organizate de cele mai multe ori din resurse personale și cu eforturi uriașe, care n-au cum să continue la infinit. Acestea creează iluzia normalității și lasă impresia că dansul contemporan este unul dintre cele mai dinamice fenomene culturale în România, însă în spatele acestei aparențe se află o mînă de oameni, aceiași de fiecare dată, cei cîțiva reprezentanți independenți ai tinerelor generații. Deși consider că nu trebuie să ne victimizăm, nu am cum să nu iau în calcul faptul
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
publici menținînd în viață repertorii cu piese jenante... Centrul MAD are mari dificultăți și nu mai beneficiază de accesul la scena pe care o știați. Încă nu există nici un fel de sprijin și nici nu se întrevede curcubeul vreunei strategii culturale coerente, în care dansul să-și ocupe locul meritat. Cele mai multe teatre din România ar putea să devină spații deschise pentru oricare tip de manifestare artistică, în care orice proiect artistic valoros să poată beneficia de sprijin. Trăim însă o altă
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
clare de a mai fi victimele inerției. În acest context, merită menționată în mod special insula Manuel Pelmuș, relevantă pentru ceea ce am spus. Aceste insule independente nu pot, însă, să construiască infrastructura pentru întreg, nu pot să înlocuiască o strategie culturală, care să așeze lucrurile pe un drum firesc. Încercăm de peste zece ani să facem ceva, am fost extrem de activi și inventivi, n-am stat cu mîna întinsă la mila guvernanților și a statului, a acestui corp debil, livid, pălit de
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
de gen din lumea întreagă. La cîte festivaluri asemănătoare ați putut merge dumneavoastră în ultimii ani? Astfel, se face că în timp ce noi dansam în importante festivaluri de la Paris, Berlin sau Viena, un critic român de dans umplea paginile unui observator cultural cu informații derizorii despre baletul din Cuba... Cu malițiozitate, aș putea spune că este ca și cum, în timpul războiului actual, televiziunile americane ar prezenta la știri informații despre producția de mături din Noua Guinee... În schimb, am beneficiat din plin de multe
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]