119,108 matches
-
și ea prin frumusețea ideilor. " Tensiunea care se naște între tonul calm al mărturiei și disperarea pe care o disimulează are o nebănuită forță lirică. Impresionantă este tocmai capacitatea poetului de a întâlni dezamăgirea fără uimire, ca pe o veche cunoștință." După citirea cărții, simțim nevoia s-o recitim. Nicolae Prelipceanu, Ce-ai făcut în noaptea Sfântului Bartolomeu, postfață de Eugen Negrici, București, Ed. Eminescu, 1999, 260 pag.
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
ale morții (botezate "echipe de onoare") care trebuiau, la momentul socotit potrivit, uciși, dizidenți și oameni politici (Armand Călinescu, Virgil Madgearu, Victor Iamandi), iar un grup de legionari pătrund în vila de la Sinaia a lui Madgearu și-i aduc la cunoștință sentința. A urmat, în iulie 1936, asasinarea, la spitalul Brîncovenesc, a dizidentului Mihail Stelescu, de către un comando de zece legionari ("decemvirii"). Apoi, la sfîrșitul lui 1937, mor, în războiul din Spania, comandanții Ion Moța și Vasile Marin. Procesiunea înmormîntării lor
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
că transcendența și metafizica sunt unul și același lucru". Explică, firește ca în orice curs de metafizică, semnificația unor noțiuni și categorii filosofice precum timp, spațiu, necesitate, gnoseologie, întîmplări, substanță, imanentism, transcendență, unitate, dualitate, ca și probleme de teorie a cunoștinței. Într-un loc explică, în stilul său inimitabil, ce înseamnă, în filosofie, justificarea- " Justificarea însemnează, întotdeauna, crearea unui cadru de existență în care evenimentul se încadrează în chip normal. Dacă în lumea aceasta, a experienței noastre, n-ar exista anormalități
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
sunt Dumnezeu în existență, dacă în adevăr numai eu exist. Dar noi am stabilit, acum vreo trei săptămîni, că este absolut nejustificat, că nu se poate găsi nici un fel de îndreptățire pentru acest punct de vedere solipsist; nici în ceea ce privește teoria cunoștinței, nici în ceea ce privește, mai ales, existența ontologică". Evident, filosoful Nae Ionescu a fost credincios dumnezeirii creștine, pe care o așeza, în prelegerile sale, la locul ei, adică deasupra a tot și a toate. Odată, a și precizat: "Sau, dacă vreți, totul
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
remarcă pe fața suveranului oboseală, neliniște, crispare. În fapt, se petrecuse tocmai o tentativă de atentat, un legionar deghizat în străjer trăsese, de la două sute de metri asupra regelui, fără să-l atingă - episod, de care, iată, până acum nu avusesem cunoștință - și doar eram pe atunci vajnic comandant de centurie cu fluier, ghilimeți galbeni și bască albă! Halucinant episodul în care, împlinindu-i-se reporterului dorința de a-l vedea pe Corneliu Zelea-Codreanu, în timpul procesului de dinaintea execuției, acesta, arestat, trece pe
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
de scriitori, critici, istorici și lideri ai propagandei comuniste. Antologia e utilă, fie și numai din rațiuni de ordin practic: cele mai multe articole sînt intruvabile astăzi. Și, desigur, pentru că ne împrospătează memoria, nouă, celor mai vîrstnici, sau o alimentează cu noi cunoștințe pe a tinerilor, pentru care realismul-socialist, proletcultismul, sociologismul vulgar și celelalte reprezintă deja istorie. Felul în care dl Ungheanu se folosește de aceste documente și imaginea pe care o lasă despre trecut ridică însă mari semne de întrebare. Sînt de
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
este noul director al Teatrului "Țăndărică" am primit un protest din partea Senatului Uniunii Teatrale din București - care ia poziție față de o realitate îngrijorătoare. Vă facem cunoscut un fragment al protestului: "3 februarie 2000. Senatul Uniunii Teatrale din România a luat cunoștință cu stupefacție de faptul că domnului Cristian Pepino, regizor de mare valoare, recunoscut pe plan mondial, șef de catedră la UATC, angajat al Teatrului "Țăndărică" de peste două decenii i-a fost preferat domnul Călin Mocanu, a cărui activitate în domeniu
Sfori de păpușari? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17320_a_18645]
-
un privilegiu unic și foarte puțin european - după cîte știu sînt primul în Calcutta - îl pot avea". Apoi le comunica alor săi că toți inițiații îl sfătuiau să rămînă la studii în India cinci ani, dacă voiește să acumuleze temeinic cunoștințele trebuitoare. Cred că drumul meu e filosofia orientală și istoria religiilor și pentru nimic în lume nu-l părăsesc. Sînt de 23 ani, nu mai pot începe în fiecare an un alt studiu... Sînt chemat să joc un rol, dar
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
adus cazul lui Horia Cantacuzino, personaj dostoievskian și camilpetrescian, deopotrivă, cu o presupusă descendență nobiliară, idealist cu puternice propensiuni autodestructive, incapabil să accepte realitatea și victimă, în ultimă instanță a acestei realități și a propriei imaginații. La începutul romanului, luăm cunoștință de dimensiunile cazului respectiv prin intermediul confesiunilor Ruxandrei, fosta iubită a lui Horia, aflată acum în Canada, beneficiind, așadar de privilegiul distanței, în timp și spațiu în legătură cu evenimentele relatate. Dar în fond, este impropriu să le numim evenimente căci în această
Universuri paralele by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17351_a_18676]
-
se străduiască ulterior să "producă", să ofere ceva. Ce oferă universitatea? Întrebarea are percutanța pe care o obții întotdeauna cînd scormonești dincolo de locurile comune. Cunoaștere? Nici vorbă, lui y Gasset chiar îi repugnă astfel de grandilocvente presupoziții. Un set de cunoștințe? ne vom strădui, ceva mai timid, să ghicim răspunsul corect. Nu, aceasta ar fi misiunea bibliotecilor mai degrabă. Universitatea trebuie să ofere, susține y Gasset, profesioniști. Cu alte cuvinte, inși instruiți conform unui anumit model și cu anumite scopuri. Exemplul
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
120, analizele, controversele și propunerile n-ar fi avut nici un impact asupra societății, și n-ar fi trezit reacții, uneori nervoase sau doar "agasate". Are dreptate Mihnea Berindei să considere revista "cea mai constantă realizare a G.D.S. De altfel, după cunoștința mea, nu există o altă publicație de acest gen care să fi rezistat - cel puțin la București - din 1990 până astăzi. Și a rezistat în principal pe cont propriu, cu multe sacrificii și cu foarte puțin sprijin exterior. Își menține
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
afabil, mulțumit să lese pe alții să vorbească, repetîndu-le chiar ultimele cuvinte, pare-se spre o tragere aminte asupra celor spuse, avînd aerul că-i aprobă, chiar cînd nu era de aceeași părere. Avea parcă pudoarea de a nu etala cunoștințele sale chiar în domenii în care era foarte bine informat, făcînd haz de aceia care, lăsați să vorbească, se încurcau în propriile lor ițe. În intimitate era, dimpotrivă, comunicativ, glumeț, interesîndu-se de tot ce i se raporta, fără a pune
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
este un indiciu de calitate inferioară, ea poate reprezenta o șansă, la fel ca și centrul. Multe culturi marginale sunt mai avantajate din anumite puncte de vedere decât cele centrale. Minoritățile suferă în general din cauza marginalității lor. Eu susțin în cunoștință de cauză teza că marginalitatea e o formă interesantă și bogată de schimb cu tot ce se află în vecinătate. De aceea, pentru mine, granița e un loc de întâlnire între vecini și nu unul de separare. Când granița e
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
universal medieval. M-a atras în mod deosebit și Jean Amery, un mare eseist polemic european. Argumentele lui morale și estetice erau fascinante, o combinație pe care o găseam foarte reușită. Mai târziu, în timpul studiilor în America, mi-am completat cunoștințele de filozofie politică prin Hannah Arendt. Prin lecturi, am fost profund influențat de Roland Barthes pe care-l consider un autor fenomenal. M.P.M.: Ai darul de a-ți face mulți prieteni... I.C.: Da, am contacte intense cu scriitorii și cu
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
de Europa ne situăm? În cea a prezentului și viitorului democratic, prosper, cutezător și anevoios la urcuș, ori în cea comunistă, neocomunista, rigidă, ineficientă, copie a uriașului cu picioare de lut, Golem? Alegerea se cere a fi făcută în deplină cunoștință de cauză, cu ochii ațintiți asupra copiilor care ne vin din urmă, cărora le datorăm, indiscutabil, mult mai mult decît s-ar părea la prima vedere. Copiii sînt vestitorii timpurilor noi. Cu cîrpeli și vechituri e greu, chiar imposibil, să
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
Muster - comenta critic cîteva elemente din terminologia oficială a momentului: "teatru de stat", "examen de stat", "spital unificat" etc. Printre acestea apărea și Romanica, o creație lexicala folosită de Bibliotecă Centrală de Stat ca eticheta "sub care se cuprind toate cunoștințele referitoare la România". Autorul articolului citat observa că respectivul cuvînt "nu pare o formație fericită: e o creație hibrida și are o rezonanță neplăcută"; presupunea că modelul său a fost constituit de unele adjective substantivizate precum Romanoslavica, Italica - si sugera
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
de partid, caută cu tot dinadinsul motive pentru a-l aresta pe Lucian Blaga și a-l constrînge să servească propagandei comuniste. În acest scop îl supraveghea permanent (din 1946 și pînă la moarte), îi aresta și supunea la interogatorii cunoștințele, îi înregistra convorbirile telefonice, infiltră informatori în anturajul lui etc. Dorli Blaga povestește că i s-au arătat doar două dosare (deși e evident că există mai multe). În primul, a găsit și o declarație olografa a lui Zaharia Stancu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
interogatoriile unui medic și ale unui profesor, arestați în 1958 și puși să spună tot ce știu despre Blaga. Pe securiști îi interesează mai ales ziua de 7 noiembrie 1957, pe care poetul a petrecut-o cu un grup de cunoștințe (între care și cei doi interogați) la cabană de la Valea Drăganului a doctorului Mihai Iubu. La dosar se află și fotografii făcute cu acel prilej - si reproduse acum în "Apostrof" (figură lui Blaga e marcată de securiști cu un X
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
nu mă mai doare" (ibidem). În schimb e capabil a-și asuma golul, a și-l obiectivă, ca într-un coșmar în care decorul, epica, deznodămîntul țin de emanația eului străin sieși. Eul își conține propriul abis, de care ia cunoștință cu stupefacție: "n-am știut ce să zic/ n-aveam nici o scuză. m-am aplecat/ peste marginile mele că peste marginea unei prăpastii m-am aruncat./ dar n-am căzut:/ golul din prăpastie eram tot eu" (Amintire). Astfel poetul ajunge
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
mereu gândul la Puiul și la viața plăcută de la țară... Dar în timp de o lună, cât a stat maică-mea la București, deprinzându-mă cu atrăgătoarele mulțumiri ce se puteau gusta în această veselă capitala, unde făcusem și câteva cunoștințe plăcute, m-am pronunțat pentru ideia de a rămâne aici, spre a frecuenta scoalele publice. Deci maică-mea, după ce s-a bocit cu mine de gât o zi întreagă, a plecat spre a se întoarce acasă, unde numeroasă să familie
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
Sava ...Nu târziu după plecarea mamei, fiind timpul deschiderii școlilor, unchiul meu stărui și mă înscrise în școala de la Sfanțul Sava. Mă dete pe mâna lui C. Aristia, care-i era amic intim; și acesta, în considerațiunea etății mele și cunoștințelor înaintate ce văzu că am în limba elenă, mă trecu în clasa a doua umanioară că extern. Aci avui de profesori: pe astronomul Genilie, pentru geografie și cosmografie - pe Aristia, pentru limba franceză și greacă pe Ioniță Popp, pentru gramatică
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
Cronicar Vămile posterității În rubrică din NAȚIONAL în care Dan Petrescu aduce la cunoștința nației punctul său de vedere acru și frustrat - răfuindu-se în special cu personaje mai cunoscute (și recunoscute) decît el ale intelighenției românești, cărora le bagatelizează, cînd nu le neagă, orice merit - s-a putut cîți de curînd (în episodul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
pe cititori să mă absolve." În afară de primele trei secvențe din Prolog, întitulate Idolii și publicate într-un supliment al "Vieții Românești", se pare că în hîrtiile rămase neinventariate după moartea lui s-ar mai află fragmente și note pentru Mărul Cunoștinței. * În puținul spațiu care ne-a mai rămas, să vedem ce spune și un poet, Mircea Cărtărescu, despre onirism, despre Leonid Dimov și posteritatea lui: "Onirismul a fost, în deceniul șase și pînă la jumatatea celui următor s...ț o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
opriți în selecția finală, la ediția la care a participat, Vlad Zografi, o apariție interesantă în peisajul dramaturgic, revelata într-un mod paradoxal tot de acest Concurs. De fiecare dată, piesa cîștigătoare este tipărită de Editură UNITEXT, adusă deci la cunoștința publicului. Concursul, Premiul și tipărirea cărții sînt finanțate de Fundația Principesa Margareta a României, implicată serios și ea în stimularea și promovarea dramaturgiei românești. Cîteva din textele premiate și-au urmat drumul firesc, pînă la capăt, adică pînă pe scenă
Noe nu mai are Arcă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17952_a_19277]
-
sau chiar repudierea instrucției științifice, exclusiv legată de practică. E socotit incult cel ce nu i-a citit pe mării scriitori ai lumii (inclusiv ai noștri), pe cînd cel ignorant total în ale științei e considerat că îi lipsesc unele cunoștințe. E probabil că observația d-lui Flonta e dreapta. Nu cred însă că atrăgînd atenția asupra-i, dl. M. Flonta va clinti măcar cu un fir această idee (prejudecată?) îndatinata. Totul e, aici, bine consolidat pentru multă vreme încă. Dar
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]