2,938 matches
-
de palidă, mâna ta înlemnită... rece, așteaptă... îndată fac foc, aprind lumină... (pauză) Am făcut foc, am aprins lumină, dar cununa mea o ținea - o mână moartă. (stă pe gânduri, apasă cununa pe buzele sale, trece. mâna peste ochi, aruncă cununa pe masă. ) Mergi, mergi! îmi faci inima așa de grea, așa de posomorâtă. 2v SCENA II HISTRIO, UN SERVITOR DE TEATRU SERV[ITORUL] (îi dă o epistolă) Poftim de la d. director. Pentru mine? o epistolă? Dec! HIST[RIO] SERV[ITORUL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i fac o ceașcă de cafea. Lemnele nu-s bune, ard prea iute... de n-o veni în grabă iar se răcește în casă! (cugetînd) Iarăși pui pe un amic în numărul celor pierduți... da, da! Ei se veștezesc ca cununa gloriei... puțin aer contrariu, și haida! a zburat tot cuibul. Le-aș pune prinzători acestor paseri, nu spre a-i întemnița, ci spre a-i îmblînzi, le-aș cânta apoi un cântec despre fidelitate, despre amiciție și cu asta i-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la îndemînă, ca cum m-aș simți obosit de voiagiul meu, el îmi zise: "Trîmbițarea unor artiști ca d-ta cred că nu [e] de trebuință; când cineva e așa de renumit atunci numai numele de pe afiș împle teatrul și cununile de laur se-mpletesc de sine". în fine primii, i joc și astăseară chiar, fără repetiție, pe Hamlet, și, pre D-zeu, daca până atuncea nu mi s-o în-tîmpla nimic, apoi o să caut să-ți fac onoare și, când
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai mică surpriză!... Acuma poți vedea bine cât de fără preț sunt banii când cad în mână la nevreme... Ce-ar fi oare daca m-aș întrema și m-aș duce la teatru, să-l aștept afară? Aș lua această cunună veche cu mine... e și ea o cunună, deși nu e așa de frumoasă, dar el o știe, îi știe prețul ei... Da, da! așa ar merge... asta-l va surprinde... ăști trei galbeni îi pun într-o [pungă] și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de fără preț sunt banii când cad în mână la nevreme... Ce-ar fi oare daca m-aș întrema și m-aș duce la teatru, să-l aștept afară? Aș lua această cunună veche cu mine... e și ea o cunună, deși nu e așa de frumoasă, dar el o știe, îi știe prețul ei... Da, da! așa ar merge... asta-l va surprinde... ăști trei galbeni îi pun într-o [pungă] și mă fac că nu vin de la mine, ci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că nu vin de la mine, ci-i spui că un servitor mi i-ar fi adus drept recompensă că și-a jucat așa de bine rolul! Dar nu! Stăi! Nu merge... asta l-ar umili... mai bine-i dăruiesc numai cununa (ia cununa) Vezi tu, asta n-ai fi crezut-o, ca așa de veche, să mai [fi] bună la ceva... (ia pălăria i mantaua și-n ieșire vorbește cununei) Mai zică lumea că orce e vechi e netrebnic, pentru că ne
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vin de la mine, ci-i spui că un servitor mi i-ar fi adus drept recompensă că și-a jucat așa de bine rolul! Dar nu! Stăi! Nu merge... asta l-ar umili... mai bine-i dăruiesc numai cununa (ia cununa) Vezi tu, asta n-ai fi crezut-o, ca așa de veche, să mai [fi] bună la ceva... (ia pălăria i mantaua și-n ieșire vorbește cununei) Mai zică lumea că orce e vechi e netrebnic, pentru că ne cunoaște numai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
IO] Tu zici că străinul a plăcut, da? LIZETTA Da, da! L-a chemat la sfârșit. HISTR[IO] Îți mulțumesc, îți mulțumesc, Dumnezeul meu! LIZETTA Dar ce faci aci așa de tîrziu? Ești îmbrăcat ușor, o să răcești... HISTR[IO] (scoate cununa de sub manta și se ridică cu anevoință) Acuma ieși, momentul e aproape. LIZETTA (apart) Ce vrea el să facă? Mai mi-e teamă de el... e galben, parcă e mort, dacă l-aș putea momi ca să vie cu mine. HISTR
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lungă) Repauză din calea ta! Dormi dulce! Somnul cel dulce al morții nu te lasă a simți ce rece, ce aspru ți-ai așternut!... Astfel rătăcim toți pe calea vieței... căutând aceea ce nu găsim decât în mormânt... pacea! (ia cununa, rupe vro câteva frunze, le-mprăștie deasupra lui Histrio, restul îl lasă să cază deasupra cadavrului) Pierde-te cu desăvârșire, cunună uscată, cel ce te-a purtat e ca și tine numai... pulbere. (cortina cade) {EminescuOpVIII 443} LAIS [de Karl
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ți-ai așternut!... Astfel rătăcim toți pe calea vieței... căutând aceea ce nu găsim decât în mormânt... pacea! (ia cununa, rupe vro câteva frunze, le-mprăștie deasupra lui Histrio, restul îl lasă să cază deasupra cadavrului) Pierde-te cu desăvârșire, cunună uscată, cel ce te-a purtat e ca și tine numai... pulbere. (cortina cade) {EminescuOpVIII 443} LAIS [de Karl Saar după Emile Augier] 5453 Comedie antică într-un act, în versuri de Mihail Eminescu PERSOANELE LAIS PSAMIS CHALKIDIAS neguțător bogat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
iar. Ce ai tu? Fă să știe și-o amică. Tu pari că cugeți, însă pari ferice. [ELEONORA] O da, princesă, cu plăcere văd Cum suntem rustic noi împodobite: Părem mult fericite păstorițe, C-a fericiților ni-i ocuparea, Făcem cununi. Aceasta cu flori varii S-îmflă din ce în ce sub mâna mea, Iar tu, cu simț mai nalt, suflet mai mare, Ales-ai laurul delicat și zvelt. [PRINCESA] Ramurii care-i împleteam pe gânduri Ele-au găsit un cap de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul. Ne bate la dialectică. E mai tare ca noi și-i deosebit de viclean. După aceea urmează lupta în care mintea biruie sau e biruită și e pricină de cunună sau osândă când ajunge la faptă. Dacă medităm asupra ei și începem să ne îndulcim cu perspectivele păcatului, s-a produs însoțirea gândurilor noastre cu cele ale diavolilor vicleni, „ne-am lipit de gândul rău, ni l-am însușit, nu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
frate, care în ispite își punea nădejdea în Dumnezeu, crezând că Dumnezeu îngrijește de el, și purta astfel ușor ispitele. Numai aceasta făcea de la el: se ruga neîncetat. Căci știa că, pe cât se întind cele neplăcute, pe atât se gătesc cununile celui ce rabdă<footnote Ava Filimon, Cuvânt foarte folositor, în Filocalia, vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p.169. footnote>. Să ne întărim deci prin pomenirea numelui lui Iisus pentru că nu este putere mai mare în cer și pe pământ
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
veche trebuie mai întâi cufundată în Haos, trebuie distrusă. De o „distrugere” este vorba în textul colindei ? Bineînțeles. în diverse variante ale colindei, „obiectele” prădate de Iuda sunt Soarele, Luna, „scaunul de-mpărăție”, „bățul de vitejie” (12, p. 87), stelele, „cununa Raiului”, „scaunul de judecată/ und’ s-adună lumea toată” (6, p. 116), „toiagul de judecată”, „ciubărul botezului,/ păhărelul mirelui,/ scaunul județului” (14, p. 46) și chiar „spicul cel mai bun,/ c-așa-i data de Crăciun” (26, p. 36). În
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Solomon] besearecă lui Dumnezău”, dar numai până la acoperiș, căci pentru bolta templului nu reușea să găsească un „lemn [care] să acoapere beseareca”. Solomon trimite dracii să-i aducă, pe rând, copacul (un măslin) care crescuse deasupra capului lui Adam (din cununa acestuia, adusă de Sit din rai) și alți doi copaci crescuți în rai, de unde au fost dezrădăcinați și scoși de apele fluviului Tigru și, respectiv, de potop. Semnalez aici cel puțin două motive mitice solidare cu tema în discuție : - cu ajutorul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
căreia bețiile rituale dionisiace erau provocate nu numai de vin, ci și de iederă este adeverită de faptul că unul dintre principalele simboluri ale zeului era anume această plantă. Frunzele și fructele de iederă împodobeau tyrsurile și, sub formă de cunună, tâmplele zeului și ale adepților săi. În secolul al V-lea î.e.n., poetul grec Pindar îl descria pe Dionysos ca fiind „zeul învăpăiat de iedera verde” (282). De unde rezultă că zeul (și adepții săi) nu doar purta iedera, ci o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în Grecia, III, 26, 1). După incubatio, preoții sanctuarului (asklepiazii) interpretau visul. Practica pare să aibă ca model pe cea de la templul apolinic de la Delphi. Asklepios era fiul zeului Apollo care, cum zice Ovidiu, „laur în mână purta și [drept cunună] pe fruntea lui sacră tot laur” (Ars amandi, II) (274, p. 224). În templul de la Delphi, Pythia și preotesele (pythonese) - în urma intoxicațiilor cu frunze de dafin/laur - bolboroseau răspunsuri oraculare „revelate de zeu” și apoi interpretate de preoți : „Pythia coboară
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cinogene” (248, pp. 22-24). Nu se știe cu exactitate ce plante se foloseau pentru provo- carea halu cinațiilor onirice în templul consacrat lui Asklepios (asklepeion) sau fiului acestuia, Machaon. Foarte probabil, unele plante dintre cele din care era împletită misterioasa cunună de ierburi, kiphos, de pe capul statuii zeului din incinta templului : La Gerenia - scrie Pausanias - există un templu consacrat lui Machaon, fiul lui Asklepios, unde datorită lui Machaon se pot găsi [prin incubatio] mijloace pentru tămăduirea bolilor omenești. [...] Se află aici
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
La Gerenia - scrie Pausanias - există un templu consacrat lui Machaon, fiul lui Asklepios, unde datorită lui Machaon se pot găsi [prin incubatio] mijloace pentru tămăduirea bolilor omenești. [...] Se află aici o statuie de bronz, reprezentând pe Machaon, în picioare, cu cunună pe cap, pe care mesenienii o numesc în graiul lor „Kiphos” (Călătorie în Grecia, III, 26, 7). Zeul medicinei Asklepios a fost inițiat de centaurul Chiron să-i vindece pe oameni, apelând fie la „cânturi de vrajă”, fie la „leacuri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lui Asklepios) va folosi și el aceleași descântece și ierburi, „date pe vremuri părintelui său de prietenu-i Chiron” (Homer, Iliada, IV, 210 și urm.) (272, pp. 26-28). Se întrevede în această situație o regulă importantă : planta din care este făcută cununa de pe capul unor zei conține substanța narcotică pe care și-o administrau preoții și adepții zeilor respectivi. Ar fi cazul iederei și al viței-de-vie la zeul Dionysos-Bacchus- Liber, al laurului la zeul Apollo, al mirtului la zeița Afrodita, al macului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mirtul lui Venus” etc. (Naturalis historia, XII, 3) (291). Plinius cel Bătrân descrie mai multe soiuri de iederă : „soi tracic”, iederă „bahică”, iederă cu „ciorchini silenici” etc. Ceea ce arată ce zeități (Bacchus/Dionysos, Silen) și ce triburi (tracii) își puneau cununi de iederă pe frunte. De la savantul roman aflăm și în ce cadru se încoronau tracii cu frunze de iederă : „Iedera încununează și astăzi tyrsul zeului [Bacchus = Liber] și chiar coifurile popoarelor Traciei în cadrul sărbătorilor sacre”. Dar nu numai sacerdoții și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
frunte. De la savantul roman aflăm și în ce cadru se încoronau tracii cu frunze de iederă : „Iedera încununează și astăzi tyrsul zeului [Bacchus = Liber] și chiar coifurile popoarelor Traciei în cadrul sărbătorilor sacre”. Dar nu numai sacerdoții și oștenii își puneau cununi de iederă, ci și poeții. Plinius vorbește despre „soiuri de iederă ce se folosesc la cununile poeților”, dar și despre ceremonii în care „se încunu- nează [cu iederă] poeții, zeul Liber sau Silen” (Naturalis historia, XVI, 144- 155) (111, pp.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Iedera încununează și astăzi tyrsul zeului [Bacchus = Liber] și chiar coifurile popoarelor Traciei în cadrul sărbătorilor sacre”. Dar nu numai sacerdoții și oștenii își puneau cununi de iederă, ci și poeții. Plinius vorbește despre „soiuri de iederă ce se folosesc la cununile poeților”, dar și despre ceremonii în care „se încunu- nează [cu iederă] poeții, zeul Liber sau Silen” (Naturalis historia, XVI, 144- 155) (111, pp. 150-152). Vezi infra, cununile de mirt pe care le purtau (fie și metaforic) poeții inspirați de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și poeții. Plinius vorbește despre „soiuri de iederă ce se folosesc la cununile poeților”, dar și despre ceremonii în care „se încunu- nează [cu iederă] poeții, zeul Liber sau Silen” (Naturalis historia, XVI, 144- 155) (111, pp. 150-152). Vezi infra, cununile de mirt pe care le purtau (fie și metaforic) poeții inspirați de zeița Afrodita. Descriind tradiția grecilor de a pune cununi de plante pe capul zeilor și al oamenilor, tot Plinius vorbește despre „coroane care dăunează minții”, căci „forța mirosului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
încunu- nează [cu iederă] poeții, zeul Liber sau Silen” (Naturalis historia, XVI, 144- 155) (111, pp. 150-152). Vezi infra, cununile de mirt pe care le purtau (fie și metaforic) poeții inspirați de zeița Afrodita. Descriind tradiția grecilor de a pune cununi de plante pe capul zeilor și al oamenilor, tot Plinius vorbește despre „coroane care dăunează minții”, căci „forța mirosului [plantelor] se strecoară înșelătoare mai ales la beție și în starea de euforie” (Naturalis historia, XXI, 12) (38, pp. 77-78). Se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]