KorAP: Find »[drukola/base=cununie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...48 49 50 ...76 >

1,876 matches

Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819

1837, Profirița a fost pusă sub curatelă, iar aga Grigore, nemai putînd continua situația de căsătorit, dar fără soție, a cerut mitropolitului să-i desfacă cununia bisericească. La 20 decembrie 1838, mitropolitul Veniamin, cu cartea nr. 965, le-a dezlegat cununia, însă cu o clauză draconică: Pentru că amîndouă părțile sunt ajunși în vîrsta bătrînețelor și au copiii mai vîrstnici, sunt opriți despre altă însoțire pentru de-a pururi"71. Din căsătoria lor, au avut doi băieți, pe Vasile și pe Sebastian

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
prosoape 3 galbini; 1 gardirop 31/2 galbini; 10 părechi scarpe de tot soiul 4 galbini; 12 părechi colțuni 31/2 galbini; steclării și farfurii 8 galbini; 1 (una) trăsură acoperită sau prețuit la 94 galbini. Banii în numărătoare înaintea cununiei 1500 galbini; la 29 iunie anul, 1840 rest 1500 galbini. Adecă trei mii cinci sute și șaptezeci și șase 3576 galbini, iar cinci sute și șăptizăci și șase galbini în lucruri, iar trei mii galbini în numărătoare. Semnează Gheorghe Eminovici

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
să cînte, atuncia cu bună seamă aceste cîntece nu lipseau din repertoriul său, iar în cele mai multe cazuri, numai pe acestea le cînta. Întîiul cîntec era: "Eu sunt Barbu Lăutarul, Starostele și cobzarul Ce-am cîntat pe la Domnii Și la mîndre cununii... (ș.a.m.d.) Al doilea cîntec era: Dragi boieri, din lumea nouă, Ziuă buna vă zic vouă, Eu mă duc, mă prăpădesc, Ca un cîntec bătrînesc. ș.a.m.d. și sfîrșea cu strofa: Ah! gîndiți c-am fost odată, Glasul

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
deci într-adevăr pribeagă, a încercat să se oploșească la mătușile sale de la Agafton, dar ele n-au primit-o. În această situație, s-a simțit obligat farmacistul Ion Franck, din Botoșani, pentru că Gh. Eminovici îi fusese acestuia naș, la cununie, și primise de la Eminovici, cu împrumut, 5000 de franci, care constituiau zestrea Harietei. Franck a luat-o pe Harieta la Botoșani și a așezat-o într-o casă, cu chirie. Din dobînda pe care o primea de la Franck, pentru acești

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554

bogat material informativ care s-a verificat și a permis luarea unor măsuri operative în cazul «Manu» și pe linia acțiunii «Riposta II»”. Notă Informativă, 19.07.1980, sursa „Arne”: „La data de 24.07.1980 urmează să aibă loc cununia religioasă a lui B.B. cu M.S. Ceremonia va avea loc la mănăstirea Căldărușani, la cererea A.E. Pentru a se va momentului un caracter de mare fast, a fost propus un sobor de preoți format din A.T. - episcop, G.R.

Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
aceste memorii, dacă nu cumva este chiar G.T., care se iscălește sub acest pseudonim.[...] Șef direcție Lt. Col. Budișteanu N. Șef serviciu Lt. Col. D.C. Sican” Notă Informativă, sursa „Horia”, 24.11.1952: La schitul C. - București de către preotul M.C. se oficiază cununii și botezuri fără nici o formă legală. Printre acestea s-a observat mai mult tineret între 22-28 ani. Preotul M.C., la orice cununie religioasă oficiată, pomenește pe fostul rege Mihai, socotind că prin aceasta îl aduce iar ca rege pe Mihai

Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
D.C. Sican” Notă Informativă, sursa „Horia”, 24.11.1952: La schitul C. - București de către preotul M.C. se oficiază cununii și botezuri fără nici o formă legală. Printre acestea s-a observat mai mult tineret între 22-28 ani. Preotul M.C., la orice cununie religioasă oficiată, pomenește pe fostul rege Mihai, socotind că prin aceasta îl aduce iar ca rege pe Mihai în România și pe patriarhul Ierusalimului Temoteus.” Referat 3.06.1955: Obiect: propuneri în legătură cu instigatorii dușmănoși stiliști D.H., M.I., E.O. „Din

Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247

cârciume”, lucrurile sfinte sunt „batjocorite”, poruncile lui Dumnezeu „ocărâte”, legea „măscărită”, căci ce neam înjură ca noi de lege, de cruce, de cuminecătură, de comândare, de lumânare, de suflet, de mormânt, de colivă, de prescuri, de ispovedanie, de botez, de cununie, și de toate tainele sfintei biserici (apud Barbu, 2000, p. 66). La începutul secolului al XIX-lea, un călător străin prin țările române, Erasmus Heinrich Schneider von Weismantel, scria: Așa după cum sunt originea, firea, obiceiurile și moravurile lor, tot astfel

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794

binecuvîntare (16); credință (14); nou-născut (14); religie (14); sfînt (14); nuntă (13); preot (12); bebeluș (11); bucurie (10); fericire (10); nume (10); popă (9); creștinism (7); Dumnezeu (7); taină (7); inițiere (6); purificare (6); viață (6); copilul (5); cumetrie (5); cununie (5); distracție (5); copii (4); copilaș (4); cristelniță (4); frumos (4); început (4); minune (4); naș (4); părinte (4); renaștere (4); sărbătoare (4); sfințenie (4); slujbă (4); bebe (3); curat (3); împlinire (3); la biserică (2); ceremonie (2); copil mic

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
2); soț (2); spinare (2); sport (2); stîng (2); sulina (2); ajută; alinare; apucare; armat; articulație; artificiul; atingere; ață; de aur; autocontrol; bani; băiat; binevoitor; brad; brand; braț; bronzat; buchet; bunătatea; călduros; coapsă; complet; conexiune; copil; corp uman; creangă; culturism; cununie; de cupă; a se cuprinde; cuprindere; cuprins; deschis; drac; drăgălășenie; de Dunăre; Dunărea; dur; durere; extensie; febră musculară; fericire; fier; florii; folos; folositor; gentleman; grăsime; haltere; harnic; hoț; important; indispensabil; injecție; iubită; îmbrățișa; împreună; îndrăgostiți; întîlnire; întuneric; înveliș; lalele; larg

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
4); legămînt (4); unire (4); diademă (3); lauri (3); mire (3); petrecere (3); premiu (3); sat (3); sărbătoare (3); de spini (3); usturoi (3); verde (3); alb (2); albă (2); botează (2); căsnicie (2); cerc (2); copilărie (2); credință (2); cununie (2); frumoasă (2); frumos (2); împreună (2); legare (2); mariaj (2); moarte (2); nunta (2); povară (2); preot (2); prostie (2); răsplată (2); rege (2); sfînt (2); sfîntă (2); sfințenie (2); simbol (2); soți (2); zurgălăi (2); acțiune; de argint

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
2); punctualitate (2); sărbătoare (2); semnificativă (2); semnificație (2); 10 (2); 14 (2); 21 (2); altfel; ambiție; amintire; anchetarea faptei; animal; anume; aprilie; așteptare; astră; august; 9 august; autenticitate; axă; benefică; bîrfă; bună; ceas; cerută; ceva important; cifra; cinci; colț; cununie; curiozitate; dacă; o dată; decembrie; 6 decembrie; desigur; destin; diacronie; dor; dorită; douăzeci; e clar ceva important; epocă; evenimente; exact; exactă; fată; față; februarie; 15 februarie; fixa; ghinion; ianuarie; ieri; informație; interval; istorie; iunie; 2 iulie; încă o zi; înmînată; însemnare

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
suflet (2); toți (2); tristețe (2); viitor (2); adunată; afecțiune; alegere; Alex; amant; amintiri; aptă; avuție; baza; bebeluș; bine; calm; cap; călduros; căsătorit; ceartă; celula societății; celulă; clan; clasă; complet; comunicare; comunitate; comuniune; confort; copiii; copil+soț; Crăciun; creștină; cu; cununie; de cuvinte; da; dar; David; debilă; decentă; dependență; deschisă; distracție; distrusă; divinitate; divorț; domiciliu; drag; dragă; cei dragi; dreapta; echilibru; echipă; educație; ei; eu; foc; frații; frumusețe; funcționează; haită; ieșire; important; importantă; inimă; interesantă; iubire; iubită; iubiți; iubitoare; împărtășire; împlinită

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
sacru (2); sfînt (2); strîns (2); -; adeseori; adevărul; admirație; admite; angaja; angajare; asigură; bîrfe; blestema; pe bune; bunicii; buze; carte; cavaler; ceartă; certa; cetățenia română; cinstire; cinstit; a fi cinstit; cînd e nevoie; clar; claritate; companie; convingere; convins; corect; credința; cununie; curma; cuvinte urîte; cuvînt de onoare; a da cuvînt; a se ține de cuvînt; mă țin de cuvînt; a ține cuvîntul; a-și da cuvîntul; dau cuvîntul; își dă cuvîntul; dă; dăruire; dedicație; degeaba; demonstrează; depune; deșertăciune; devotament; drapel; exact

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
titlu; tradiție; tu; Tudor; umor; ursitoare; valoare; valoros; Vasea; verde; Veronica; vestit; vînt; vîrstă; vrea; zicală; Zora (1); 784/270/69/201/0 nuntă: petrecere (70); veselie (70); mireasă (64); fericire (48); bucurie (43); distracție (29); sărbătoare (24); alb (22); cununie (22); căsătorie (19); mare (18); frumoasă (15); miri (15); familie (14); rochie (12); iubire (10); mire (10); botez (7); divorț (7); veselă (7); căsnicie (6); dans (6); eveniment (6); legămînt (6); muzică (6); uniune (6); alai (5); bani (5); dragoste

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
inimii; aliat; amabil; antic, antichitate; apărare; aproape; aproapele; armonie; așteptare; atențiune; bani; bărbăție; bătaie de cap; binevoitor; blestemat; bou; bucuros; calm; calvar; capul; ceas; cel iubit; certuri; chin; cicălitor; ciorapi; cîndva; coarne; companie; companion; completare; concept; concubinaj; consoartă; credincios; credință; cununie; de treabă; destin; deștept; devotament; dobitoc; dorință; drag; drăgăstos; dușman; egoist; emoție; exemplar; finanțator; fraier; fudul; Game over; gelos; gelozie; generos; gospodar; greu; greutate ușoară, dulce; greutăți; hotărîtor; indecis; indiferent; indulgent; inelar; inteligent; isteț; împărat; înalt; însoțit; însoțitor; înșela; înțelept

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
2); stabilitate(2); tînără(2); verighetă(2); viață(2); 3 în 1; admirație; adorată; ajutor potrivitor; albastră; angajament; aparență; artist; bani; bărbat; blestem; bucătărie; bucurie; bun; cadou; capul casei; căldură; cea maibună; cheltuială; ciorbă; cocoș; compasiune; compatibilitate; compromis; comunicare; confidentă; cununie; curățenie; de fotbalist; de moț; delicat; delicată; devotată; dezastru; Diana; disciplină; divorț; divorțat; dor; dorință; durere; eroare; excelentă; exemplară; familie, soț, copil; față; femei; fertilitate; Game over; ghid; gingașă; grijă; grijulie; impas; interesant; iubita; iubită de cineva; începător; îndatoriri; îngrijire

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828

fiecărui mesean o ulcică (cană) cu apă care trebuia băută pentru norocul copilului.214 b. Nunta Încadrând ritualic ceremonia nupțială propriu-zisă, elementul acvatic are rol de incipit și de consacrare a nuntirii. Scalda are loc în ajunul sau în ziua cununiei, într-o "apă neîncepută" în care se pun bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, flori frumos mirositoare, busuiocul-simbolul dragostei: În ajunul sau și în ziua cununiei, dis dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
consacrare a nuntirii. Scalda are loc în ajunul sau în ziua cununiei, într-o "apă neîncepută" în care se pun bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, flori frumos mirositoare, busuiocul-simbolul dragostei: În ajunul sau și în ziua cununiei, dis dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop făcută, sau și într-o apă curgătoare. Nescăldați nicicând nu se cunună" 215. Această sacralizare a nuntirii, prin apă se

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
împiedicat de piatra de pe prag. O dată trecut "pragul", mirele "o primea cu triumf și o poftea să împartă cu dânsul focul și apa, simbolurile vieții în comun."217 În Bucovina, ca și în alte ținuturi românești, înainte de a pleca la cununie, alaiul merge la casa miresei pentru a o lua și, o dată "porțile legate" deschise, în urma "orației" rostite, "colăcerii" intră călare și merg până în fața ușii unde gazda îi așteaptă cu un colac împlântat într-o suliță, o cană cu apă

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
pe un scaun, jos, să fie cât mai aproape de pământ; colăcerul, coborându-se de pe cal, "înconjură scaunul, se pleacă și ia de pe scaun colacul împlântat în suliță și sticla cu vinars, iar cana cu apă o varsă" 218. Tot înainte de cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi "cărora le trăiesc părinții", pleacă la o fântână. În drum spre fântână joacă trei hore, iar, o dată ajunși, iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, se întorc acasă, repetând cele trei jocuri în jurul

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
ale pământului, iar apa o toarnă peste picioarele cailor "colăcerilor", busuiocul punându-se în perna pe care vor dormi mirii, crezându-se că "atât cât va șede acest busuioc în pernă, atât vor trăi noii căsătoriți" 219. La întoarcerea de la cununie, mulți le ies înainte cu cofe pline cu apă pe care le varsă în cale, urându-le ca toată viața să le meargă din plin" 220. După cununie, la casa mirelui, mireasa este întâmpinată de soacra cea mare care o

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
busuioc în pernă, atât vor trăi noii căsătoriți" 219. La întoarcerea de la cununie, mulți le ies înainte cu cofe pline cu apă pe care le varsă în cale, urându-le ca toată viața să le meargă din plin" 220. După cununie, la casa mirelui, mireasa este întâmpinată de soacra cea mare care o ia și o învârte de trei ori în jurul unui vas cu apă. Apoi, mireasa toarnă apă socrilor și nașilor pentru a se spăla, în semn de ascultare. După

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
a se spăla, în semn de ascultare. După această spălare ritualică, mireasa îi stropește pe toți nuntașii, de jur împrejur și, împreună cu mirele, duce restul apei la rădăcina unui pom din grădină 221. "Spălarea" ritualică, de a doua zi de după cununie, se desfășoară la o fântână sau la un pârâu, pentru a desăvârși legăturile dintre cei doi miri, iar "după ce se spală, mirele se șterge de șorțul miresei, iar mireasa de poala cămeșii mirelui". 222 Co-participația ritualică, înțeleasă ca integrare în

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Noi jucăm și tropăim / Pământul să-l netezim./ Bem, cântăm și veselim / Și din gură chiuim: / Să sărim în hop și-ntrop / Că e ziua de uncrop."224 Dacă o femeie se mărită a doua oară, primul soț fiind mort, în timpul cununiei, o altă femeie toarnă o doniță cu apă pe mormântul primului bărbat, "ca să-i trăiască cel de-al doilea și să stingă focul c e arde pe mort pe lumea cealaltă" 225. c. Înmormântarea Despărțirea de pământesc și reintegrarea în

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]