10,796 matches
-
masă din blăni de brad, peste care așternu o față de masă țesută la război de bunica Floarea, apoi atașă două canapele făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma și un gust deosebit. Restul de carne o făcuse friptură la care adăugase niște cartofi pregătiți în același cuptor, odată cu pâinea. Mai adăugă pe masă borcanul cu hrean răzuit și conservat în oțet diluat cu apă, cu o linguriță - două de zahăr deasupra, să-i mai taie din iuțeală. Gătea bine bunica Floarea. Știa ea rețetele folosite de muntence
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
ci în sala „din spate” unde gazda noastră, Gabriela Maxim, ne-a rezervat o surpriză. Ne-am îndreptat spre acea sală, agale, vorbind și glumind când cu unii, când cu alții. Acolo era cald. Așezându-mă în capul mesei dinspre cuptor, am înțeles că acolo s-a pregătit ceva. Marele cuptor era cald și plita încă era ușor încinsă. Ei bine, printre alte bunătăți, am avut surpriza să mâncăm și păstrăvi! Că au fost de la „Lacul de Argint” sau ba, nu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
ne-a rezervat o surpriză. Ne-am îndreptat spre acea sală, agale, vorbind și glumind când cu unii, când cu alții. Acolo era cald. Așezându-mă în capul mesei dinspre cuptor, am înțeles că acolo s-a pregătit ceva. Marele cuptor era cald și plita încă era ușor încinsă. Ei bine, printre alte bunătăți, am avut surpriza să mâncăm și păstrăvi! Că au fost de la „Lacul de Argint” sau ba, nu am de unde ști. Nu am întrebat pe nimeni. Până la mâncare
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
poienița O îngâna o fetiță Soarele în ziua nouă Se scaldă-n boabe de roua. Mierla mică jucăușa Am s-o-nvăț pe-a mea păpușă Sper să nu îți pară rău Mândru cântecelul tău. Pisicuțele tărcate Dorm cuminți după cuptor Pisicuțele tărcate, De pisică alintate Sunt în lumea viselor. În leagăn un copilaș Dezmierdat de mama lui Râde-n lumea somnului Lăudat de îngeraș. 25.Râma Cine-i în zori pe cărare ? Doamna râma, la plimbare ! În rochiță de mătasă
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
mărgean Și grăbind către ocean Poartă gândurile mele. Scuturate flori de măr Sunt căzute în uitare, Mere roșii fac cărare Către fânul cel din pod. Pere-mprăștie mireasma Printre boabe aurii, Mama duce-n casă cazna Printre veselii copii. Prin cuptoare pâinea crește, Se rumenesc cozonacii, Trece-un an, urmează alții Până caierul sfârșește. Sună-n vale clopoțelul, Pe drumeag trec rând voinicii, Mărișori, mărunți, măi micii, Toți cărându-și ghiozdănelul. De pe gard cioară privește Stând alăturea de pui I-ar
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
masă din blăni de brad, peste care așternu o față de masă țesută la război de bunica Floarea, apoi atașă două canapele făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma și un gust deosebit. Restul de carne o făcuse friptură la care adăugase niște cartofi pregătiți în același cuptor, odată cu pâinea. Mai adăugă pe masă borcanul cu hrean răzuit și conservat în oțet diluat cu apă, cu o linguriță - două de zahăr deasupra, să-i mai taie din iuțeală. Gătea bine bunica Floarea. Știa ea rețetele folosite de muntence
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
la surpriză promisa.Era și un prilej de a uita ... conform principiului ... “viața merge înainte” ! Am ajuns la timp, deorece fochistul se pregătea să predea schimbul și să plece acasă.. Peștele era fript și îl pusese într-o nișă de lângă cuptor pentru a sta cald. A pus un capac peste cratița în care îl asezase.Pestele care bine prăjit și rumenit arată nemaipomenit și cu mirosul apetisant și pătrunzător mi-a trezit senzația de foame ... Am achitat manopera și materialele necesare
DESTIN DE FEMEIE.OANA-SURPRIZA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361168_a_362497]
-
tăcere albă, căzând dintr-un neant pufos și alb. Trec sânii trase de reni, pentru copilul care am fost. Din nările lor se-nfuioară vălătuci de abur cald și-n mâinile amintirii mele crește o pâine rumena, aburinda, abia scoasă din cuptor. ... Citește mai mult În prima zi a noului an, îmi scriu vârstă pe o coală neînceputa. Cele două cifre îmi rânesc privirea și îmi cutremura ființă...se “sparie” gândul! Da, e momentul să-i spun inimii să bată mai rar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
tăcere albă, căzând dintr-un neant pufos și alb. Trec sânii trase de reni, pentru copilul care am fost. Din nările lor se-nfuioară vălătuci de abur cald și-n mâinile amintirii mele crește o pâine rumena, aburinda, abia scoasă din cuptor. ... VII. ROIURI DE STELE ÎN FÂNTÂNI, de Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011. Îmi bate-n geam o lună funerară mă surp încet în mine, mă dizolv... cad iarăși roiuri stele în fântâni secate. Ai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
mi-a spus că are două prietene pentru noi. Fete bune. Le sună ea și le cheamă. M-am întors la Sami. De mult timp mă bătea la cap să-mi fac o fabrică de pîine, că îmi aduce el cuptor din Turcia, unde are prieteni. Sami este irakian, dar vorbește perfect romînește. Și este un prieten adevărat. Acum vin gagicile, ai răbdare, Sami. Din cînd în cînd ocoleam barul, amplasat în mijlocul localului, și mă duceam la tipa aia. Vin, au
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
cele mai rudimentare mijloace adică cu lopata sau cu trocul de tablă și cu sapa. Acest material rezultat se arunca într-un rostogol de unde se încărca în vagonete de lemn la acea mină și se scotea la suprafață, mergând la cuptoarele de mercur. Pentru protecția noastră a muncitorilor frontul de lucru era armat cu lemn de brad sub formă trapezoidală care permitea ca dealul să nu rupă lemnul și să se surpe peste oameni. De fapt erai ca într-o cameră
MINERII, SAU ,,FEŢELE\ NEGRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105]
-
focul sub o leasă, S-afume prune de uscat. În vie, poama e culeasă Și florile s-au scuturat. Iar teascul strugurii îi stoarce Și curge-mbătătorul must. O fată gânditoare toarce, Privind spre drumul cel îngust”. Coadă mare la cuptorul de uscat prune al Bucuricăi. Țăranii stau la rând cu lăzile pline cu prune de Tuleu sau din cele „ursești”, pentru a le usca pe gratii, la foc domol. Sub nucul țatei Bucurica, unde este construit cuptorul, toamna e lume
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Coadă mare la cuptorul de uscat prune al Bucuricăi. Țăranii stau la rând cu lăzile pline cu prune de Tuleu sau din cele „ursești”, pentru a le usca pe gratii, la foc domol. Sub nucul țatei Bucurica, unde este construit cuptorul, toamna e lume multă. Ce bune sunt prunele uscate! Toată iarna sorbi din compotul făcut din ele, aromat cu puțină vanilie, sau întingi pofticios cu bucata de mămăligă prăjită în mâncarea de prune uscate. Pe prundul Râului Doamnei au început
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
recunoscut pentru frumusețea merelor domnești și tăria rachiului de Tudoran. Povernile merg până primăvara târziu, prelucrând mai întâi borhotul de prune, apoi cel de pere și, atunci când înfloresc merii în livezi, se fabrică țuica din borhotul de mere. În gura cuptorului, în jarul de sub cazane, se coc cartofi, se frige pastarmă, se rumenesc frigărui cu șuncă. Ce mai viață e la țară, nu, orășeanule? În sfârșit, vine și iarna. Izvorul nu mai șușotește. Codrul freamătă tânguitor ca un glas de clopot
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
și cauciuc, vopseluri, textile, nasturi, șuruburi, topoare, furci, coase, cuie toate mărimile. „Făceam prăjituri în casă, ruladă cu magiun sau nucă, cozonac, clătite cu dulceață de vișine și le scoteam la vânzare”. - Aveam în prăvălie, continua bunica cu povestirea, și cuptoare, sobe din tablă, burlane, fărașe de gunoi, fărășele de cenușă - toate lucrate de către Iosif în atelierul lui dotat cu fel de fel de scule. Avea un aparat cu multe mosoare de făcut burlane - o bormașină mare - de proveniență germană, pe
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
m. cu 3,5 m. iar lângă, o cămară spațioasă, îndestulată cu de toate. Salonul era și pentru petreceri, dar și pentru garaj al mașinii pe timpul rece. Din salon ieșeam în curte unde erau dependințele: o bucătărie, de vară cu cuptor de pâine, o cămară de vară care ținea răcoare, atelierul mecanic și două încăperi unde erau instalate mașinile de sifoane și limonadă. Sticlele de limonadă cu bile se spălau cu alice din plumb, în multe ape. Era foarte pretențios Iosif
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
mocnit se scutură și munții. Ca ieri codană și prin el femeie, Ograda lui bogată-i azi în prunci, Căci ascultând de sfintele porunci Ei lasă-n urmă lor de viață iar scânteie. Trezită-n miez de noapte ca încingând cuptorul Să-nceapă ziua mirosind a pâine Deși mijește-a zori în pat ar mai rămâne Să-și ostoiască de iubire dorul . E somnul greu dar dragostea-i vicleană Și-n patul cald stârnind în el fiorul În suflet se trezește
POEM MIROSIND A PÂINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360852_a_362181]
-
cum se desprinde geană după geană Și gurile devin nepotolite Și mângâieri noi pofte iar trezesc Se scurg în taină clipe fericite Ca între oameni ce înca se iubesc. E dragostea în ei tot mai arzândă Se intețește focul în cuptoare Și flăcări prind să urce, să coboare Cu ochi flămânzi stau zorile la pândă. Cuprinse de invidii, spun vorbe de ocară Și vorbele nedrepte din gură curg pârâu, De gândul lor pizmaș ce-l răspândiră-n țară Se scutură de
POEM MIROSIND A PÂINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360852_a_362181]
-
Irinei, care cu degetele răsfirate în părul cârlionțat al partenerului său de nebunii gemea de plăcere, mângâindu-i podoaba capilară. Atingerea cu vârful limbii a drăcușorului ce-ți dă toată savoarea unei iubiri materializate în mângâieri, sărutări si cercetări ale cuptorului încins, a adus-o pe Irina într-o stare senzuală de extaz cum nu a mai avut niciodată. Era și prima dată când Sandu se depășea pe el însuși, așa cum îi promisese Irinei încă înainte de a pleca din Câmpina. Poarta
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
capului său. Mișcările lor se sincronizau armonios, parcă concertau la același pian cântând la două mâini. Irina transfigurată de plăcere, îi mângâia spatele și fesele partenerului, ghemuindu-și genunchii pentru ca lemnul ce o aprinse să ajungă cât mai adânc în cuptorul încins de dogoarea flăcărilor ce o ardeau. Sandu nu contenea să o sărute sau să-i mângâie frumoșii sâni de forma unei pere coapte. Din când în când degetele îi mai mângâia mameloanele, producând adevărate erupții în vulcanul mult prea
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
domnul profesor Oană Ion, care a studiat îndelung localitatea Lerești sub raport etnografic și istoric, cât și doamna Bucurenci Nicoleta, în vârstă de 58 de ani, la casa căreia ajungem însoțiți de către domnul profesor pentru a vedea unul din puținele cuptoare din sat care au mai rămas funcționale pentru coacerea covrigilor. Doamna Bucurenci Nicoleta, gospodină harnică și pricepută, pregătește covrigi cu ou de la vârsta de 16 ani după o rețetă străveche, învățată de la una din specialistele satului,Veta Poștoacă, și este
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
Marele secret este cel al frăgezirii cu rom, țuică amestecată cu rom sau leșie de fag obținută după rețete tradiționale, muscelene, dintr-o lingură cu vârf de cenușă de fag adăugată la o cană de apă fiartă, al coacerii în cuptor încins, pe vatră, după ce s-a scos jarul obținut din lemne de brad, cât și al muncii neîntrerupte din momentul începerii frământatului până se termină coptul. Timp de aproximativ două săptămâni cât durează pregătirea covrigilor cu ou, cuptorul gazdei noastre
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
coacerii în cuptor încins, pe vatră, după ce s-a scos jarul obținut din lemne de brad, cât și al muncii neîntrerupte din momentul începerii frământatului până se termină coptul. Timp de aproximativ două săptămâni cât durează pregătirea covrigilor cu ou, cuptorul gazdei noastre, ca și cele ale altor gospodine din sat funcționează neîncetat. În viața comunității muscelene, scopul inițial al pregătirii covrigilor cu ou asociază cultul vieții cu cel al morții. Ei se pregătesc în preajma marilor sărbători religoase, Paștele și Rusaliile
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]