39,409 matches
-
găsesc, vreme de două sau trei decenii, la răscrucea secolelor XIX și XX, un postromantism tenace în stare a absorbi mitologiile naționaliste de la Sămănătorul lui Iorga sau de la Viața românească a lui Stere, dar și din poezia lui Goga, un curent eminescian, cum l-a botezat Ibrăileanu, din apele tulburi ale căruia ies Bacovia și Arghezi, tot soiul de realisme sociale cuminți, inspirate de socialismul lui Gherea și Nădejde, neoclasicismul eclectic al lui Coșbuc și altele. În sfîrșit, elaborarea unor concepte
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
soiul de realisme sociale cuminți, inspirate de socialismul lui Gherea și Nădejde, neoclasicismul eclectic al lui Coșbuc și altele. În sfîrșit, elaborarea unor concepte noi ajută mult la o periodizare corectă. Așa stau lucrurile cu conceptul de bătălie canonică, oarecum curent în S.U.A. anilor '80 ai secolului XX, pus la noi în circulație, zece ani mai tîrziu, de același Virgil Nemoianu într-un articol din România literară. Dacă ne aruncăm ochii pe istoria literară proaspăt reperiodizată, observăm imediat cel puțin două
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
impresionantă ca noblețea gîndirii sale. În eseul despre vicisitudinile unei Europe unite, autorul pornește de la premisa că o umanitate netulburată de conflicte e necesarmente o umanitate altruistă, preocupată de binele celuilalt, nu doar de al individului izolat. Urmărind succesiunea de curente filozofice care au plămădit o identitate culturală europeană, Berlin constată evoluția constantă spre individualism și egoism, tendințe pe care le socotește responsabile pentru o profundă alterare a spiritului universalist al unei Europe unite. Cîtă vreme nu sîntem preocupați decît de
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
imună la accidentele vieții, durata desțelenirii mele. La o lună după sosirea mea la New York, am aflat de arestarea lui Gh. Ursu și, după încă o lună, de uciderea lui în închisoare. Până la plecare, păstrasem relațiile cu el, eram la curent cu mersul anchetei (știam că era interogat, printre altele, despre activitățile mele "subversive", că jurnalul lui mă menționa cu părerile mele politice, evident anticeaușiste, inclusiv poezioare satirice...). Am petrecut cu el o ultimă vară la 2 Mai, despre care am
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
cineva să ne cumpere. Marile energii s-au cheltuit pe străzi sau în gazetărie Revista Observator cultural a organizat nu demult un fel de plebiscit printre literați pentru a stabili care sînt primele zece romane din literatura română. Sînteți la curent cu acel "top-ten"? Cît de edificatoare vi se par asemenea anchete la care participă exclusiv specialiști (sau pretinși specialiști) în literatură? Vă interesează mai mult părerea lor sau cea a publicului larg? Regret, dar nici această anchetă nu am urmărit
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
a apăra cu îndîrjire cetăți pe care nu le mai revendică nimeni sau teritorii de multă vreme abandonate, mi se pare destul de trist. Principala noastră infirmitate: absența tragicului, apoi suficiența, complexul inegalabilității, al superiorității, bășcălia măruntă, reluarea unor tendințe sau curente eșuate demult, contemplarea primitivă, exacerbarea simțurilor, inapetența pentru întrebările esențiale ale omului și toate cele ce decurg de aici spun foarte multe despre un mod de a înțelege și practica literatura. Nu mă îndoiesc că vor apărea și alte anchete
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
a noastră. Cît despre noi, cei de la Fundație, o spun cu imensă tristețe, cu cît am făcut servicii mai mari, cu atît ne-au scăzut fondurile. Știm unde și ce se scrie despre noi, prietenii de pretutindeni ne țin la curent, este și obligația noastră să combatem diversele inexactități sau minciuni, dar cu ce? Cu ce bani? Așa se face că de cînd existăm sîntem obligați în fiecare an să ne explicăm la nesfîrșit care ne sînt rosturile, de ce trebuie să
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
nici principiile, nici perspectivele nu par a-l caracteriza, indiferent de cine l-a condus, baritonalul Câmpeanu, prudentul Quintus sau bizantinul Stoica. Rupturi spectaculoase sau definitive? După o absență de cîteva luni, Ion Cristoiu revine în presă ca editorialist la CURENTUL și ca literat la INDEPENDENTUL lui Horia Alexandrescu. La Curentul, Ion Cristoiu se avîntă în critici la adresa guvernului Năstase, fără a ierta nici Cotrocenii, cu o vervă care poate părea bizară dacă ne amintim că dl Cristoiu a condus într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
de cine l-a condus, baritonalul Câmpeanu, prudentul Quintus sau bizantinul Stoica. Rupturi spectaculoase sau definitive? După o absență de cîteva luni, Ion Cristoiu revine în presă ca editorialist la CURENTUL și ca literat la INDEPENDENTUL lui Horia Alexandrescu. La Curentul, Ion Cristoiu se avîntă în critici la adresa guvernului Năstase, fără a ierta nici Cotrocenii, cu o vervă care poate părea bizară dacă ne amintim că dl Cristoiu a condus într-un an electoral ziarul AZI, vizibil angajat în susținerea PDSR
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
cărți de critică publicate cu ani în urmă, Explorări în actualitatea imediată, 1978 și Noi explorări critice, 1982), ne convinge că acesta a fost sensul preocupărilor sale. Preocupări față de mersul literaturii, față de mișcările perceptibile sau mai greu de sezisat ale curentelor vechi și noi, față de schimbările de sensibilitate din scrierile ultimilor ani. Textele adunate în Ultime explorări critice au fost, în cea mai mare parte publicate în "Jurnalul literar", unde a susținut după '90 cronica literară, iar pe unele dintre ele
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
respectul. [...] Îi interzici unui râu să curgă? Îl ții în loc? Îl împiedici pe cronicarul de la Contemporanul și mai târziu de la România literară să scrie ce vrea despre ce carte alege? Și să devină una din referințele supreme? E ca un curent de aer: dacă prin abusurd Puterea l-ar putea capta, ar răci toată lumea. E deci mai bine să-l lași să-l bată unde vrea deoarece nu va face efortul să se transforme în tornadă." Nu toate portretele din carte
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
stare, școlit la București, emigrat în Elveția, cu un an înainte ca România să intre în război, și stabilit ulterior în Franța, unde a și murit în 1963, va dobîndi o celebritate mondială după ce va lansa dadaismul, unul din primele curente de avangardă, și va fi considerat, înaintea lui Ionescu și Cioran, sub numele Tristan Tzara un important scriitor francez de origine română? În orașul lui natal, la fel de obscur astăzi ca și ieri, există de cîtva timp un uriaș monument (o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
le-au avut cetățenii români cu Securitatea, faimoșii reprezentanți ai CNSAS, își vor duce investigațiile pînă pe vremea lui Burebista, pentru a stîrni noi motive de controverse și de conflicte în societatea românească. A se vedea și un titlu din CURENTUL, că premierul vrea să desființeze Consiliul care studiază arhivele securității. Să fie provocată supărarea premierului de faptul că CNSAS-ul vrea să afle detalii despre Ristea Priboi, fost consilier al actualului premier și actual președinte al unei comisii parlamentare care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
autoarea unei mini-istorii culinare în care figurează rețete cu paternitate celebră în rîndul unor mari artiști ai vremii. Există istorici literari care citesc cărți uitînd să se și bucure de ele, absorbiți fiind de importanța misiunii. Au existat metode și curente în critica literară care au sărăcit literatura de frumos, de muzicalitate, de fascinația ideilor, descărnînd-o în scheme și formule moarte. Însă rostul lor a fost, privit dintr-o perspectivă generoasă și în același timp plasată undeva foarte departe, de a
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
cel puțin în stilul familiar - pentru care găsim acum și destule atestări scrise. În afara împrumuturilor sau a derivatelor mai vechi care continuă să circule (muțunache, de pildă, care nu e format pe teren românesc ci împrumutat din grecește, e foarte curent în limbajul colocvial: "un lanț de "argint" pe mîna stîngă, de care și-a agățat și un muțunache", Evenimentul zilei = EZ 2134, 1999, 1), sufixul apare și în alte formații, mai mult sau mai puțin recente, în orice caz neatestate
"Românache", "străinache" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16336_a_17661]
-
ivirea cine știe cărui miracol. În afara câtorva declarații cinice ale premierului ("Domnii nemulțumiți din opoziție n-au decât să mai stea afară o tură!"), înafara proptirii tot mai ferme a regimului în parii securismului, nimic de semnalat. Nici o undă de speranță, nici un curent de aer proaspăt: aceleași figuri smochinit-tuciurii, îmbătrânite cu patru ani, aceeași aroganță stupidă, aceeași suficiență tâmpă și același limbaj primitiv, menit să ascundă o impotență de decenii. Descurajarea populară e atât de mare, încât nimeni nu se revoltă că televiziunile
Bazinul carbonifer-securist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16327_a_17652]
-
apară defecțiuni în această alianță. Umaniștii lui Dan Voiculescu, partid aliat PDSR-ului și-au permis să absoarbă, pentru a se întări, o grupare politică rătăcitoare condusă de Stelian Duțu, fostă PD, fostă PNL. Drept care liderul PDSR, Adrian Năstase, scrie CURENTUL, a trecut la un Atac vehement împotriva capilor PSDR și PUR. Dincolo de acest titlu mai belicos decît relațiile din polul condus de PDSR reiese că premierul Năstase e supărat că partidul condus de proprietarul postului de televiziune Antena 1 și-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
de televiziune Antena 1 și-a permis să aducă în rîndurile sale politicieni care au făcut parte din fosta guvernare, acuzîndu-și aliatul că s-ar pregăti pentru alegerile din 2004. Această reacție de nervozitate a premierului, pe care o semnalează Curentul, pare a se afla, potrivit aceluiași ziar, în directă legătură cu faptul că Ministrul Finanțelor (s-ar afla) în pragul demisiei. Curentul citează surse și în sprijinul acestei afirmații adaugă faptul că Georgescu s-ar fi retras de pe lista viitorilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
că s-ar pregăti pentru alegerile din 2004. Această reacție de nervozitate a premierului, pe care o semnalează Curentul, pare a se afla, potrivit aceluiași ziar, în directă legătură cu faptul că Ministrul Finanțelor (s-ar afla) în pragul demisiei. Curentul citează surse și în sprijinul acestei afirmații adaugă faptul că Georgescu s-ar fi retras de pe lista viitorilor ambasadori în așteptarea plecării de la Finanțe a d-lui Mihai Tănăsescu. Numai că, adaugă Cronicarul, prezența la Finanțe a unei personalități cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
Antonio Patraș Mircea Anghelescu s-a născut la 12 martie 1941 în București. A publicat următoarele cărți: Catalogul corespondenței lui Barbu Delavrancea, 1967, Preromantismul românesc, 1971, Introducere în opera lui Gr. Alexandrescu, 1973, Literatura română și Orientul, 1975, Scriitori și curente, 1982, Călători români în Africa, 1983, Lectura operei, 1986, Ion Heliade Rădulescu: o biografie a omului și a operei, 1986, Introducere în opera lui Petre Ispirescu, 1987, Textul și realitatea, 1988, Clasicii noștri, 1996, Paris: oameni și locuri, 1999. Cu
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
sus și o continuare intitulată Despre stil alcătuiesc partea teoretică a volumului; urmează o secțiune dedicată literaturii, una despre dramaturgie, despre cinematograf, și, ultima parte, după mine cea mai importantă, dedicată unei "noi sensibilități". Din secțiunea literară putem deduce tradiția, curentul, în care autoarea se autosituează discret. Autori precum Jean Genet sau Michel Leiris sînt văzuți ca eroi ai rezistenței și, în același timp, ca rezultate previzibile ale culturii contemporane: "Bigoții, istericii, cei care distrug sinele - aceștia sînt scriitorii care depun
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
sale vestite Mărturisiri și a repudiat ferm creația sa dintîi, cea parnasiano-simbolistă. Dar în 1944, cînd și-a adunat, în ediție definitivă, lirica, a recuperat-o, publicînd-o și pe cea de început. Mărturisesc că, deși exeget, din perspectivă critică, a curentelor noastre de idei tradiționalist - autohtoniste, îmi place mult poezia chtonică a lui Pillat. Aceasta nu înseamnă că trebuie ignorată opera sa din prima și a treia sa vîrstă lirică. De altfel, recent, un foarte dotat tînăr critic, dl. Al. Cistelecan
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
Ierunca, Lucian Bădescu, M. Eliade, Al. Ciorănescu, M. Vulcănescu, Emil Turdeanu, E. Lovinescu, Pompiliu Constantinescu, traduceri (din Heidegger, bunăoară), poezii etc. Printre rubricile constante, una care o anticipează pe cea de la "Europa Liberă": Povestea vorbei. Revista își ținea cititorii la curent cu majoritatea aparițiilor românești (cărți ori publicații) din exil. Erau reluate texte rare în exil și interzise în țară, cum ar fi unul al lui Nae Ionescu din Cuvîntul din 1933 sau texte inedite (aici apar primele pagini din Jurnalul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
de care noua putere de la Chișinău e invitată să țină seamă. * Ar mai fi însă o problemă - deloc lipsită de gravitate: aceea a basarabenilor cu opțiuni pro-românești și pro-occidentale care s-ar putea vedea în situația de a merge împotriva curentului de la Chișinău. În măsura în care rusofilii majoritari vor întoarce Basarabia către Moscova, ce se va alege propriu-zis de basarabenii care nu cred în această alternativă? După cum se știe unii dintre ei au și cetățenie română. Vor fi siliți să aleagă între cele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
noștri" înseamnă că am găsit la ei idei, sentimente, modalități stilistice corespunzătoare ideilor, sensibilității și modalităților de expresie ale noastre în ciuda secolelor și chiar mileniilor care ne despart. Și întotdeauna omul s-a aplecat cu precădere asupra acelor perioade și curente pe care le-a recunoscut similare spiritului epocii contemporane lui. Structura clasică a romanilor din vremea lui Augustus i-a făcut pe aceștia să ia ca model secolul lui Pericle și să disprețuiască Grecia elenistică pe care o considerau decăzută
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]