3,132 matches
-
Necropola I de la Săbăoani aparținând probabil începutului așezării din sec. II-III situată în punctul „La Izlaz”, poate fi datată în primele decenii ale sec. II d. Chr. într-o perioadă nu prea îndepărtată de cucerirea romană, odată cu părăsirea marilor așezări dacice de pe Valea Siretului: Piroboridava, Tamasidava și Zargidava. Cea de a doua necropolă din sec. II-III d. Chr. de la Săbăoani a fost cercetată în două campanii arheologice din anii 1967-1968, explorându-se o suprafață de aproape 2500 m p. Au fost
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
morminte de incinerație în urnă, doar nouă (9) au avut inventar. La mormintele de înhumație, deși situația este mai bună, numărul mormintelor cu inventar este și aici destul de mic - doar 27 de morminte din 70. Observăm lipsa totală a ceștii dacice, element deosebit de frecvent în inventarul așezărilor din această perioadă. Obiceiurile de port sunt destul de bine marcate prin prezența fibulelor, pandantivelor, mărgelelor, cerceilor, brățărilor, descoperite în special în zona gâtului, pe umeri sau pe piept. Mărgelele purtate în coliere la gât
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
a continuat să existe până la începutul sec. IV d. Chr, eventual până la venirea unei noi populații alogene - goții. Noii veniți au format, de asemenea, o așezare comună dacă au continuat măcar o perioadă de timp să conviețuiască cu populația locală - dacică, ori au format o nouă așezare în apropiere sau peste cea a dacilor. Aceștia nu au mai continuat să folosească cimitirul dacilor liberi de aici, respectiv necropola II, deschizând o nouă necropolă, în partea opusă așezării, peste izvoarele deja amintite
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ale mileniului creștin, legăturile cu populațiile din jur, mai ales cu Provincia Dacia, dar și direct cu Imperiul Roman în care componenta etnică a purtătorilor culturii Sântana-Cerneahov din țara noastră este bine marcată de prezența goților și a populației locale dacice, care au determinat caracteristicele acestei noi culturi. Lipsa unor materiale de factură sarmatică la care se adaugă o prezență destul de semnificativă a mormintelor de înhumație încă din sec. I î. Chr. - sec. I d. Chr. în această parte a țării, duce
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
adaugă o prezență destul de semnificativă a mormintelor de înhumație încă din sec. I î. Chr. - sec. I d. Chr. în această parte a țării, duce la constatarea că necropola din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani aparține doar populației gotice și dacice, în care componenta romană ilustrată de mărfurile venite pe cale comercială din Imperiu sau din Provincia Dacia au marcat această cultură. Micile deosebiri constatate între numeroasele descoperiri din Transilvania, Oltenia, Muntenia și Moldova nu schimbă caracterul unitar al acestei culturi. Ambele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din Provincia Dacia au marcat această cultură. Micile deosebiri constatate între numeroasele descoperiri din Transilvania, Oltenia, Muntenia și Moldova nu schimbă caracterul unitar al acestei culturi. Ambele rituri de înmormântare au fost folosite atât de populația gotică, cât și cea dacică. Noua cultură Sântana-Cerneahov nu este o creație a unei singure populații, ci a mai multor grupuri etnice. Momentul când această așezare și necropolă își încetează existența este mai greu de explicat. De ce a încetat încă din al treilea sfert al
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Valea Seacă. Pot fi aduse în discuție și descoperirile datând din epoca fierului, efectuate la Căbești, Găiceana, Slobozia 5 Oncești, Brad-Negri, Gioseni, Tg. Ocna sau Moinești. Un loc aparte îl ocupă cercetările arheologice având drept obiectiv perioada clasică a civilizației dacice, aceasta cu atât mai mult cu cât pe teritoriul județului sunt plasate două stațiuni arheologice de o importanță deosebită: davele de la Răcătău-Tamasidava și Brad-Zargidava. Și pentru epocile ulterioare descoperirile arheologice ne oferă un impresionant și vast material expozițional și de
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
de o importanță deosebită: davele de la Răcătău-Tamasidava și Brad-Zargidava. Și pentru epocile ulterioare descoperirile arheologice ne oferă un impresionant și vast material expozițional și de studiu. Putem aminti, printre altele, săpăturile de amploare de la Gabăra-Moldoveni, Măgura, Onișcani, pentru civilizația carpo dacică, de tezaurele monetare romane de la Ardeoani, Oncești, Blăgești, Itești, Măgura (cu peste 2800 piese sau de descoperirile din perioada formării poporului român de la Căbești, Bacău, Oncești și de tezaurele monetare de la Horgești și Prăjești (sec. VI-X. Epoca medievală ocupă
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Un loc aparte îl ocupă colecțiile de numismatică și medalistică, instituția noastră deținând peste 1000 de monede din aur, argint și metal comun, din diverse epoci. În patrimoniul instituției noastre există dovezi ale circulației monetare din Moldova, începând cu epoca dacică (tezaure de monedă macedoneană, grecească, romană și imitații dacice, până în epoca contemporană, pe teritoriul județului Bacău fiind descoperite numeroase tezaure monetare de o valoare deosebită. Acest fapt demonstrează o circulație monetară intensă în teritoriul estcarpatic din cele mai vechi timpuri
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
medalistică, instituția noastră deținând peste 1000 de monede din aur, argint și metal comun, din diverse epoci. În patrimoniul instituției noastre există dovezi ale circulației monetare din Moldova, începând cu epoca dacică (tezaure de monedă macedoneană, grecească, romană și imitații dacice, până în epoca contemporană, pe teritoriul județului Bacău fiind descoperite numeroase tezaure monetare de o valoare deosebită. Acest fapt demonstrează o circulație monetară intensă în teritoriul estcarpatic din cele mai vechi timpuri și până în prezent, precum și importanța economică și comercială a
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
vasele de ceramică, îndeosebi pumnalele de tip „akinakes”, vârfurile de săgeți cu trei aripioare descoperite la Mileștii de Sus și spada de la Marvila. În a doua epocă a fierului - Latène (mijlocul sec. V î.Hr.-sec. I d.Hr.Ă - civilizația geto dacică cunoaște o 8 evoluție ascendentă, culminând cu perioada de maximă dezvoltare corespunzătoare în linii mari epocii Burebista Decebal. Descoperirea întâmplătoare de la Negri - depozitul de obiecte și bare de fier, datat în sec. II î.Hr. și prezentat în expoziția noastră - este
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
majoritară, sunt expuse și obiecte de ceramică de import grecească și romană (amfore, vase de tip terra sigilattaă, dar și obiecte de podoabă din lumea romană. Un loc aparte îl ocupă în cadrul expozițiilor numeroasele tezaure monetare descoperite pe teritoriul județului: dacice (de la Răcoasaă, grecești (Viișoara-Onești, Grozești Oituz și romane (Răcătău, Ardeoani, Pâncești, Itești, Scorțeni, Tamași, Măgirești, Traian, Blăgești etc. În epoca corespunzătoare stăpânirii unei părți a Daciei, în regiunea est-carpatică sunt atestate triburile carpilor (sec. II-III Cercetările arheologice efectuate în județul
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
mâncarea și se aduna familia. În apropierea vetrei sau cuptorului se depuneau și idolii antropomorfi și vase pictate cu destinație cultuală. Reconstituirea este realizată la scara de 1:1, specialist fiind dr. Dan Monah. • „Sanctuarul de la Brad” - este unicul sanctuar dacic din lemn descoperit în Moldova. A funcționat în trei faze: sanctuar rectangular;sanctuar rectangular absidat; sanctuar circular (după unii specialiști au fost doar două faze de construcție. Reconstituirea este realizată la scara de 1:4, fiind realizată conform informațiilor oferite
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Mare, aici avându-și reședința fiul acestuia, Alexadru, asociat la domnie al marelui domnitor. Macheta a fost realizată după reconstituirea arhitectului Gh. Sion, după informațiile dr. Al. Artimon, arheologul care a efectuat cercetările de la Curtea domnească din Bacău*. • Macheta „Cetatea dacică de la Brad” - reprezintă o reconstituire a davei de la Brad (Zargidavaă, așezare fortificată natural, datorită plasării pe malul drept al Siretului, dar și cu elemente artificiale - șanț de apărare și palisadă (pari îngropați adânc în pământ și împletiți cu nuiele. Sunt
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
reprezintă o reconstituire a davei de la Brad (Zargidavaă, așezare fortificată natural, datorită plasării pe malul drept al Siretului, dar și cu elemente artificiale - șanț de apărare și palisadă (pari îngropați adânc în pământ și împletiți cu nuiele. Sunt reconstituite locuințele dacice, piața centrală pavată, o locuință de mari dimensiuni („palat princiar”, probabil locuința conducătorului local sau locul de adunare a războinicilor și sanctuarul circular. În malul Siretului este marcat locul în care a fost descoperit tezaurul cucutenian, al doilea ca mărime
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
al satului. Aici săpîndu se o pivniță, au fost scoase la lumină mai multe fragmente ceramice de vase lucrate din pastă grosieră cenușie cu fețele brun-cenușii, ornamentate, care aparțin culturii Noua. Tot aici au fost găsite și resturi de vase dacice executate din pastă grosieră sau nisiposă, decorate cu brîuri orizontale alveolate aparținînd Hallstatt-ului tîrziu. Din perioada feudalismului dezvoltat ( sec. XVII -XVIII) au fost recoltate mai multe resturi de străchini din pastă nisipoasă; Curtea lui Gh. Luiuz se află în același
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
bronzului din fazele Costișa și Noua, precum și din Hallstatt-ul timpuriu. Resturile ceramice aparținînd provinciei Dacia (sec.II - III e.n.) provin de la vase lucrate din pastă fină cenușie sau negriciosă. Din aceiași periodă fac parte o mărgică cenușie și cinci monede dacice de argint. Din perioada de sfîrșit a primei părți a epocii migrațiilor (sec. IV -V e.n.) a fost găsit un număr mic de resturi de vase, în schimb din perioada prefeudală (sec.IX) și a feudalismului timpuriu (sec. X -XI
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
a încetat din viață, la 92 de ani, Costache Buraga, cel mai vestit colecționar independent de obiecte de arheologie din întreaga Moldovă. Recunoscut în lumea muzeografilor și a arheologilor ca fiind deținătorul unei însemnate colecții vechi, datând de la începuturile civilizației dacice pe meleaguri moldave. Costache Buraga a strîns în locuința sa din Dănești, în cei peste 70 de ani dedicați arheologiei, sute de dovezi privind existența unei puternice civilizații (comunități umane) în regiunea Moldavie Meridionalis. Trecerea sa în ființă veșnică, într-
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
expuse distrugerii și s-a identificat un cimitir de incinerație aparținând unei populații locale geto - dace, care era în legătură cu așezările grecești de pe malul Mării Negre în secolele II - III. Cercetările au dovedit locuirea neîntreruptă a acestui spațiu dobrogean din epoca geto - dacică până la începutul feudalismului. Noile cercetări întreprinse la Murighiol între anii 19811985 au stabilit arheologic trei mari perioade perioada getica, perioada romană - timpurie și perioada romană-târzie. Documentele și mărturiile pe care le avem astăzi nu ne permit fixarea în timp
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
impune să avem în vedere că influența civilizatoare greacă a cunoscut și anumite limite. Legătura lor cu spațiul pontic avea un caracter preponderant maritim, prin practicarea unei navigații costiere. Nu erau dezvoltate căi terestre care să remorcheze durabil meleagurile geto dacice la Elada. Grecii au dezvoltat o civilizație maritimă și comercială care s-a extins și în regiunile noastre. Înfruntând furtuni, înscrise chiar în numele Mării Negre, grecii s-au aventurat pe apă spre țărmurile noastre, iar pe fundul apei, zac amfore ca
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
meleagurilor noastre nu putea fi trecută cu vederea la Roma... Era vorba, mai ales, de aurul Apusenilor de care romanii aveau nevoie pentru a-și finanța campanile militare. Astfel, în luptă, sub protecția lui Marte, acvila romană a răpus lupul dacic. Deși înglobate imperiului, ținuturile smulse de la Decebal au continuat să se afle înăuntrul lumii civilizate, dar la marginea ei. Traian a transformat Dacia într-o provincie obișnuită aflată la unul din hotarele îndepărtate ale imperiului, dar conectată, totuși, la Roma
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și Sibiul au rămas, până în perioada contemporană, principalele centre urbane din Transilvania. b. Orașe de prin Muntenia Drumul pornit din Brașov, pentru a se continua prin Bran Râșnov, spre Câmpulung București Giurgiu, a fost folosit încă din Antichitate. Dispunerea așezărilor dacice întâlnite de-a lungul traseului reprezintă o mărturie în acest sens. În epoca romană, axul principal care lega Transilvania de Muntenia s-a situat mult mai la vest. Trebuia ferit din calea turbulențelor din sectorul estic al Câmpiei Române, Bărăganul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
însă, un risc foarte bine calculat care a implicat rezolvarea, în prealabil, a problemelor strategice. Soarta Daciei fusese pecetluită cu mult timp înainte de războaiele purtate de Decebal și Traian. Acvila romană se rotea amenințător, țintind de ceva vreme asupra lupului dacic pe care se pregătea să-l răpună. Încorporarea Panoniei și cea a Sciției Minor la imperiu prinseseră de mult teritoriu dac în cleștele roman. Adăpostul Carpaților și protecția lui Zalmoxis nu mai erau argumente suficiente în fața realităților strategice. Axul Mureșului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
genetică, aproape nimic în comun cu romanii, iar legăturile noastre cu dacii sunt inconsistente. Aportul dacilor la construcția edificiului românesc a fost supradimensionat. În realitate, din participarea indo europeană la formarea noastră s-a păstrat destul de puțin pe filieră geto dacică. Și nu doar e cazul lor, ci și al slavilor, presupuși că au așezat multe cărămizi la zidirea seminției noastre. Mai degrabă, putem spune că am rămas cu o parte din contribuția triburilor înrudite, de aproape sau de departe, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
modificări fonetice aparent anormale, raportate la evoluția cuvintelor de origine certă latină, ar putea susține valabilitatea acestei ipoteze. De pildă, așa cum am transformat slavonul iubi în iubire, prin adăugarea unui sufix roman, la fel, este posibil ca rădăcini tipic geto dacice, relativ similare cu cele romane, să fi fost modificate într-un sens mai apropiat de limba latină. Firește, absența unei cunoașteri a dialectelor geto dacice ne complică mult situația deoarece se introduce un element cu grad crescut de incertitudine asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]