1,802 matches
-
Moldovița la 1411, formula nu ar avea sens, de la danie netrecând decât 36 de ani și nu este de admis că donatorul nu știa câți ani are un veac. În acest caz, ca și în altele, până la epuizarea obiectelor de danie (moșii, sate), apare evident că sintagma, care vorbește de stă pânirea din veac, se referă la locuitorii satelor, în cazul nostru „la niște oameni din Vama”, numiți supuși, săraci, gloate sau, simplu, sat , la cei care, în decursul veacurilor, au
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
numiți supuși, săraci, gloate sau, simplu, sat , la cei care, în decursul veacurilor, au stabilit hotarele, au dat nume apelor, pădurilor, dealurilor și munților și au stăpânit din veac, din moși strămoși moșia, stăpânirea trecând asupra mănăstirii Moldovița, care, prin danie, deține cu titlu de proprietate ceea ce stăpâniseră fără acte locuitorii satului, care ră mân cu dreptul de posesiune și folosință. Cei care au primit dania, călugării și egumenul mănăstirii, nu aveau de unde să știe cu atâta precizie hotarele, așa cum sunt
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
au stăpânit din veac, din moși strămoși moșia, stăpânirea trecând asupra mănăstirii Moldovița, care, prin danie, deține cu titlu de proprietate ceea ce stăpâniseră fără acte locuitorii satului, care ră mân cu dreptul de posesiune și folosință. Cei care au primit dania, călugării și egumenul mănăstirii, nu aveau de unde să știe cu atâta precizie hotarele, așa cum sunt arătate în documentul fals, datat 1411, reluate în actele de întărire de mai târziu, din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea . Numai locuitorii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe acolo „au umblat din veac”. Schimbarea statutului satului românesc din sat liber în sat dependent față de biserici ori mănă stiri „s-a făcut numai în momentul în care respectivele așezări devin obiectul unor tranzacții cu conținut feudal: vânzări, cumpărări, danii, confirmări de proprietate, schimburi de sate, stabilirea hotarelor” etc., prin care satul românesc intră în circuitul relațiilor feudale, în paralel cu dispariția treptată a relațiilor de obște . Urmașii lui Ștefan cel Mare, Bogdan cel Orb (1504-1517) și Ștefăniță (1517-1527), fiul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
turcice ale berindeilor-n.a.), folosește sintagma: „Iar hotarul acestui mai sus scris sat să fie ă după hotarul cel vechi, pe unde au umblat din veac” Documentele de la Ștefăniță vodă , cu excepția arătată, conțin aceeași formulare, fie că sunt întăriri de danii, ca pentru mănăstirea Humor, fie că sunt danii făcute pentru „dreaptă și credincioasă slujbă” unor slujitori devotați. Și Petru Rareș, printr-un document dat din Huși, la 8 aprilie 1528, prin care întărește lui Ion Stârcea, pârcălab de Hotin și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
acestui mai sus scris sat să fie ă după hotarul cel vechi, pe unde au umblat din veac” Documentele de la Ștefăniță vodă , cu excepția arătată, conțin aceeași formulare, fie că sunt întăriri de danii, ca pentru mănăstirea Humor, fie că sunt danii făcute pentru „dreaptă și credincioasă slujbă” unor slujitori devotați. Și Petru Rareș, printr-un document dat din Huși, la 8 aprilie 1528, prin care întărește lui Ion Stârcea, pârcălab de Hotin și fratelui acestuia, Mihu Stârcea, pârcălab de Cetatea de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sat și pârâu, culme și cartier în orașul Câmpulung) care pare a fi derivat din dava dacică, precum și hidronimul și oiconimul Argel. Cum putem răspunde la întrebarea: cât de vechi sunt satele românești vechi, adică cele cuprinse în actele de danie ale primilor voievozi? Dacă admitem că, după anul 1000, Europa se stabilizaează și se observă vizibil un progres demografic, teritoriul românesc nu poate face excepție de la această regulă, așa că putem afirma că satele înscrise în actele de danie au o
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
actele de danie ale primilor voievozi? Dacă admitem că, după anul 1000, Europa se stabilizaează și se observă vizibil un progres demografic, teritoriul românesc nu poate face excepție de la această regulă, așa că putem afirma că satele înscrise în actele de danie au o vechime cu 350-400 ani mai mare decât data cuprinsă în actul emis de cancelaria domnească, fiind întemeiate și având caracter stabil după anul 1000. RAPORTURILE SOCIALE ȘI DE PROPRIETATE ÎN SPAȚIUL ETNIC ROMÂNESC ( CÂT PĂMÂNT A AVUT ȚĂRANUL
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
creștin ortodoxă și Biserica Răsăritului, care întruchipa fostul Imperiu roman de răsărit, devenit bizantin. Pentru sprijinul dat de biserică în consolidarea domniei, domnii au răsplătit-o cu întinse domenii, privilegii și imunități, la care s-au adăugat, în decursul timpului, daniile făcute de boieri. Boierii mari și mici, mănăstirile, episcopiile, bisericile prin episcopi, stareți (egumeni) și preoți, primeau acte de danie, urice cu tot venitul, neștirbit, în veci, danii care nu mai puteau fi retrase, potrivit dreptului bizantin, deosebite de daniile
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
consolidarea domniei, domnii au răsplătit-o cu întinse domenii, privilegii și imunități, la care s-au adăugat, în decursul timpului, daniile făcute de boieri. Boierii mari și mici, mănăstirile, episcopiile, bisericile prin episcopi, stareți (egumeni) și preoți, primeau acte de danie, urice cu tot venitul, neștirbit, în veci, danii care nu mai puteau fi retrase, potrivit dreptului bizantin, deosebite de daniile făcute boierilor, care, la început, au avut un caracter condiționat, boierul beneficiind de danie atât timp cât era credincios. Boierii au găsit
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
domenii, privilegii și imunități, la care s-au adăugat, în decursul timpului, daniile făcute de boieri. Boierii mari și mici, mănăstirile, episcopiile, bisericile prin episcopi, stareți (egumeni) și preoți, primeau acte de danie, urice cu tot venitul, neștirbit, în veci, danii care nu mai puteau fi retrase, potrivit dreptului bizantin, deosebite de daniile făcute boierilor, care, la început, au avut un caracter condiționat, boierul beneficiind de danie atât timp cât era credincios. Boierii au găsit modalitatea de a se sustrage de la condiția „dreaptă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
daniile făcute de boieri. Boierii mari și mici, mănăstirile, episcopiile, bisericile prin episcopi, stareți (egumeni) și preoți, primeau acte de danie, urice cu tot venitul, neștirbit, în veci, danii care nu mai puteau fi retrase, potrivit dreptului bizantin, deosebite de daniile făcute boierilor, care, la început, au avut un caracter condiționat, boierul beneficiind de danie atât timp cât era credincios. Boierii au găsit modalitatea de a se sustrage de la condiția „dreaptă și credincioasă slujbă”, obținând dreptul de a-și transmite averile urmașilor și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
egumeni) și preoți, primeau acte de danie, urice cu tot venitul, neștirbit, în veci, danii care nu mai puteau fi retrase, potrivit dreptului bizantin, deosebite de daniile făcute boierilor, care, la început, au avut un caracter condiționat, boierul beneficiind de danie atât timp cât era credincios. Boierii au găsit modalitatea de a se sustrage de la condiția „dreaptă și credincioasă slujbă”, obținând dreptul de a-și transmite averile urmașilor și, pe lângă unele imunități și scutiri, perpetuarea stăpânirii sale prin documente în care se specifica
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
proprietarului absolut), imașuri, fânețe, iazuri, ape, supușii din ocoale, ținuturi și orașele cu locuitorii lor. Numai proprietarii, cu urice, aveau dreptul de a se manifesta juridic, vânzând și cumpărând, dăruind, schimbând moșii și sate, care, după ce s-a încheiat epoca daniilor domnești (sec. XIV - XVI), acumulau, prin cumpărare, satele rămase libere, aducând în stare de dependență - vecinie sau rumânie, pe foștii, până atunci, proprietari liberi sau, prin moșteniri și căsătorii, întinse domenii cu zeci de sate. Satele, care continuau vechile obști
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ceata boierească, între aceștia fiind și țărani liberi, așezați cu învoială pe moșia boierească, fiind lipsiți de pământ. Pentru țăranii dependenți de mănăstiri nu exista, decât în cazuri foarte rare, obligația de a merge la război, atunci când în actul de danie se prevedea acest lucru, condiționat de participarea domnului la război. Starea de dependență a fost numită la noi vecinie, identică cu aservirea, iar țăranii dependenți s-au numit vecini. Când textele documentelor au fost traduse din slavonă în limba română
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Moldova, s-a păstrat termenul de vecin, dar, trebuie specificat că, inițial, vecin nu însemna țăran aservit, ci om liber, megieș, membru al obștii, era vecin în același hotar al satului cu ceilalți săteni. Când obștile au fost aservite prin daniile domnești către boieri și mănăstiri, foștii vecini din obște au ajuns vecini cu moșia boierească sau mănăstirească, desemnând starea de dependență personală - vecinia-rumânia față de proprietarii cu acte. Când vecinul, rumânul a fost legat de glie, când nu mai putea să
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
el, organizezi claca pentru diferite munci: ridicarea casei, făcutul fânului, culesul roadelor pământului etc, ajutor reciproc care s-a transformat, după intrarea în stare de dependență, în obligație unidirecțională, către boier, către mănăstire. În cazul în care vecinul provenit din danie sau așezat cu învoială refuza să-și îndeplinească obligațiile - zeciuiala și muncile - urma o cercetare ordonată de domnie, care putea sfârși cu alungarea de pe moșie. Între-un document elaborat de cancelaria domnească a lui Vasile Lupu, din 5 iulie 1643
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cazmaua și focul au obținut suprafețele de teren de care aveau nevoie. Indiferent prin ce mijloace și eforturi obținea o bucată de pământ pe seama pădurii, țăranul dependent era dator stăpânului cu zeciuiala, pământul rămânând proprietatea stăpânului titular de acte de danie și titluri de proprietate. Numai și numai acest stăpân de beneficii putea înstrăina prin donație, vânzare, moștenire, etc, părți din moșie sau întreaga proprietate cu tot cu vecini, ceea ce făcea obiectul unui alt înscris domnesc, domnul fiind, alături de Dumnezeu, stăpânul întregului pă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fie volnici și puternici cu cartea domniei mele a-și ținea și a-și apăra a lor dreaptă ocină și moșie niște curățituri ce easte la sat la Vamă unde este satul sfintei mănă stiri care moșie la iaște lor danie de la răposatul Alexandru Vodă cu uric de danie (documentul acela fals!!- n.a.) iar vecinii mănăstirii de acolo de la Vama au făcut acele curățituri pe moșia mănăstirii ca să se hrănească, iar acum s-au sculat vecinii mănăstirii și au vândut Câmpulungenilor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a-și ținea și a-și apăra a lor dreaptă ocină și moșie niște curățituri ce easte la sat la Vamă unde este satul sfintei mănă stiri care moșie la iaște lor danie de la răposatul Alexandru Vodă cu uric de danie (documentul acela fals!!- n.a.) iar vecinii mănăstirii de acolo de la Vama au făcut acele curățituri pe moșia mănăstirii ca să se hrănească, iar acum s-au sculat vecinii mănăstirii și au vândut Câmpulungenilor de și-au făcut case pe moșia mănăstirii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în care intra și munca depusă pentru obținerea acelei suprafețe de fânaț. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când mănăstirea Moldovița, prin egumenul Benedict, purta procese cu toți vecinii, pentru păstrarea neștirbită a hotarelor, beneficiază de o danie care ridică mai multe semne de întrebare. În actul de danie din 25 iunie 1778, se arată că „Sanda, fiica lui Ion Hasnăș, nepoata de fecior lu Ștefan Hasnăș din Câmpulung împreună cu soțul ei, preotul Vasile din Calafindești, dăruiește mănăstirii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fânaț. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când mănăstirea Moldovița, prin egumenul Benedict, purta procese cu toți vecinii, pentru păstrarea neștirbită a hotarelor, beneficiază de o danie care ridică mai multe semne de întrebare. În actul de danie din 25 iunie 1778, se arată că „Sanda, fiica lui Ion Hasnăș, nepoata de fecior lu Ștefan Hasnăș din Câmpulung împreună cu soțul ei, preotul Vasile din Calafindești, dăruiește mănăstirii Moldovița fânațurile Miculile și Sălătrucu de pe moșia Vama, cumpărată cu zapis
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Câmpulung împreună cu soțul ei, preotul Vasile din Calafindești, dăruiește mănăstirii Moldovița fânațurile Miculile și Sălătrucu de pe moșia Vama, cumpărată cu zapis de moșul său de la niște oameni din Vama, vecini ai mănăstirii Moldovița, pentru pomenirea lor și a moșului lor” . Dania s-a făcut cu martori, înalte fețe bisericești: Macarie, egumen de Voroneț, Meftodie, egumen de Solca, Dosoftei, egumen de Umor, Ioasef, egumen de Putna și adeverit de Dosoftei, episcop de Rădăuți De la prima vedere se desprinde ideea că mănăstirea Moldovița
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și lipsit de cultură orășenească, putem accepta că oastea lui Ștefan cel Mare era formată și din țărani. Rămâne de văzut ce fel de țărani participau, alături de domn, de oastea domnească, la ră zboaiele de apărare. Din documentele domnești, de danie către mănăstiri, date chiar de Ștefan cel Mare, reiese că țăranii dăruiți cu moșia nu vor merge la oaste, decât în cazuri excepționale, rămânând cu obligația de a sluji mănăstirii . Chiar în cazuri de excepție ță ranii vecini, fără nici un
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
167,180 D Dacia Aureliană, 128 Dacia Mediteraneană, 99 Dacia Ripensis, 99, 129, 132 Dacia Traiană, 10, 11, 77, 105,129, 133, 155 Dacia Decebaliană, 13, 21, 100, 101, 155 Dacia de Vest, 172 Daicoviciu, Hadrian, 31, 42 Danemarca, 21 Dania, 21, 178 Daniel, Constantin, 29, 42, 52 Dardania, 99, 135 David, 48, 191 Dealul Muntenilor, 202 Decebal, 21, 22, 32, 33, 35, 38, 39, 84, 99, 101 Deceneu, 27, 29, 30, 31, 32, 38, 39 Decei, Aurel, 19, 97, 125
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]