1,345 matches
-
ziua de 25 XII 1910. Argumentele acestei presupuneri ar fi și cele câteva rămurele de brad precum și câteva tușe de culoare mai violente din primul plan, care ar sugera lumânările de pe bradul de Crăciun. Aceste câteva elemente conjuncturale cât și datarea și semnătura lizibilă a lui Ziffer, care apare atât În scrisoare, cât și În tablou, ne pot conduce la o singură concluzie: lucrarea a fost pictată la Paris În preajma Crăciunului. După cum se știe, În opera lui Ziffer regăsim o puternică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
insolită am datorat-o norocului de a fi nimerit câteva lucrări ce purtau semnătura unor istorici a căror operă o cunoșteam foarte bine. Cel puțin așa credeam. Am fost nevoit să admit că mă supraevaluasem: dacă manuscrisele erau autentice, iar datarea lor exactă, mă aflam În fața unor texte absolut inedite, neincluse În nici o bibliografie a autorilor. Faptul era valabil și pentru ceilalți - filozofi, politologi, biologi, fizicieni etc. Mi-am dat seama de asta, deschizând - repet, din pură Întâmplare - un manuscris al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de sus. Înaintarea devine din ce În ce mai lentă În timp ce casele din stânga și din dreapta drumului se Înmulțesc. Majoritatea caselor sunt vechi, dar nici cele noi nu diferă prea mult prin stil, culoare sau alte detalii de cele construite Înainte de război. Nimic nu Îndreptățește datarea acestei Înaintări a aparatului de filmat mai degrabă În 1976 decât În 1944. Câțiva bărbați stau de vorbă, Îmbrăcați În costume naționale, În fața unei porți. Unul dintre ei recunoaște pe Grințu În chiar momentul În care acesta salută respectuos. Afirmăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
preocuparea de a studia vestimentația și aspectele sociale ale acesteia a fost dominantă în discipline precum istoria și arta. Pentru istorici, rațiunea consemnării unor date despre îmbrăcămintea specifică unor popoare are un dublu sens: pe de o parte, ajută la datarea istorică a "vârstei" unor civilizații, la localizarea și extinderea acestora în plan geografic și politic, iar pe de altă parte, la reconstituirea vieții cotidiene a oamenilor dintr-o anumită epocă istorică. Într-un studiu comparat asupra civilizațiilor, distins în anul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
secolele X-XIII, în Analele Univ. Iași, 23, 1977, p. 67-81; A. Rădulescu, Un atestat străromânesc la Capidava, în Pontica, Constanța , III, 1970, p. 255-274; G. Ceacalopol, Crucea relicvar de la Capidava, în SCIV, IX, 1, 1962, p. 192-194; Petre Diaconu, Despre datarea ¨circumvalației¨ și a ¨bisericii treflate¨ de la Niculițel, în SCIV, 23, 1972, nr. 2, p. 307-319; Idem, Despre organisarea eclesiastică a regiunii Dunării de Jos (sec. X-XIII), în S.T., 1990, nr. 1, p. 103-120; I. Barnea, Din nou despre datarea valului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Despre datarea ¨circumvalației¨ și a ¨bisericii treflate¨ de la Niculițel, în SCIV, 23, 1972, nr. 2, p. 307-319; Idem, Despre organisarea eclesiastică a regiunii Dunării de Jos (sec. X-XIII), în S.T., 1990, nr. 1, p. 103-120; I. Barnea, Din nou despre datarea valului și a bisericuței treflate de la Niculițel, în SCIV, 24, 1973, nr. 2, p. 311-315; Idem, Arta creștină în România, II, Secolele VII-XIII, București, 1981, 238 p.; L. și A. Bătrâna, Contribuții la cunoașterea arhitecturii medievale din Dobrogea: biserica Sf.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Petru, ar fi nepoți sau fii ai lui Bogdan sau urmași ai lui Lațcu, iar expediția ar fi avut loc sub Cazimir III, între 1365-1370. Dar nici această ipoteză nu este verosimilă și, în aceste condiții, V. Spinei opinează că datarea expediției în 1359 poate fi acceptată, nefiind în vădită contradicție cu cronicile indigene, ce pun venirea lui Dragoș în Moldova în acest an, întrucât "descălecatul" putea avea loc foarte bine în a doua parte a anului. Prin urmare, va trebui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
I., Un martyrium descoperit la Niculițel (jud. Tulcea), în SCIV, t. XXIV, 1973, nr. 1, p. 123-126. Barnea I., ș. a., Din istoria Dobrogei, vol. II, București, 1966. Idem, ș. a., Din istoria Dobrogei, vol. III, București, 1971. Idem, Din nou despre datarea valului și a bisericuței treflate de la Niculițel, în SCIV, 24, 1973, nr. 2, p. 311-315. Idem, Arta creștină în România, II. Secolele VII-XIII, București, 1981. Băbuș E., Justiniana Prima în lumina noilor cercetări, în S.T., 1987, nr. 1-2, p. 84-92
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la Dunărea de Jos, în RdI 34, 1981, p. 1111-1132. Idem, Câteva considerații în legătură cu valurile de pământ din Dobrogea (sec. IX-XI), în Pontica 4, 1972, p. 373-380. Idem, Păcuiul lui Soare, vol. I, București, 1972 (vol. II, 1977). Idem, Despre datarea ˝circumvalației˝ și a ˝bisericii treflate˝ de la Niculițel, în SCIV, 23, 1972, nr. 2, p. 307-319. Idem, Despre organizarea eclesiastică a regiunii Dunării de Jos (secolele X-XIII), în S.T., 1990, nr. 1, p. 103-120. Diculescu C., Vechimea creștinismului la români. Argumentul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și bulgară; cuvintele și numele sîrbești apar în ortografie latină, dar nu a fost posibilă menținerea unei consecvențe în această privință. În plus, numele conducătorilor și ale oamenilor de stat otomani și multe din numele de botez au fost anglicizate.* Datarea prezintă și ea unele probleme, dat fiind că locuitorii Balcanilor au utilizat trei calendare diferite pînă după primul război mondial. Musulmanii datau evenimentele începînd de la Hegira, adică din anul 622 e.n. Ortodocșii foloseau calendarul iulian, sau stilul vechi, în timp ce catolicii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
gregorian, sau stilul nou. În secolul al XIX-lea, calendarul iulian era cu douăsprezece zile în urma celui gregorian; în secolul al XX-lea, această cifră a crescut la treisprezece. Toate datele din această carte sunt după stilul nou. Diferențele în privința datării provoacă dificultăți mai ales atunci cînd o anumită zi sau lună este asociată cu un eveniment anume. De exemplu, Constituția sîrbilor din 1888 a fost de fapt emisă în ianuarie 1889. Ori de cîte ori apar astfel de complicații, ele
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
valorizarea substratului balcanic mută limba română din leagănul său dac, în momentul în care studiul asupra permanenței acestui substrat dac reinstaurează continuitatea daco-romano-română. Această ipoteză, a rolului determinant acordat substratului trac, elimină celelalte dezbateri, cum ar fi acelea ridicate de datare și măsura influenței slave asupra românei. Interesul bazat pe efectele lingvistice ale slavizării aparține în mod esențial perioadei staliniste, sovietizante, a istoriei României, cum o dovedește studiul lui Petrovici, intitulat Influența slavă asupra fonemelor limbii române, publicat la București în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a acestuia se va prezenta dovada eliberată de Oficiul registrului comerțului privind disponibilitatea și rezervarea firmei În cazul în care modificarea societății vizează transformarea societății într-o societate cu răspundere limitată cu asociat unic la autentificarea actului modificator sau la datarea cu dată certă se va prezenta declarația pe propria răspundere privind deținerea calității de asociat unic într-o singură societate cu răspundere limitată. La schimbarea sediului social se va prezenta la sediul oficiului registrului comerțului: a) documentul care atestă dreptul
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
apariția nevoii de ordine. Să gândim un moment succesul orientării către transcendență ca derivat din ordinea imanentă pe care o poartă cu sine. * Nu pot scăpa de perspectiva lui G. Liiceanu: jurnalul ca formă de igienă personală. Am exclus însă datarea fragmentelor pentru a rupe legătura cu cotidianul, spre a-i indica relativa lipsă de însemnătate față de ceea ce se petrece aici. Semn că manifest mai puțină încrâncenare față de ceilalți și mai multă față de mine. Dacă aș reuși să deslușesc potențialitățile ascunse
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
apărut pentru prima oară în Cugetul romînesc, București, an. II, nr. 2-4, aprilieiunie 1924, p. 145 (cu mențiunea datei de elaborare: 1905)”.1) Lucrul pe care editorul pare să nu-l fi știut, însă, e că, în acest caz, prin datare, Bacovia face trimitere la un eveniment real, petrecut chiar în anul respectiv. Dovada producerii lui e o schiță, intitulată tot „Furtună”, de C. Vaer, fratele cel mic al poetului. Acesta povestește că a plecat, împreună cu un prieten, s-o aducă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
alarmiste 4). De la poezie la reportaj După Plumb, pînă la Stanțe burgheze, volumele lui Bacovia cuprind poeme scrise la mari intervale de timp unul de altul, cîteodată de peste două decenii. Faptul acesta este derutant pentru cititorul care nu le cunoaște datările. El e înclinat să le raporteze pe toate la momentul apariției fiecărui volum. Prin urmare nici nu se gîndește că poeme alăturate pot fi nu doar din ani diferiți, ci din epoci diferite; că, de pildă, „Crize” e de la mijlocul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
2. în: „Scena”, 2, nr. 38, 12 februarie 1918, p. 2. Istoria în șase cuvinte 1. Opere, p. 158. 2. Ibidem, p. 127. 3. „Dintr-un text comun”, Opere, p. 349. 4. „Note și variante”, loc.cit., p. 546. Aceeași datare e și la Mircea Coloșenco (Opere, Ed. Univers Enciclopedic, 2001, p. 798). Ambii editori se bazează pe o afirmație a Agathei GrigorescuBacovia, din volumul Bacovia. Viața poetului, EPL, 1962, p. 78. 5. Ilie Moscovici. Apud: Const.Titel Petrescu, Socialismul în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sfârșiturilor de epoci, titlul original marcând o "obsesie a provizoratului"11. Pe lângă importanța documentară, vizibilă în informațiile istorice atât de precise ale scriitoarei, lecturile românești au reținut aspirația ei către valorile bine stabilite. Prin durabilitatea lor, acestea reușesc să relativizeze datările punctuale, deschizând un orizont rezistent la uzură: cu alte cuvinte, Marguerite Yourcenar nu este atașată îngust de zona paseistă, ci gândește la destinul omului și la soarta civilizațiilor 12. Eseurile sunt cele care au ocazionat cu precădere o astfel de
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
legea iluministă a progresului combinată cu legea platonică a decăderii. Prin această reformă a Economiei dorită de fizicieni s-ar ajunge la automatismul prezicerii a ceea ce se știe că urmează să se întâmple în manieră deterministă (la fel ca și datarea precisă de-a lungul anului a orelor când răsare și apune soarele) a intersubiectivității care subîntinde contextele sociale, pe orice latitudine și longitudine a adevărului care se autoconfirmă. Ar fi și prea mult și prea degeaba această realizare dacă nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de gândire numite curent „deuteronomiste” pentru că reflectă gândirea cărții a cincea a Bibliei. Așadar, întrucât această carte e aproape unanim datată într-o perioadă nu mai degrabă de sfârșitul secolului al VI-lea î.C., dar este plauzibilă și o datare mult mai târzie, spre sfârșitul exilului babilonian sau în primii ani de după exil (Foresti 1988), reiese clar că reelaborările inspirate de aceste școli sunt în cea mai mare parte postexilice. Rămâne de demonstrat dacă și până la ce punct acești istoriografi
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sanctuare și a profeților (vezi 1.2.b). Desigur, nu au lipsit nici regii reformatori, deși realizările lor nu au fost considerate perfecte, dar strădaniile lor a fost repede anulate de ceilalți regi nelegiuiți. 3.3. Criterii istoriografice Odată stabilită datarea operei, reiese foarte clar că criteriile utilizate în alcătuirea istoriografiei Dtr sunt, după cum am notat deja, criterii teologice. Sunt considerați credincioși misiunii proprii doar acei regi care nu au ezitat să împlinească normele divine formulate de profeți și codificate în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
mamă asupra celor două „diaspore” și asupra legăturilor care le uneau. d) Dacă această explicație constituie o dificultate în credința evreului pios sau a creștinului, ajunge să amintim că, din punct de vedere scripturar, ea nu se întemeiază atât pe datarea antică a povestirilor mai mult sau mai puțin contemporană cu evenimentele și persoanele descrise, cât mai ales pe conceptul de canon, care într-adevăr este normativ. Nu intenționăm așadar să negăm legitimitatea lecturii în credință a Bibliei, o practică milenară
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Dt 9,1-24, fragment considerat în general tardiv (comentatorii care consideră că în Cartea Deuteronomului sunt adunate tradiții antice cred că poate fi datat cu puțin timp înaintea exilului în Babilon, dar noi avem motive plauzibile pentru a propune o datare mai recentă, adică epoca postexilică), are drept trăsătură distinctivă opoziția dintre două concepte: primul este exprimat prin rădăcina ebraică jăraš, al cărui sens de bază este „a moșteni”, dar într-un context politic înseamnă „a primi [o regiune]”; al doilea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Dumnezeu, continuă să o ierte pentru a o determina să se convertească sau să ajungă la momentul fără întoarcere în care iertarea să înlocuiască judecata. e) Acest fel de reflecție era cunoscut în Israel. De exemplu, în înțelepciunea antică (problema datării celor mai vechi stadii rămâne încă nerezolvată; cf. Soggin 1987, cap. 35) în care poporul lui Dumnezeu împărtășea cu toate celelalte popoare ale Orientului Apropiat antic concepția că răul trebuie (sau ar trebui, cf. Ps 73) să genereze doar răul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
aparte se afirmă aspectele problematice ale cultului în Israel: legătura cu cultul din Canaan (argument deja tratat în capitole 2 și 5) și problema evaluării mesajului profetic. La toate acestea se adaugă o chestiune pe care o putem numi externă: datarea tardivă a majorității textelor care se referă la cult (Ex 40-48; Deuteronomul, Dtr, „sacerdotalul”, Cronicarul), fapt constatat și în analiza preistoriei și istoriei poporului lui Dumnezeu; în plus, pare imposibilă problema datării și evaluării celorlalte izvoare, precum unele fragmente profetice
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]