3,439 matches
-
umanul își află orizontul, sensul ultim al libertății lui. Această concepție maximală nu rămîne totuși un simplu fapt de tradiție, un vestigiu cultural. Cu ea lucrează gînditori moderni dintre cei mai influenți, mai îndrăzneți, mai revoluționari. Nu despre o concepție datată istoric este vorba, ci despre un model al umanului care nu încetează să ne interpeleze într-un fel sau altul. Pentru Wittgenstein, a privi corect lumea înseamnă a o privi din afară, ca totalitate căreia îi constați finitudinea, limitarea. După
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Apărută la trei ani după ce autorul refuzase premiul Sain-Beuve pentru eseu (1957), Istorie și utopie nu a avut o receptare critică atît de entuziasmată. Silogismele întîmpinării au oscilat între caracterul "tres (trop?) prophétique" (Erica Marenco) și impresia de noeme deja datate: "les idées mortes du siècle dernier" (J. Duvingnaud), recunoscîndu-se, e drept, și o anume sensibilitate la schimbările petrecute, cum s-ar spune, sous nos yeux. Gînditor profund tragic, din familia spirituală a celor hrăniți cu tristețe bestială, așezat cumva în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Manolescu, Schimbarea la față a culturii, in: România literară, XXXVIII, 32, 16-22 august 1995. 9 Adrian Marino, Tendances esthătiques, in: Les Avant Gardes littăraires au XXe siŁcle, sous la direction de Jean Weisgerber (Budapest, AkÆdemiai Kiadó, 1984), II, pp. 633-791 (datat: 1983, p. 791). 10 Scrisori despre exil: Matei Călinescu și Ion Vianu. Matei Călinescu, I, Itaca, in: Viața românească, XC, 9-10, septembrie-octombrie 1995, p. 104. 11 Adrian Marino, O carte de sertar, in: Tribuna Ardealului, 68, 8 aprilie 1993; Document
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
octombrie 1990. 5 The Hospitable Canon... Virgil Nemoianu and Robert Royal (eds.), (Amsterdam-Philadelphia 1991). 5. O nouă cultură română. Răspuns la Ancheta revistei Vatra, 266, 3, mai 1993. 1 Ioan Petru Culianu, Cultură română?, in: Agora, 3, 1991, pp. 31-36 (datat: 8 septembrie 1982). 2 Adrian Marino, Dosarul Mircea Eliade, in: Jurnalul literar, III, 27-30, octombrie 1992; în acest volum, pp. 41-51. 3 Aevum, fasc. III, 1980, pp. 541-543. 6. Români în Republica Literelor, in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere. Arte. Idei
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
că este închis în carnea ta". (ibidem, p. 74). 24 Ibidem, p. 102. 25 Ibidem, pp. 219, 97. 26 Ibidem, p. 290. 27 Câteva cuvinte pădurețe, în B. Fundoianu, op. cit., pp. 6, 7. 28 Ibidem, p. 102. 29 Poem manuscris datat 1917-1918, neinclus în volumul Priveliști (1930). 30 Hans-Georg Gadamer, "Intuiție și plasticitate", în Actualitatea frumosului, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 148, 149. 31 B. Fundoianu, Poezii, ed. cit., p. 321. 32 "Văzul "estetic" se distinge prin faptul că nu raportează
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
1971, p. 369. 4 Dincolo, poem nedatat, vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 305. 5 Velut somnia, poem publicat în Viața Românească, 12, 1938, apoi în vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 268. 6 Opal, poem datat 1954, vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 287. 7 Pe urma pașilor, poem nedatat, vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 360. 8 Pasărea de aur, poem publicat sub titlul Pasărea măiastră în Viața Românească, 2, 1938
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a ceea ce aproape că nu e corp, vizibilitatea unei figuri (a unui sens), profilându-se prin cuvinte ca o umbră (o imagine), și totuși caracterul aproape invizibil al naturii sale aeriene, transparente, evanescente până la inconsistență" (ibidem, p. 202). 7 Poem datat 1913, inclus în vol. Scrieri (1968), în Adrian Maniu, Versuri, ed. cit., p. 264. 8 Vol. Drumul spre stele (1930), în Adrian Maniu, op. cit., p. 134. 9 Vol. Cântece de dragoste și moarte (1935), în Adrian Maniu, op. cit., p. 204
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe 24 iulie 1985, adică după nouă luni de la însemnările diaristului, acel „acum, când este exilat” al Domniei sale vorbește de la sine despre potlogăria la care se pretează. Există sute de exemple de acest fel în memorialistica românescă scrisă azi și datată ieri, alaltăieri ori chiar răsalaltăieri... Uneori, mă întreb dacă această industrie a falsei memorialistici nu este o reacție la constatarea, atât de adevărată, că pe timpul dictaturii nu ne-am învrednicit nici măcar de curajul literaturii de sertar, curaj fie el practicat
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
autorii scrisorii ajunse pe cai ocolite la ,,Europa liberă”. Prin urmare, ,,aceștia să fie arestați, interogați și puși sub acuzația de instigare la revoltă publică și crimă de uneltire Împotriva autorității statului român de drept” se menționează În finalul documentului datat 13 noiembrie 1989. Ce se știe despre acțiunea din 14 decembrie 1989 Pentru a Înțelege cât mai bine semnificația acestui act ce ar fi circulat acum 13 ani Între structurile securității se impun câteva precizări: În primul rând, despre acțiunea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
avea loc protestul. Erau cunoscute, data și locul de la oamenii înfiltrați printre disidenți, sau chiar conducerea Securității a fixat cu precizie aceste amănunte? O altă interpretare ar fi aceea că, adresa În cauză este ulterioară manifestației, poate chiar recentă și datata retroactiv. Un alt pasaj dubios este cel În care Securitatea de la București exemplifică pentru cei din Iași care sunt actele de disidenta de care se fac vinovați Alexandru Tăcu și Dan Petrescu. Cei doi sunt ,,autorii scrisorii ajunse pe cai
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
14 Idem, p. 86. 15 Idem, p. 87: "Lenin arătase deja limpede că nu credea decât într-un partid mic, centralizat, în care adevăratele decizii le iau foarte puțini oameni. El schițase totul într-o scrisoare către activiștii de partid datată septembrie 1902. Ideile lui privind "centralismul democratic" erau clare și bine cunoscute, deși nedefinite oficial decât la un deceniu după moartea sa, în 1934: "(1) Aplicarea principiului electiv la toate organele de conducere ale partidului, de sus până jos; (2
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Christinel, în gestiunea Institutului „Sergiu Al-George” din București. XXXVItc "XXXVI" 1. Este vorba de Stig Wikander, „En rumänsk emigrantroman” („Romanul unui emigrant român”), SDS, 5 ianuarie 1956 - vezi și Bibliographie. Exemplarul dăruit de Eliade lui Wikander, cu o dedicație simplă, datată decembrie 1955 („Pour Madame et Stig Wikander, étrennes 1955, avec l’amical hommage de l’auteur”), se află în biblioteca Centrului de Istoria Religiilor grație generozității doamnei Marita Wikander și a domnului Jan Stolpe. Pentru traducerea în limba română a
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
articol publicat în History of Religions 2 (1963), fasc. 2, pp. 329-344, la rândul său preluat în Aspecte ale mitului (varianta franceză a apărut la Gallimard, tot în 1963). 2. În Arhiva SW s-a păstrat o scrisoare de la Bosch-Gimpera, datată Mexic, 2 mai 1967, tratând în mod special despre lucrarea de curând apărută atunci: „Când a apărut cartea s-au făcut descoperiri noi care m-au obligat la rectificări pe care le veți vedea în articolul din Annales. Dar esențialul
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
4, 1975), urmat de o serie întreagă de descoperiri iconografice. Și iată că noi documente vin să dea substanță ipotezei sale privind templul Anahitei în Bactria, pe care îl considerasem totuși o fantomă. Anumite referințe ale acestei corespondențe vor apărea datate. Cităm, la întâmplare, prestigiul astăzi destul de fanat al psihologiei jungiene, închiderea hotărâtă și de altfel reciprocă față de iranologia engleză, receptarea entuziastă a „capetelor de serie” puțin cam delirante ale Școlii de la Uppsala (L. Ringbom, Graaltempel und Paradies, 1951) sau credința
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
constatat apoi că multe cuvinte lipsesc din dicționar și nu toate etimologiile sunt corecte. Este o iluzie să ne Închipuim că statistica ar fi o știință obiectivă și exactă. De fiecare dată, depinde ce și cum numeri! Un studiu ulterior, datat 1942, Întreprins pe un număr mult mai mare de cuvinte (peste 40000), a redus procentul cuvintelor slave la 16,41% (față de aproape 41% la Cihac); și tendința „statistică“ a acestora e În continuare În scădere. Problema Însă nu este aici
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Cuza apare ca un progresist, Carol drept un conservator. Cuza Înseamnă o alegere de stânga, Carol una de dreapta. Inutil să mai spunem că toate acestea sunt simplificări mitologice: așa se Învârte caruselul personalităților. Într-un interesant sondaj de opinie datat iunie 1999, solicitați să numească „cele mai importante personalități istorice care au influențat În bine soarta românilor“, 24,6% dintre cei chestionați au optat pentru Cuza, ceea ce Îl așeza pe domnul Unirii și al țăranilor de departe pe primul loc
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cerneală). 62 pagini, nenumerotate (8 x 11 cm) din care 18 pagini: Moscova: 12 -29 iunie 1945. XV Carnet (cerneală albastră, pix roșu, creion negru). 10 x 15 cm. (30 pagini) din care 26 pagini numerotate de autor. O pagină datată: 10 noiembrie 1948. Impresii Uniunea Sovietică. XVI Carnet bloc-notes (8 x 13 cm.) cu coperte verzi (cerneală albastră și roșie, creion negru). 34 pagini numerotate de autor; dată certă 10 XI 1948 (la pag. 20). XVII Carnet dictando (cerneală și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cea mai însemnată lucrare despre manuscrisele din vremea lui Ștefan cel Mare îi aparține lui Emil Turdeanu. Considerată ca fiind “esențială”, cartea lui Turdeanu a fost folosită pentru realizarea capitolului despre manuscrise din Repertoriul... „Pentru cine va dori lărgirea bibliografiei datată în acest repertoriu, afirma Mihai Berza, informații suplimentare se vor găsi în bibliografiile care însoțesc lucrările lui Turdeanu care, și în această privință, au stat la baza cercetării noastre”. În Repertoriul... au fost identificate 58 de manuscrise în anul 1958
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
conclude că vechea ipoteză, lansată de Székely Istvan, privind întemeierea orașului de către husiții (protestanți maghiari) stabiliți în zonă, cu acordul lui Ștefan cel Mare, cândva, între 1460 și 1480, a fost adoptată de istoriografia ulterioară, prin Bandini și Melchisedec, și datată înainte ca voievodul să fi ridicat aici curtea domnească și biserica. Ipoteza emisă de autorul cronicii maghiare, privind înființarea orașului de către husiți, în 1460, a fost acceptată și de B. P. Hasdeu (1838-1907), Ioan Bogdan (1864-1919) și George Ioan Lahovari
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
venitul satului și al bucății de hotar. Un ajutor important a primit Episcopia din partea domnilor Ștefan Petriceicu (1673-1674, 1683-1684), Dumitrașco Cantacuzino (1673, 1674-1675) și Antonie Ruset (1675-1678), care au confirmat daniile făcute anterior, de predecesorii lor, așa cum rezultă din hrisoavele datate: 12 februarie 1673, 31 martie 1674 și 28 decembrie 1675. Se pare că aici, în Broșteni, fusese zidită o biserică, pe locul schitului Vovidenia, căci într-un act din 1681, pe vremea lui Gheorghe Duca, era pomenit un preot din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cunoaște perioada de început a activității ei spirituale, istoria impune cunoașterea datelor precise pentru a face judecăți de valoare argumentate. După Melchisedec, și Nicolae Iorga s-a ocupat de istoria acestei instituții. El a studiat în traducere actul de danie datat incomplet: 71- (fără unitate în cifra anului și fără însemnarea de lună și de zi), prin care Ieremia Movilă dăruia „«noului» său lăcaș de rugăciune, Episcopia, cu hramul Sf. Petru și Pavel, satele pe care le avuse până atunci el
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pur civilă și nu se pot stârpi abuzurile decît prin o serioasă administrație comunală și prin legi noi”. Tensionarea relației dintre țărani și arendași sau proprietari a alimentat temerea că în primăvară va izbucni o răscoală. Scrisoarea de mai jos, datată Huși, 10 martie 1907, subliniază tensiunea existentă în zonă. Ea are însă și meritul de a reliefa că exista un conducător al celor ce urmau să se răscoale, care era așteptat pentru declanșarea evenimentelor. În același timp, descriind tensiunea socială
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
edificiu colonial din Havana, fiind, pentru 176 de ani, centrul administrativ al Havanei, astăzi adăpostind "Museo de la Ciudad" Muzeul orașului. În Patioul edificiului, înconjurat de o vegetație luxuriantă și străjuit de doi palmieri imperiali, se află o statuie a Amiralului, datată 1862. Unul din principalele puncte de interes ale Havanei este "Cimitirul Columb", care atrage anual circa 200.000 de vizitatori. Inaugurat oficial la 30 octombrie 1871, a fost declarat, în 1987, "Monument Național". Structura necropolei a fost gândită de arhitectul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
a hotărât, pentru a evita "discriminarea", includerea în listele rotative și a numelor bărbătești. În "Lumea Nouî" informații despre uragane și furtuni tropicale au apărut chiar la vremea primelor calatorii. Într-o scrisoare din cea de a patra sa călătorie, datată Jamaica 7 iulie 1503, adresată de Cristofor Columb regelui și reginei Spaniei, acesta relatează: "Uraganul fu groaznic și în acea noapte se împrăștiară toate corabiile. Oamenii ajunseră la limită, pierzându-și orice nădejde de salvare și își așteptau sfârșitul... În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
bine ca să pomenesc aici primul meu tablou de artă naivă, care se cheamă ,,Bagă bețe-n roate”, era un car cu boi, și un om care băga bețe-n roatele de la car”. Acesta este primul meu tablou de pictură naivă, datat septembrie 1984. Dar să mă întorc la tabăra de la Gărâna din primii ani de după revoluție. D-l Vintilă era cu soția cazat în condiții mai bune decât noi, în motelul cooperației, motel condus cu o mână de gospodar, de tanti
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]