1,962 matches
-
căderea întunericului se trezește de-a binelea. Nu știu; zic. Dar stau și mă gândesc... Anume, dumnealor, cetățenii în sfârșit,... dacă dânșii, dormind din greu, o dată și-odată, cine știe cum, se trezesc, prin cine știe ce împrejurări, ori datorită căror motive, dumnealor se deșteaptă, cum spune imnul,... din somnul cel de moarte în care îl aruncară teribilii lor inamici, - nu ei, personal, singuri ei pe ei, cum se susține uneori de către cetățenii vânduți agenturilor străine; dacă se vor trezi ei, zic, și dacă, deșteptându
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]
-
deșteaptă, cum spune imnul,... din somnul cel de moarte în care îl aruncară teribilii lor inamici, - nu ei, personal, singuri ei pe ei, cum se susține uneori de către cetățenii vânduți agenturilor străine; dacă se vor trezi ei, zic, și dacă, deșteptându-se dânșii în cele din urmă, nu le-ar veni ideea să termine cu ordinea aceasta atât de prost stabilită și restabilită aiurea de atâtea ori... Ei!? Mai facem o răzmeriță? Veți spune că merg mult prea departe. Sau că
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]
-
Cum ne cunoaștem fiecare unul pe altul și cu toții laolaltă, pe toți, cu siguranță că, în momentul în care vom da iarăși de greu, - și vom da! - vom cârti, ne vom văita din nou, ca de obicei, cântând să se deștepte românul acela din somnul lui cel de moarte; când el este de fapt gata deștept... deștept tun, putem zice, chiar șmecher! încă din ziua în care Remus și Romulus supseră pe șest, de hoți, din laptele Lupoaicei... Imnul schimbându-se
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]
-
el este de fapt gata deștept... deștept tun, putem zice, chiar șmecher! încă din ziua în care Remus și Romulus supseră pe șest, de hoți, din laptele Lupoaicei... Imnul schimbându-se, datorită schimbării în sine, ar însemna... nu să ne deșteptăm, ca altă dată, ci pur și simplu, să nu mai dormim pe noi toată ziulica. în sens european, firește.
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]
-
făcut o vizită de cîteva zile. El mi-a deschis ochii asupra valorii estetice a catrenului din gară, pe care altminteri n-aș fi surprins-o niciodată. Ceea ce nu știam însă nici eu, nici Lucian Raicu, era că respectivele versuri deșteptaseră, cu 21 de ani mai devreme, entuziasmul lui Geo Bogza, care le comunicase lui Sașa Pană. Și ceea ce nimeni nu putea pe atunci să prevadă era faptul că, peste alți 21 de ani, Sașa Pană avea să le transcrie, cu
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
memoriei era precumpănitor, motivația putând sta și în faptul că stratul inițial de informații al multor elevi era foarte modest. Nu voi relua aici discuția dacă era criteriul eronat sau nu, dacă, statistic, metoda dădea sau nu roadele așteptate. A deștepta judecata junelui în formare este, firește, o sarcină dificilă, a trezi rațiunea prin ofertă de informații cu carul poate să dea și rezultate aberante. însă de urgența unei reforme a învățământului, de-a lungul a doisprezece ani de învățământ elementar
Școala și lumea ei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10751_a_12076]
-
în care se mai întrevăd unele reminiscențe biografice: „Zănatică lumina se străvede/ Și-n prispa casei umbra o așteaptă,/ Sortirea larilor este nedreaptă,/ Schiloadă, luna-n câmp la drum purcede!// O, dulcele final se întrevede,/ Din somn lăuntrul Clipei se deșteaptă,/ Vino la seceriș, holda e coaptă -/ În mine Maica Domnului se-ncrede!// Fărâma neființei sunt și-mi pare/ Că voi lega Înaltul de Câmpie,/ Hotarele topindu-se-n uitare.// Ce-ntârziată sau nescrisă lege/ Îngăduie să moară-n Poesie/ Amorul, prefăcut
Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
Primul vînător al ginții era așadar pictorul rupestru: Ei au plecat să năruie gazéle. De sub pămînt, prin ruga mea flămîndă, eu goana le-o îndrept către izbîndă, căci vrăji temute-amestec în vopsele. O, cele mai frumoase dintre ele s-au deșteptat pe zid în salt și pîndă: eu, cel nevolnic, cu săgeata blîndă, sunt primul vînător al ginții mele. Fără de mine n-ar pieri mistreții, bizonii s-ar propti în steaua vieții și urșii n-ar goni de prin firide. N-
Epistolă către Odobescu (X) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7791_a_9116]
-
în mine fără încetare Pentru a scoate la lumină comorile voastre fabuloase Eu sunt acea rădăcină vie Nutrită mereu din sângele vostru Ce bâlbâie în noaptea pământului încercând să distrugă împărăția de metal Pentru a îndepărta rugina de pe timp. V Deșteaptă-te văduvă scăldată-n lacrimi Din vremuri apuse pe vecie Aud cum nechează în tine Vechea-mi ardoare Iapă de montă mândră și nărăvașă Pe care nici un Cal Troian nu a putut-o seduce Ploaie deasă de muselină Ce-mi
Abdelaziz Kacem by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11353_a_12678]
-
săi, printre care Loup Șervet, studiul se dezvoltă în mănăstiri, se creează o rețea bogată de legături culturale, astfel încât Loup Șervet, în secolul X, va declara: Acum e o adevarată povară să înveți". Paralele cu renașterea carolingiana. ~n Orient se deșteaptă gândirea arabă, în califatul lui Harun al Rașid. Califul Al Mamoun înființează un colegiu de traducători care traduc, printre altele, operă completă a lui Aristotel. Tot în aceeași epoca, la Bagdad, creștinii, mahomedanii și evreii discuta între ei pe teme
"Secolul versatil" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15593_a_16918]
-
Agitația a fost enormă, unul a propus chiar o misiune de recunoaștere cu scopul de a culege la fața locului informații care vor susține, prin autenticitatea sursei, strategia ce va trebui definită în dimineața următoare. Teama că șeful se va deștepta, se va ridica din culcuș și nu va vedea nici un soldat sau, și mai rău, îl va vedea pe unul, dar nu și pe ceilalți, îi convinse să renunțe la promițătoarea aventură. Orele au trecut, o palidă lumină la răsărit
José Saramago - Călătoria elefantului by Mioara Caragea () [Corola-journal/Journalistic/6458_a_7783]
-
Galaxia Gutenberg, 2010. O prejudecată, adânc înrădăcinată, a istoriei noastre literare este că generația literară pașoptistă a fost refractară la poezie, citându-se doar un singur reprezentant, Andrei Mureșanu, despre care Titu Maiorescu spune că este autorul unei singure poezii, Deșteaptă-te, române. Adevărul este că blăjenii din generația pașoptistă, Cipariu în primul rând, dar și ceilalți, au tăinuit talentul lor poetic, lăsând poeziile în manuscris sau tipărindu-le în publicațiile brașovene („Foaie pentru minte, inimă și literatură”) sau blăjene („Organul
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
încă și promițând adieri calde, nestatornic și năbădăios, îi dedică Arghezi, în ‘36, o carte, numită chiar . Iată, blând descântec al copilăriei adormite, un sfârșit de poem: „Umblă-ncet, ia-i măna-ncet,/ Mută-i-o încet,/ Să nu se deștepte.../ Și-n cuprinsul pălmii drepte,/ De zântii de marte,/ Pune-i mărțișor o carte”. Adică ceea ce, sărind de la una la alta, pe firul unei teme câteodată subtile, nu foarte la vedere, am încercat, întrucâtva, să fac aici.
Mărțișoare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3881_a_5206]
-
dus cu capul în poala neveste-si care socotea salariul minerului, numărînd bancnotă cu bancnotă banii pe capul lui gol, zbîrlit. Era după ieșirea din șut. Femeia mă văzuse privindu-i, si, crezînd că vreau să-i fur banii, isi deșteptase bărbatul, care se uitase ce se uitase la mine, si, luîndu-mi probabil măsură, se culcase la loc. Acest reportaj al meu apărut în Gazeta literară avusese succes, în epoca, printre cititorii mai fini, lucru ce ma mirase și pe mine
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
dedat la fabulă. Ici-colo, stil de roman interbelic care-și rîde de propriile-i, fiziologice, scăpări: Era noapte, bine înțeles, și noapte cu lună. Naiv și pur, băiatul adormise, ca într'o anecdotă cu proști, obosit de obsesii. El fu deșteptat la mijlocul unui solo ca de violoncel, care-și dete seama că venea din insul lui și pe care îl auzi isprăvindu-se degradat. - Ce-ai fi făcut, tu Mnir? Te-ai fi explicat? - M'aș fi sinucis, răspunse Mnir. (...) Și
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
acuzată că omorâse, s-a gândit să înspăimânte pe arestați deghizându-se într-o noapte în stafie. În adevăr, într-o noapte brăzdată de tunete și fulgere, judecătorul Florescu apare în odaia unde dormeau țiganii, înfășurat într- un cearșaf alb. Deșteptați din somn în zgomotul unor tingiri ciocnite de din afară de către gardieni, țiganii aud vocea sepulcrală a stafiei acuzându- i și amenințându-i cu moartea. Țiganii, în spaima lor nocturnă, crezând că, în adevăr, sufletul victimei a venit să-i
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
proiectau în față, pe fundalul cerului aburit, de parcă ar fi pâlpâit în fața unui altar. În pragul ușilor și în holurile iluminate se înșirau grupuri și mici reuniuni, pregătite parcă pentru oficierea unui ritual. Se pomenise într-o altă lume: se deșteptase dintr-un somn de veacuri. A rămas nemișcat în mijlocul străzii, simțind cum i se zbate inima în piept. O tânără, îmbrăcată într-o rochie lungă, roz, și-a lăsat mâna pe brațul lui și l-a privit în față. După
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
zile. Nimeni din oraș n-a putut bănui "drama neînchipuită a bătrînului care nu voia să moară și a băiatului care-i întreținea viața în timpul somnului". Dar, după unsprezece luni, într-o noapte, băiatul adormi. Ceasornicul se defectă. Cînd se deșteptă, își dădu seama cu groază de ceea ce s-a întîmplat, vru să răsuceasă roțile, dar nu mai putu. După ce văzu că zadarnic își strînge toate puterile, coborî schelele în grabă ca să-l trezească pe bătrîn; se opri însă înspăimîntat lîngă
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
din lume care s-a înălțat în văzduh datorită numai forței motorului său și prin propriile sale mijloace de bord - „Vuia I“, reconstruit după schițe originale. Este copia, în mărime reală, a avionului care „a făcut bătrâna Europă să se deștepte“ (Histoire de l’aviation“, Paris, 1948). Și oamenii mari au fost copii Inițiativa reconstruirii avionului „Vuia I“ îi aparține Fundației Academice Culturale Timișoara ( F.A.C.T. ), care de mai bine de patru ani s-a implicat în promovarea artei și
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
în lume, începe a muri..." Și se încheie cu acest jurământ: "Mai pe urma iarăși înaintea Ta Doamne cad și zic: Tu, Doamne, știi că către scopul meu doresc să alerg; pe românii ardeleni din adâncul lor somn să-i deștept (s.n.) și cu voie cătră ce-i adevărat, plăcut și bun să-i atrag..." Ca și alții, Șaguna vrea să-i trezească pe conaționalii săi din somn; să-i aducă la conștiința apartenenței. Trebuie să subliniem că toți scriitorii ardeleni
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
pleacă din partid pentru a scăpa de cercetările penale de care sunt vizați. Mi-e teamă că unii oameni pleacă la USL pentru a scăpa de cercetările penale în ideea în care USL va câștiga alegerile. [...] Electoratul trebuie să se deștepte și să realizeze că traseismul politic nu este în regulă și oamenii care fac lucrul acesta nu sunt de încredere", este de părere democrat-liberala. În cadrul aceleiași emisiuni, Macovei a comentat plecarea lui Sorin Frunzăverde din PDL, catalogând gestul că unul
Macovei: Unii pleacă la USL pentru a scăpa de cercetările penale () [Corola-journal/Journalistic/45456_a_46781]
-
foarte ciudat. Se vorbește despre o criză politică, dar nu e adevărat. România nu este în criză politică, ci are o tradiție în politică", a spus actorul Dorel Vișan. Lipsă de moralitate și de cultură Noi cântăm în fiecare zi "Deșteaptă-te, Române!" și nu ne deșteptăm, este un blestem. Am ajuns să fim în lume mai mult de jumătate decât suntem acum în țară. Noi nu am știut să ne păstrăm această binecuvântare. La această oră într-o lume pe
Dorel Vișan vorbește despre răzbunare și afacere în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78875_a_80200]
-
criză politică, dar nu e adevărat. România nu este în criză politică, ci are o tradiție în politică", a spus actorul Dorel Vișan. Lipsă de moralitate și de cultură Noi cântăm în fiecare zi "Deșteaptă-te, Române!" și nu ne deșteptăm, este un blestem. Am ajuns să fim în lume mai mult de jumătate decât suntem acum în țară. Noi nu am știut să ne păstrăm această binecuvântare. La această oră într-o lume pe care noi o numim civilizată, dreaptă
Dorel Vișan vorbește despre răzbunare și afacere în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78875_a_80200]
-
citești cu plăcere. Și alte plăceri postmoderne, în vremea cînd nu mai sînt așa de noi. De pildă, teoria rolurilor inversate. Cititorii consumă ficțiune, dar și personajele gustă lumea noastră. Alice în țara lucrurilor obișnuite: "Și ca cel ce se deșteaptă cu clipit te uiți în jur:/ O bucătărie mică prinde-n ochiul tău contur./ Ceașca de cafea pe masă, vase multe în chiuvetă/ Și, privind în ochii-ți negri, un bărbat cu verighetă/ Ce își odihnește palma p-o claviatură
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]
-
ajuns să se sărute cu parașute de mâna doua din Bacău, e jale. Nu ar fi exclus ca în viitorul apropiat să se iubească sincer, fără leva, fără lovele, doar cu love. În România Liberă, Laurențiu Mihu scrie un editorial-îndemn: Deșteaptă-te române! Întâi să-i spună asta colegului său Tristian Tâmpeanu, deși cred că asta nu e omenește posibil. Nu ar fi rău să ceară acest lucru cititorilor care cred bazaconii, cum ar fi cele scrise în articolul ” Ciuperca din
Cine i-a aranjat cu adevărat vizita lui Băsescu la Casa Albă () [Corola-journal/Journalistic/25228_a_26553]