13,916 matches
-
Potrivit sursei citate, Mohammed a îndurat cele mai brutale dintre metodele dure de interogare ale CIA și a mărturisit o serie de atrocități, însă agenția a avut un plan pe termen lung în ceea ce-l privește. Într-o zi, acest deținut s-ar putea dovedi util și poate chiar ar apărea într-un proces. Pentru aceasta, Mohammed trebuia să fie însă sănătos la cap. Folosind planurile disponibile pe Internet, Mohammed a început să recreeze unul dintre cele mai banale aparate de
Cazul „creierului” atentatelor din 11 septembrie: România nu vorbește despre închisoarea CIA, iar SUA despre aspirator by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55778_a_57103]
-
fi în posesia celor mai confidențiale schițe ale unui aspirator nu este decât un efect secundar, ciudat, al controversatului program de detenție și de interogare american, scrie AP. Potrivit CIA, deși metodele programului au fost concepute pentru a disloca psihologic deținuții, odată ce interogarea lua sfârșit, agenția trebuia să încerce să repare răul psihologic făcut acestora. Deși legat cu lanțuri de podea, Mohammed ținea prelegeri ofițerilor CIA despre calea sa spre jihad, despre copilărie și despre familie. Se serveau ceai și prăjituri
Cazul „creierului” atentatelor din 11 septembrie: România nu vorbește despre închisoarea CIA, iar SUA despre aspirator by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55778_a_57103]
-
sfârșit, agenția trebuia să încerce să repare răul psihologic făcut acestora. Deși legat cu lanțuri de podea, Mohammed ținea prelegeri ofițerilor CIA despre calea sa spre jihad, despre copilărie și despre familie. Se serveau ceai și prăjituri. Împreună cu alți cinci deținuți de la închisoarea de la București, Mohammed a primit sarcini cu privire la cunoștințele sale despre Al-Qaeda - sau teme, așa cum le-au numit ofițerii CIA - dar și batoane Snickers drept recompensă pentru conștiinciozitatea sa, susține AP. A citit Harry Potter În România, închisoarea punea
Cazul „creierului” atentatelor din 11 septembrie: România nu vorbește despre închisoarea CIA, iar SUA despre aspirator by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55778_a_57103]
-
de la București, Mohammed a primit sarcini cu privire la cunoștințele sale despre Al-Qaeda - sau teme, așa cum le-au numit ofițerii CIA - dar și batoane Snickers drept recompensă pentru conștiinciozitatea sa, susține AP. A citit Harry Potter În România, închisoarea punea la dispoziția deținuților cărți, iar Mohammed, susțin foștii oficiali citați de Associated Press, s-a bucurat să citească seria Harry Potter. Însă din motive de securitate, după ce un deținut termina o carte, oficialii verificau cartea pagină cu pagină pentru a se asigura că
Cazul „creierului” atentatelor din 11 septembrie: România nu vorbește despre închisoarea CIA, iar SUA despre aspirator by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55778_a_57103]
-
conștiinciozitatea sa, susține AP. A citit Harry Potter În România, închisoarea punea la dispoziția deținuților cărți, iar Mohammed, susțin foștii oficiali citați de Associated Press, s-a bucurat să citească seria Harry Potter. Însă din motive de securitate, după ce un deținut termina o carte, oficialii verificau cartea pagină cu pagină pentru a se asigura că deținuții nu își transmiteau mesaje. De altfel, susține AP, ei l-au prins odată pe Mohammed încercând să ascundă un mesaj într-o carte în care
Cazul „creierului” atentatelor din 11 septembrie: România nu vorbește despre închisoarea CIA, iar SUA despre aspirator by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55778_a_57103]
-
cărți, iar Mohammed, susțin foștii oficiali citați de Associated Press, s-a bucurat să citească seria Harry Potter. Însă din motive de securitate, după ce un deținut termina o carte, oficialii verificau cartea pagină cu pagină pentru a se asigura că deținuții nu își transmiteau mesaje. De altfel, susține AP, ei l-au prins odată pe Mohammed încercând să ascundă un mesaj într-o carte în care își avertiza colegii de închisoare să nu vorbească despre curierul lui Osama bin Laden. Mohammed
Cazul „creierului” atentatelor din 11 septembrie: România nu vorbește despre închisoarea CIA, iar SUA despre aspirator by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55778_a_57103]
-
Colaborator Extern, colaborator extern Consiliul constituțional francez a declarat recent că nu intenționează să introducă un contract de muncă pentru deținuți, desi folosirea acestora că forța de muncă ieftină este des întâlnită în închisorile din Franța. Consiliul a fost sesizat în acest sens chiar de doi deținuți din Metz, care cer o reglementare clară a muncii din penitenciare. Patrice Spinoși, avocat
Franţa: „Deţinuţii nu trebuie folosiţi ca mână ieftină de lucru”. Cum este în România by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/55946_a_57271]
-
francez a declarat recent că nu intenționează să introducă un contract de muncă pentru deținuți, desi folosirea acestora că forța de muncă ieftină este des întâlnită în închisorile din Franța. Consiliul a fost sesizat în acest sens chiar de doi deținuți din Metz, care cer o reglementare clară a muncii din penitenciare. Patrice Spinoși, avocat al Observatorului internațional al închisorilor regretă decizia Consiliului, afirmă ziarul francez Liberation. Autor: Raluca Țena Deși a fost sesizat, Consiliul a considerat că absența unui contract
Franţa: „Deţinuţii nu trebuie folosiţi ca mână ieftină de lucru”. Cum este în România by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/55946_a_57271]
-
muncii din penitenciare. Patrice Spinoși, avocat al Observatorului internațional al închisorilor regretă decizia Consiliului, afirmă ziarul francez Liberation. Autor: Raluca Țena Deși a fost sesizat, Consiliul a considerat că absența unui contract de muncă în penitenciare nu ii privează pe deținuți de drepturile și libertățile fundamentale. Pentru Patrice Spinoși, această decizie este o mare dezamăgire: ”în loc să introducă o legislație fermă în astfel de cazuri, Consiliul a preferat să nu-și asume responsabilitatea. Pentru că această ocazie a fost ratată, ne vom angaja
Franţa: „Deţinuţii nu trebuie folosiţi ca mână ieftină de lucru”. Cum este în România by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/55946_a_57271]
-
fermă în astfel de cazuri, Consiliul a preferat să nu-și asume responsabilitatea. Pentru că această ocazie a fost ratată, ne vom angaja într-o dezbatere politică pentru a ne face auzite revendicările la nivelul guvernului”, a mai declarat acesta. Revendicările deținuților legate de contractul de muncă Deținuții cer drepturi și garanții pentru munca prestata, precum dreptul la pensie și la servicii sociale. În plus, măi revendică și un salariu decent (în prezent, plata se încadrează între 1 și 3 euro pe
Franţa: „Deţinuţii nu trebuie folosiţi ca mână ieftină de lucru”. Cum este în România by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/55946_a_57271]
-
a preferat să nu-și asume responsabilitatea. Pentru că această ocazie a fost ratată, ne vom angaja într-o dezbatere politică pentru a ne face auzite revendicările la nivelul guvernului”, a mai declarat acesta. Revendicările deținuților legate de contractul de muncă Deținuții cer drepturi și garanții pentru munca prestata, precum dreptul la pensie și la servicii sociale. În plus, măi revendică și un salariu decent (în prezent, plata se încadrează între 1 și 3 euro pe oră). De asemenea, trebuie reglementată și
Franţa: „Deţinuţii nu trebuie folosiţi ca mână ieftină de lucru”. Cum este în România by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/55946_a_57271]
-
între 1 și 3 euro pe oră). De asemenea, trebuie reglementată și durata unei zile de muncă, care momentan depinde de voință administratorului închisorii. Pe de altă parte, directorii penitenciarelor au propriul regulament de rezolvare a conflictelor: îi recompensează pe deținuții obedienți și îi pedepsesc pe cei care nu respectă regulile nescrise ale jocului. Astfel de practici fac dificilă reinserția deținuților pe piața de muncă și aduce atingere drepturilor fundamentale, egalității și libertății legate de muncă. În Franța, aceasta situatie seamănă
Franţa: „Deţinuţii nu trebuie folosiţi ca mână ieftină de lucru”. Cum este în România by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/55946_a_57271]
-
de voință administratorului închisorii. Pe de altă parte, directorii penitenciarelor au propriul regulament de rezolvare a conflictelor: îi recompensează pe deținuții obedienți și îi pedepsesc pe cei care nu respectă regulile nescrise ale jocului. Astfel de practici fac dificilă reinserția deținuților pe piața de muncă și aduce atingere drepturilor fundamentale, egalității și libertății legate de muncă. În Franța, aceasta situatie seamănă mai mult cu secolul al XIX-lea, a mai declarat Patrice Spinoși. Tot Patrice Spinoși afirmă că lupta nu se
Franţa: „Deţinuţii nu trebuie folosiţi ca mână ieftină de lucru”. Cum este în România by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/55946_a_57271]
-
această acțiune pentru a atrage atenția guvernului. Chiar dacă oamenii politici refuză să se implice, vom duce eforturile mai departe. În 2009, în cadrul dezbaterii parlamentare legate de legea penitenciarelor, grupul socialist nu a părut ostil introducerii unui contract de muncă pentru deținuți. Acest contract nu va aduce niciun risc securității publice. Trebuie doar să limităm puterea de decizie a administrației închisorilor și să apărăm drepturile celor închiși.” Situația din România În România, deținuții au posibilitatea să muncească în afara penitenciarului. De exemplu, în
Franţa: „Deţinuţii nu trebuie folosiţi ca mână ieftină de lucru”. Cum este în România by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/55946_a_57271]
-
a părut ostil introducerii unui contract de muncă pentru deținuți. Acest contract nu va aduce niciun risc securității publice. Trebuie doar să limităm puterea de decizie a administrației închisorilor și să apărăm drepturile celor închiși.” Situația din România În România, deținuții au posibilitatea să muncească în afara penitenciarului. De exemplu, în penitenciarul Jilava, câțiva dintre deținuți muncesc pe un șantier din București. Câștiga aproximativ 1.500 de lei pe lună, dar păstrează doar 40% din această sumă, restul ajungând în contul penitenciarului
Franţa: „Deţinuţii nu trebuie folosiţi ca mână ieftină de lucru”. Cum este în România by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/55946_a_57271]
-
aduce niciun risc securității publice. Trebuie doar să limităm puterea de decizie a administrației închisorilor și să apărăm drepturile celor închiși.” Situația din România În România, deținuții au posibilitatea să muncească în afara penitenciarului. De exemplu, în penitenciarul Jilava, câțiva dintre deținuți muncesc pe un șantier din București. Câștiga aproximativ 1.500 de lei pe lună, dar păstrează doar 40% din această sumă, restul ajungând în contul penitenciarului. Luna de luna, din salariile deținuților care muncesc în timpul executării pedepsei, intră peste un
Franţa: „Deţinuţii nu trebuie folosiţi ca mână ieftină de lucru”. Cum este în România by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/55946_a_57271]
-
penitenciarului. De exemplu, în penitenciarul Jilava, câțiva dintre deținuți muncesc pe un șantier din București. Câștiga aproximativ 1.500 de lei pe lună, dar păstrează doar 40% din această sumă, restul ajungând în contul penitenciarului. Luna de luna, din salariile deținuților care muncesc în timpul executării pedepsei, intră peste un milion de lei în conturile închisorilor. Acești bani ar trebui folosiți pentru modernizarea penitenciarelor, dar de cele mai multe ori merg pe plata utilităților pentru care administrația nu deține fonduri suficiente.
Franţa: „Deţinuţii nu trebuie folosiţi ca mână ieftină de lucru”. Cum este în România by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/55946_a_57271]
-
său. Unul dintre ele, mai mult decât toate celelalte: afacerea Bernard Tapie, scrie Le Monde. În anii 70 Tapie a trăit multe vieți: afacerist, cântăreț, prezentator de televiziune, actor, pilot de curse, directorul unui club de fotbal, scriitor, politician sau deținut. El este celebru în special pentru momentul ”mită pentru adversari”. Atunci, din funcția de șef a echipei de fotbal Olympique Marseille, Tapie a dat bani echipei cu care formația orașului port se confrunta în ultima etapă a ligii franceze, pentru
Fabuloasa afacere Tapie l-ar putea distruge pe Sarkozy by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55994_a_57319]
-
aparenta cale de evadare este iluzorie, o altă capcană pentru cel naiv. Ultimul film al lui Blaier este o încercare de a ridica o parabolă a sistemului concentraționar al regimului totalitar sondat în locurile sale cele mai terifiante, penitenciarele, unde deținuții de drept comun sunt amestecați cu deținuții politici și unde delațiunea a devenit pentru unii o a doua natură. Personajele cresc parcă din această mâzgă umană, iar de data aceasta regizorul renunță la comic pentru sarcasm și înfățișare directă a
Memento Andrei Blaier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5063_a_6388]
-
altă capcană pentru cel naiv. Ultimul film al lui Blaier este o încercare de a ridica o parabolă a sistemului concentraționar al regimului totalitar sondat în locurile sale cele mai terifiante, penitenciarele, unde deținuții de drept comun sunt amestecați cu deținuții politici și unde delațiunea a devenit pentru unii o a doua natură. Personajele cresc parcă din această mâzgă umană, iar de data aceasta regizorul renunță la comic pentru sarcasm și înfățișare directă a ororii. Pot vedea în acest film și
Memento Andrei Blaier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5063_a_6388]
-
Iordachescu Ionut Postul de televiziune din Qatar, Al Jazeera, publică un document despre practica hrănirii forțate folosită pe deținuții din închisoarea cubaneză Guantanamo. Fenomenul acesta a apărut ca reacție la greva foamei, răspândită în rândul multor deținuți. Jurnalistul Jason Leopold a prezentat acum detalii despre practica formulată de Comandamentul de Sud al SUA, ramura militară care se ocupă de
Al Jazeera: Document-bombă despre practicile din Guantanamo by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56218_a_57543]
-
Iordachescu Ionut Postul de televiziune din Qatar, Al Jazeera, publică un document despre practica hrănirii forțate folosită pe deținuții din închisoarea cubaneză Guantanamo. Fenomenul acesta a apărut ca reacție la greva foamei, răspândită în rândul multor deținuți. Jurnalistul Jason Leopold a prezentat acum detalii despre practica formulată de Comandamentul de Sud al SUA, ramura militară care se ocupă de monitorizarea operațiunilor din închisoare. Site-ul Alternet a strâns un număr de șase dezvăluiri tulburătoare din documentul obținut
Al Jazeera: Document-bombă despre practicile din Guantanamo by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56218_a_57543]
-
introducerea tubului prin nară până când un aparat cu raze X confirmă că lichidul nutrițional a ajuns în stomac (hrănirea forțată presupune un lichid ce conține suplimente nutriționale - n.r). Armata susține că tubul - 3,3 mm - nu-i rănește pe deținuți, dar avocatul unuia dintre aceștia spune că tubul este prea mare și îi provoacă durere, nepermițându-i să respire odată ce îi ajunge în gât. 2. Vomitatul este interzis După ce procesul de hrănire-forțată e terminat, prizonierul e dus într-o celulă
Al Jazeera: Document-bombă despre practicile din Guantanamo by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56218_a_57543]
-
durere, nepermițându-i să respire odată ce îi ajunge în gât. 2. Vomitatul este interzis După ce procesul de hrănire-forțată e terminat, prizonierul e dus într-o celulă unde nu are apă și este supravegheat de un paznic care are grijă ca deținutul să nu vomite. Dacă o face, este pedepsit. 3. Izolare și pedepse pentru greva foamei Comandamentul de sud explică de ce prizonierii sunt izolați unii de alții: pentru a împiedica greva foamei. În eventualitatea unei greve a foamei în masă, izolarea
Al Jazeera: Document-bombă despre practicile din Guantanamo by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56218_a_57543]
-
să nu vomite. Dacă o face, este pedepsit. 3. Izolare și pedepse pentru greva foamei Comandamentul de sud explică de ce prizonierii sunt izolați unii de alții: pentru a împiedica greva foamei. În eventualitatea unei greve a foamei în masă, izolarea deținuților aflați în greva foamei este vitală pentru a preveni solidaritatea”, se arată în document. 4. Doctorii lucrează împreună cu armata Medicii din Guantanamo nu iau decizii independente despre ce să facă în legătură cu deținuții intrați în greva foamei, ci consultă forțele militare
Al Jazeera: Document-bombă despre practicile din Guantanamo by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56218_a_57543]