16,188 matches
-
plină de muzicalitate, limpezime, puritate, frăgezime, are o esență elegiacă, o „fină tristețe, ce dă relief inspirației”. La mare cinste se află și Elena Farago, a cărei discreție filtrează zbaterile și tristețile sufletești, turnându-le în „minunate podoabe artistice”. Dintre debutanți, cel mai apreciat este Emil Botta, care, cu o atitudine ironică în fața vieții și a morții, „aduce un univers liric cu desăvârșire nou, atât ca viziune, cât și ca expresie”, urzind, „cu o finețe de mare artist”, „vălurile unei tristeți
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]
-
și tăceri, 1996), Premiul Național „Tudor Arghezi” - Târgu Jiu, Cărbunești, 1998 ș.a. Ca prozator, G. poate fi plasat între scriitorii livrești, erudiți, fanteziști și ludici, alături de alți autori pe care el însuși, în postură de critic, îi așază în „categoria debutanților tardivi și bine socotiți” (Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Tudor Țopa, Barbu Cioculescu). Erudiția, meșteșugul de stilist, dispoziția ironică și parodică sunt mobilizate într-un demers ce poate fi calificat drept metaliterar: scriitorul sintetizează teme și
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
de pe cer (1988) reiau, compunându-i alte circumstanțe, subiectul din Cu pieptul în bătaia vântului. Anton și Mura se regăsesc după o lungă despărțire. Happy-endul este strident: bărbatul își descoperă, uimit și înduioșat, fiul, autorul vădind și acum „nesiguranțe de debutant” (Valeriu Cristea). Să visezi în crângul de salcâmi (1985) se bazează exclusiv pe stratagema povestirilor paralele, bun prilej de a invita (prea) multe personaje în scenă și de a sonda medii și psihologii diverse; pericolul constă în repetitivitatea psihologiilor și
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
Vulpescu, Titus Popovici, Paul Anghel, Francisc Munteanu, Radu Ciobanu, Iulian Neacșu, H. Zincă, Petre Sălcudeanu, D. Țepeneag, Ion Lăcustă, Nicolae Iliescu, Dan Grădinescu ș.a.; teatru de Marin Sorescu (Desfacerea gunoaielor), George Genoiu. Sunt publicați și scriitori tineri, unii dintre ei debutanți (Ioana Drăgan, Bogdan Popescu ș.a.) Cronica literară e susținută de Eugen Simion, comentarii și eseuri critice semnează Valeriu Cristea (Dicționarul personajelor lui Dostoievski), Edgar Papu, Eugen Simion (Tânărul Nichita Stănescu, Cultură și politică), D. Micu, Al. Piru, Ov. S. Crohmălniceanu
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
colaborează cu versuri Vasile Militaru, Neagu Rădulescu, care debutează aici, Ion Manolescu, Ștefan Stănescu, Radu Moșoiu, Mircea Grigorescu. Paginile epice vin de la Eugen Ionescu, Al. Popescu, V. Diaconescu, Valeriu I. Grecu, George Ciorănescu. Comentarii literare fac Octav Șuluțiu - un alt debutant -, alături de el aflându-se Al. Popescu, Raul Theodorescu, Radu Gyr, G. Melidoneanu, Zaharia Dan ș.a. Lui Mihail Dragomirescu îi aparține studiul în șase părți Curente mai noi în literatura română (1-2/1930), privitor la cele mai importante paradigme literare cu
REVISTA LITERARA A LICEULUI „SF. SAVA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289225_a_290554]
-
redacției” din numărul 6 (aprilie 1892) i se răspunde unui tânăr, Ștef. Iosif, din București: „Încercați mereu. Este un început”. În numărul următor, din mai 1892, sub semnătura Șt. Iosif, se publică poezia Izvorul, compusă cu un an înainte. Totodată, debutantul este anunțat că vor ieși de sub tipar și celelalte texte trimise. Primul dintre ele este o traducere a baladei Craiul ielelor de Goethe, care va fi inclusă în numărul 8. În rest, nu i se mai reține nimic și, probabil
REVISTA SCOALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289259_a_290588]
-
cheie etică. Starea predominantă și caracteristică este tensiunea, confruntarea între aprehendarea existentului și neîmplinirea sau suferința, decepționantă și tonifiantă totodată, care se desprind din introspecția necomplezentă. Începuturile poetice ale lui R. au fost departe de a întruni admirația generală, poetului debutant reproșându-i-se - nu fără oarecare temei - exagerat sofisticata construcție frastică, apetența pentru excesul de neologisme rare, demonstrația ostentativă de erudiție și abuzul de recurs la intertextualitate. Cărțile următoare, apărute după o pauză de un deceniu, învederează o echilibrare și
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
29/1939). La aceste nume se adaugă acelea ale unor autori aflați încă în căutarea propriei identități literare: Eusebiu Camilar, Vintilă Horia, Radu Boureanu, Lucia Demetrius, Pericle Martinescu, Ilarion Mateescu, Neagu Rădulescu ș.a. Ca în cazul poeziei, unii dintre tinerii debutanți, chiar premiați de R.l. (Alexandru Tzintzu, N. Ivanovici), nu au reușit să se impună ulterior. Incitantă și mereu la zi este secțiunea de publicistică, incluzând toată gama de texte posibile, de la nota polemică până la eseul de idei. O rubrică permanentă
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
Eugeniu Carada, I.A. Geanoglu, Gr. Vulturescu, I.C. Fundescu, G. Angelescu. În numărul 5, din 23 aprilie 1857, o notă a redacției însoțea poezia de debut, La Romania, a lui Mihail Zamphirescu. Câteva săptămâni mai târziu era prezentat cititorilor alt debutant, Dimitriu Andreianu. În R. s-au tipărit și câteva traduceri - alese cu grija de a răspunde intereselor politice ale gazetei - din George Sand, A.-F. Villemain și din alți scriitori francezi și germani, neindicați întotdeauna de tălmăcitor. R.Z.
ROMANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289341_a_290670]
-
a avut ca principali semnatari pe Gabriel Dimisianu și pe Gheorghe Grigurcu. Revista a oglindit însă actualitatea literară și în diferitele ei secțiuni de recenzii, organizate pe genuri („Poezia”, „Proza”, „Critica”) sau pe alte criterii, ca în cazul celei destinate debutanților și al cărei titular a fost ani la rând Laurențiu Ulici („Prima verba”). Printre cronicari s-au mai numărat Dumitru Micu, Ov. S. Crohmălniceanu, Ilie Constantin, Dan Cristea, Sorin Titel, Dana Dumitriu, Viola Vancea ș.a. Demne de amintit sunt nu
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
Dragoste la a doua vedere, București, 1981; Audiență în cer, București, 1983; Luna de pe cer (în colaborare cu Lucia Verona), București, 1985; Cercul virtuos, București, 1986; Întrerupătorul, București, 1991; Motorul cu aplauze, București, 1999. Repere bibliografice: Pompiliu Marcea, Romanul unui debutant, LCF, 1962, 9; Eugen Agrigoroaiei, „La poarta nr. 3”, IL, 1962, 4; M. Onea, „La poarta nr. 3”, „Scânteia tineretului”, 1962, 3 997; Gabriel Dimisianu, „Pastile contra prostiei”, GL, 1968, 21; Ilie Călian, „Logodnicul din pom”, „Făclia”, 1978, 9 928
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
începătorilor nu doar secrete tehnice ale meseriei, dar și cum să facă față mental și emoțional, cum să interpreteze valențele mediului fizic, uneori cu totul riscant. Iar, dacă cei mai vechi în profesie nu furnizează direct și deliberat asemenea informații, debutanții învață prin comparație. Atunci când spunem că cineva „fură” meseria, aceasta înseamnă atât aspecte de conținut (mișcări economicoase, succesiunea operațiilor etc.), cât și atitudini și reacții față de solicitările mediului fizic, strategii de a învinge frica și a rămâne relaxat. Utilizarea computerului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
un cadru didactic, urmând ca, în partea a doua a orei, activitatea de lucru interactivă să fie susținută de către cel de-al doilea cadru didactic); - putem propune ca relația de team-teaching să se constituie și pe axa profesor experimentat - profesor debutant (în sistemul de mentoring, spre exemplu), model în care cadrul didactic tânăr poate să-și dezvolte competențele de predare într-un mod sistemic și cu diminuarea posibilității de apariție a elementelor de criză în carieră, identificabile în acest interval (vezi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Dinu Flămând, Adrian Popescu, Aurel Șorobetea, Ion Mircea ș.a. Cele două grupări aparțin Clujului, dar S. a atras de-a lungul timpului aproape tot ceea ce s-a dovedit valoros în poezia din întreaga țară. De la început s-au acordat șanse debutanților și, în general, tinerilor, ținându-se totodată la colaborarea unor nume prestigioase. Cu o frecvență relativ mare sunt prezenți Constantin Abăluță, Florența Albu, Ioan Alexandru, Tudor Arghezi, A. E. Baconsky, George Bacovia, Maria Banuș, Horia Bădescu, Marta Bărbulescu, Vlaicu Bârna
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
unui personaj proteic. Un volum de poeme publicat în 1970, Orizont, linie severă (1940-1967), păstrează doar un interes psihologic și bibliografic. Prima carte a d-rei Stahl, Voica, dovedea un simț precis al observației, o luciditate de obicei neobișnuită la un debutant și mai ales la o scriitoare. Calități prețioase, pe care le-am remarcat la timp. Un al doilea volum, de astă dată de nuvele, intitulat Mătușa Matilda, pe lângă o admirabilă schiță, La bătălia de la Port Arthur, unde realismul lucid al
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
Flămând, Adrian Popescu, Ion Mircea, intrați în circuitul editorial la începutul anilor ’70 ai secolului trecut. Cea dintâi carte a sa, Elegie pentru ultimul crâng, este însă precedată de un ciclu selectat în antologia Eu port această ființă (1972), destinată debutanților. Poemele de început atestă o sensibilitate elegiacă, dezvoltată poetic fie ca discretă confesiune (când tandru amuzată, când disimulat sentimentală), fie ca înscenare caricaturală, exuberant carnavalescă sau bonom onirică. Poeta imaginează/transpune lumea în cheia diminutivului, în virtutea unei grațioase înclinații spre
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
la Autobaza Târgu Neamț (ca taxator, impiegat, șef de autogară, tehnician personal-salarizare). Face parte din gruparea literară polarizată de „Caietele de la Durău” (1995-1998). Ajunge redactor la ziarul „Ceahlăul” (Piatra Neamț). Debutează în 1969, la „Tomis”, iar editorial în volumul colectiv Caietul debutanților 1980-1981, publicat de Editura Albatros. Colaborează la „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Tomis”, „Orizont”, „Poezia”, „Caietele de la Durău”, „Poesis” ș.a. De la debut, în Fericit precum mirele (1984; Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist), S. propune formula poemului în
SAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289516_a_290845]
-
entuziaști, simpatizanți ai mișcării socialiste: G. Ibrăileanu, elev la Liceul „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad, Panait Mușoiu, propagandist socialist, funcționar, care a susținut materialicește periodicul, și Eugen Vaian. Li s-au alăturat Raicu Ionescu-Rion, elev la Bârlad, ca și Ibrăileanu, debutant în publicistică, H. Streitman, student la Göttingen, C. Hamangiu, viitorul jurist, coleg, pe atunci, cu Ibrăileanu, Izabela Andrei - Izabela Sadoveanu, care debutează aici în 1890 -, Corneliu Botez, Ion Catina. Revista era gândită ca o publicație „socialistă, ateistă, materialistă, realistă - în
SCOALA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289565_a_290894]
-
din literatura italiană (Onofrio Minzoni, Lionello Fiumi, Ada Negri, Filippo Pananti, Gabriele D’Annunzio, Giosuè Carducci). Sintetizând rostul acestei reviste, redactorul ei, Pimen Constantinescu, observa în ultimul număr că S.l. „a întrunit o parte[...] dintre literații mai cunoscuți sau dintre debutanții locali, aprinzând în acest fel o sfioasă făclie pe altarul din ce în ce mai neglijat al culturii naționale”. A. Gț.
SIBIUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289663_a_290992]
-
literaturii sau Cazul Mihail Sebastian, ST, 1992, 7; Alina Pamfil, O carte între pietre sau Distorsiunile receptării, APF, 1992, 11; Aurel Martin, Mihail Sebastian, romancierul, București, 1993; Z. Ornea, La inaugurarea ediției critice Sebastian, RL, 1994, 49-50; Ioana Pârvulescu, Un debutant cu simțul deșertăciunii, RL, 1995, 20; Paul Cornea, Profesorul meu dintr-a opta, „Arc”, 1995, 2-4; Ioana Pârvulescu, Sebastian și Profesorul, RL, 1995, 46; Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, București, 1995, passim; Mihail Sebastian, DRI, IV, 327-364; Z
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
cunoștințe în mod optim unui grup organizat. Inexistența unei practice pedagogice temeinic realizată, fără a parcurge pașii “învățăcelului” de la catedră, nu pot asigura unui absolvent de facultate aptitudini temeinice pentru a transmite cunoștințele acumulate. O practică pedagogică ineficientă transformă teama debutantului de la catedră într-o adevărată teamă sau chiar corvoadă. Meseria de ”dascăl” se dobîndește în cei 3-4 ani de studii prin acumularea unui noian de cunoștințe, mai mult sau mai puțin utile, dar nu-mi oferă garanția a ceea ce voi
PSIHOPEDAGOGIA COMUNICĂRII. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Rotenstain Solo () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_908]
-
-și pună în valoare capacitățile intelectuale și psihomotrice, constituie pârghii care duc la obținerea maximă a succesului școlar. Paleta de probleme pe care o deschide doamna învățătoare MARIA GEANGU este complexă în munca cu „micul om”, spre care se îndreaptă debutantul în „meseria”de educator, dar și cel care „poate” nu s-a confruntat cu dificultăți, probleme, dar pe care le poate întâlni în orice moment. Cartea oferă ample informații didactice și pedagogice, dispune de o bibliografie bogată și diversă ce
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
și gazete din Chișinău, fie scoțând numeroase publicații culturale, literare, pedagogice și sociale în limbile română și rusă sau bilingve. „Jurnalul începătorilor” (tipărit în rusește) este prima revistă fondată de el, în 1911, la Chișinău, destinată publicării „operelor” unor tineri debutanți. Un an mai târziu inițiază o gazetă intitulată „Învățătorul basarabean”, care trebuia să fie editată tot în rusește, dar autoritățile nu îi vor permite apariția. Din revista „Făclia țării”, la care figura, sub numele G. S. Todorov, ca secretar de
TUDOR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290282_a_291611]
-
înființează Tipografia și Editura Bucovina, axându-se pe cercetare și editare, punând în practică inițiative de promovare și consolidare a culturii naționale, cum ar fi o bibliotecă de popularizare, publicarea unor importante colecții de documente sau a scrierilor unor autori debutanți. Scoate, împreună cu Barbu Theodorescu, revista „Floarea soarelui” (1927-1929), al cărei articol-program, cam desuet (căutarea unui „refugiu în atmosfera patriarhală de la țară” și „reclădirea templului pentru cultul frumosului și închinarea adevărului”), atrage îndeobște colaborări modeste, dar unde el va publica articole
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
în genunchi, București, 1999; Socrate poetul, Bistrița, 2000; Așteptând-o pe Godette, pref. Claudiu Groza, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Ileana Urcan, Între amărăciune și candoare, TR, 1994, 13-14; Octavian Soviany, Între verism și parabolă, CNT, 1994, 34; Tania Radu, Un debutant cam sceptic, LAI, 1994, 39; Ada D. Cruceanu, „Felia amară”, „Timpul”, 1994, 10; Miruna Nicolae, Între felii amare, RL, 1994, 43; Mihaela Ursa, „Felia amară”, ST, 1994, 12; Eugenia Tudor-Anton, Felia dulce și amară a debutului, LCF, 1995, 28; Dan
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]