39,798 matches
-
al consumurilor medicale în timpul ultimilor ani ce preced decesul rămâne asemănător în decursul anilor. Cheltuielile de sănătate n-ar trebui deci să fie crescute de îmbătrânirea populației. Dimpotrivă, dacă gândim în termeni cantitativi, adică dacă ținem seama de numărul de decese consecutive înaintării în vârstă a generațiilor pline ale baby-boom, cheltuielile ar trebui să crească semnificativ. Pentru moment, această creștere care este în medie de ordinul a 3,5 la 4% pe an rămâne moderată în raport cu ritmul de creștere a cheltuielilor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în medie de ordinul a 3,5 la 4% pe an rămâne moderată în raport cu ritmul de creștere a cheltuielilor consacrate întregii populații. Această moderație este avansată și plecând de la argumentația fondată pe consecința creșterii speranței de viață asupra momentului de deces ce ar trebui întârziat. Pentru că ultimii ani din viață sunt cei mai costisitori în îngrijiri (de aproape opt ori superiori consumului mediu al ansamblului pacienților), cheltuielile de sănătate ar trebui reduse, cel puțin temporar. Acest raționament, simplu în aparență, ascunde
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
pacienților), cheltuielile de sănătate ar trebui reduse, cel puțin temporar. Acest raționament, simplu în aparență, ascunde totuși mecanisme mai complexe și nimic nu ne dă asigurarea că ameliorarea speranței de viață va fi însoțită de o scădere a numărului de decese (CNAMTS, noiembrie 2003). Mai întâi, pentru ca cheltuielile de sănătate să fie încetinite, ar trebui o scădere masivă a ratelor de deces. Or, în Franța, ele sunt de 10% aproximativ. Iar puternicul consum de îngrijiri de dinaintea decesului nu privește decât un
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
nimic nu ne dă asigurarea că ameliorarea speranței de viață va fi însoțită de o scădere a numărului de decese (CNAMTS, noiembrie 2003). Mai întâi, pentru ca cheltuielile de sănătate să fie încetinite, ar trebui o scădere masivă a ratelor de deces. Or, în Franța, ele sunt de 10% aproximativ. Iar puternicul consum de îngrijiri de dinaintea decesului nu privește decât un mic număr de persoane și nu poate deci avea decât o slabă incidență financiară. O scădere de 50% la 10 ‰ din
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
scădere a numărului de decese (CNAMTS, noiembrie 2003). Mai întâi, pentru ca cheltuielile de sănătate să fie încetinite, ar trebui o scădere masivă a ratelor de deces. Or, în Franța, ele sunt de 10% aproximativ. Iar puternicul consum de îngrijiri de dinaintea decesului nu privește decât un mic număr de persoane și nu poate deci avea decât o slabă incidență financiară. O scădere de 50% la 10 ‰ din persoane, chiar dacă e vorba de cele mai mari consumatoare, nu va trage în final decât
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
O scădere de 50% la 10 ‰ din persoane, chiar dacă e vorba de cele mai mari consumatoare, nu va trage în final decât 4%. Dacă scăderea intervine pe la 50 de ani, incidența sa este inferioară lui 0,1% pe an. Apoi, decesele nu sunt evitate decât în mod temporar. Dar mai ales reportul deceselor în timp este cu siguranță în parte imputabil progreselor medicale. Cu alte cuvinte, cheltuielile medicale determină riscul de deces și nu invers. Pe lângă aceasta, nu e sigur că
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cele mai mari consumatoare, nu va trage în final decât 4%. Dacă scăderea intervine pe la 50 de ani, incidența sa este inferioară lui 0,1% pe an. Apoi, decesele nu sunt evitate decât în mod temporar. Dar mai ales reportul deceselor în timp este cu siguranță în parte imputabil progreselor medicale. Cu alte cuvinte, cheltuielile medicale determină riscul de deces și nu invers. Pe lângă aceasta, nu e sigur că progresele speranței de viață se traduc în realitate printr-o diminuare a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
sa este inferioară lui 0,1% pe an. Apoi, decesele nu sunt evitate decât în mod temporar. Dar mai ales reportul deceselor în timp este cu siguranță în parte imputabil progreselor medicale. Cu alte cuvinte, cheltuielile medicale determină riscul de deces și nu invers. Pe lângă aceasta, nu e sigur că progresele speranței de viață se traduc în realitate printr-o diminuare a numărului deceselor. Pentru a înțelege acest lucru, trebuie amintit ce este un "tabel al mortalității". Tabelul de moment (al
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
timp este cu siguranță în parte imputabil progreselor medicale. Cu alte cuvinte, cheltuielile medicale determină riscul de deces și nu invers. Pe lângă aceasta, nu e sigur că progresele speranței de viață se traduc în realitate printr-o diminuare a numărului deceselor. Pentru a înțelege acest lucru, trebuie amintit ce este un "tabel al mortalității". Tabelul de moment (al anului 1950, de exemplu) dă șanse de supraviețuire unui număr de 100 000 de persoane care, la fiecare vârstă a vieții lor, ar
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
dat, permite calcularea speranței de viață. Aceasta este astfel durata de viață medie a unei "generații fictive" care ar avea de-a lungul existenței sale condițiile de mortalitate pe vârstă a anului luat în considerare (1950). Se impune o remarcă: decesele din tabelele de mortalitate ale momentului nu exprimă realitatea deceselor anului. Dacă observăm tabelul de mortalitate în Franța anului 1950, putem citi de exemplu că la 30 de ani există 91 285 supraviețuitori din 100 000 de nașteri (supraviețuitori la
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de viață medie a unei "generații fictive" care ar avea de-a lungul existenței sale condițiile de mortalitate pe vârstă a anului luat în considerare (1950). Se impune o remarcă: decesele din tabelele de mortalitate ale momentului nu exprimă realitatea deceselor anului. Dacă observăm tabelul de mortalitate în Franța anului 1950, putem citi de exemplu că la 30 de ani există 91 285 supraviețuitori din 100 000 de nașteri (supraviețuitori la vârsta 0) și 196 de decese. Rata de supraviețuire la
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
momentului nu exprimă realitatea deceselor anului. Dacă observăm tabelul de mortalitate în Franța anului 1950, putem citi de exemplu că la 30 de ani există 91 285 supraviețuitori din 100 000 de nașteri (supraviețuitori la vârsta 0) și 196 de decese. Rata de supraviețuire la 30 de ani este astfel de 91,285% iar riscul de a deceda la 30 de ani este de 0,215%. Aceasta era realitatea? Dacă urmărim generația 1920, care avea deci 30 de ani în 1950
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
deceda la 30 de ani este de 0,215%. Aceasta era realitatea? Dacă urmărim generația 1920, care avea deci 30 de ani în 1950, numărul de supraviețuitori la 30 de ani este mai slab (77 468) ca și numărul de decese (169). Rata de supraviețuire la 30 de ani pentru cohorta 1920 a fost deci de 77,468% iar riscul de a deceda de 21,82%. Diferența dintre aceste rezultate și cele scoase de pe tabelul momentului 1950 provin din faptul că
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
inferioară celei calculate plecând de la tabelul 1950. Generația 1920, născută după Primul Război Mondial, a cunoscut o mortalitate infantilă ridicată, o criză economică severă și un al Doilea Război Mondial. Acest exemplu arată că la un moment dat, numărul de decese reale este mereu inferior celui dat de tabelul de mortalitate de moment, îndată ce riscurile de deces, la o anumită vârstă, scad pe măsură ce trece timpul. Astfel există o distanță între numărul de decese pe vârstă reieșit din tabelul de mortalitate pe
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
o mortalitate infantilă ridicată, o criză economică severă și un al Doilea Război Mondial. Acest exemplu arată că la un moment dat, numărul de decese reale este mereu inferior celui dat de tabelul de mortalitate de moment, îndată ce riscurile de deces, la o anumită vârstă, scad pe măsură ce trece timpul. Astfel există o distanță între numărul de decese pe vârstă reieșit din tabelul de mortalitate pe generație și cel ce decurge din tabelele momentului. Or, cifra pertinentă este cea care este expresia
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
arată că la un moment dat, numărul de decese reale este mereu inferior celui dat de tabelul de mortalitate de moment, îndată ce riscurile de deces, la o anumită vârstă, scad pe măsură ce trece timpul. Astfel există o distanță între numărul de decese pe vârstă reieșit din tabelul de mortalitate pe generație și cel ce decurge din tabelele momentului. Or, cifra pertinentă este cea care este expresia istoricului generațiilor. Ceea ce înseamnă că numărul de decese dedus din tabele trasează mișcarea demografică efectivă a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
timpul. Astfel există o distanță între numărul de decese pe vârstă reieșit din tabelul de mortalitate pe generație și cel ce decurge din tabelele momentului. Or, cifra pertinentă este cea care este expresia istoricului generațiilor. Ceea ce înseamnă că numărul de decese dedus din tabele trasează mișcarea demografică efectivă a generațiilor. Pentru a avea o idee precisă asupra evoluției numărului de decese, trebuie deci reconstituit numărul de decese de la diferite date (1950, 1990, 2000) plecând de la tabelele de mortalitate ale generațiilor 1844
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ce decurge din tabelele momentului. Or, cifra pertinentă este cea care este expresia istoricului generațiilor. Ceea ce înseamnă că numărul de decese dedus din tabele trasează mișcarea demografică efectivă a generațiilor. Pentru a avea o idee precisă asupra evoluției numărului de decese, trebuie deci reconstituit numărul de decese de la diferite date (1950, 1990, 2000) plecând de la tabelele de mortalitate ale generațiilor 1844 și următoarele. Prin această metodă, studiul CNAMTS a reconstituit 55 000 de decese în 1950, 62 000 în 1990 și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cifra pertinentă este cea care este expresia istoricului generațiilor. Ceea ce înseamnă că numărul de decese dedus din tabele trasează mișcarea demografică efectivă a generațiilor. Pentru a avea o idee precisă asupra evoluției numărului de decese, trebuie deci reconstituit numărul de decese de la diferite date (1950, 1990, 2000) plecând de la tabelele de mortalitate ale generațiilor 1844 și următoarele. Prin această metodă, studiul CNAMTS a reconstituit 55 000 de decese în 1950, 62 000 în 1990 și mai mult de 65 000 în
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
o idee precisă asupra evoluției numărului de decese, trebuie deci reconstituit numărul de decese de la diferite date (1950, 1990, 2000) plecând de la tabelele de mortalitate ale generațiilor 1844 și următoarele. Prin această metodă, studiul CNAMTS a reconstituit 55 000 de decese în 1950, 62 000 în 1990 și mai mult de 65 000 în 2000. Numărul deceselor a crescut deci în ciuda scăderii coeficienților de mortalitate (risc de deces la fiecare vârstă). Acest paradox nu este decât aparent. Mai întâi, distanța dintre
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
date (1950, 1990, 2000) plecând de la tabelele de mortalitate ale generațiilor 1844 și următoarele. Prin această metodă, studiul CNAMTS a reconstituit 55 000 de decese în 1950, 62 000 în 1990 și mai mult de 65 000 în 2000. Numărul deceselor a crescut deci în ciuda scăderii coeficienților de mortalitate (risc de deces la fiecare vârstă). Acest paradox nu este decât aparent. Mai întâi, distanța dintre numărul tabelelor momentului și cel al tabelelor pe generații, foarte mare în 1950, s-a atenuat
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
1844 și următoarele. Prin această metodă, studiul CNAMTS a reconstituit 55 000 de decese în 1950, 62 000 în 1990 și mai mult de 65 000 în 2000. Numărul deceselor a crescut deci în ciuda scăderii coeficienților de mortalitate (risc de deces la fiecare vârstă). Acest paradox nu este decât aparent. Mai întâi, distanța dintre numărul tabelelor momentului și cel al tabelelor pe generații, foarte mare în 1950, s-a atenuat progresiv. În realitate, creșterea speranței de viață nu se poate acompania
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
este decât aparent. Mai întâi, distanța dintre numărul tabelelor momentului și cel al tabelelor pe generații, foarte mare în 1950, s-a atenuat progresiv. În realitate, creșterea speranței de viață nu se poate acompania de o scădere a numărului de decese, decât dacă această mișcare de creștere se amplifică în decursul timpului. Nu a fost așa în ultimii cincizeci de ani. Vârsta medie a deceselor crește, dar este însoțită astăzi de o creștere a numărului de decese. Dacă scăderea coeficientului de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
În realitate, creșterea speranței de viață nu se poate acompania de o scădere a numărului de decese, decât dacă această mișcare de creștere se amplifică în decursul timpului. Nu a fost așa în ultimii cincizeci de ani. Vârsta medie a deceselor crește, dar este însoțită astăzi de o creștere a numărului de decese. Dacă scăderea coeficientului de mortalitate încetinește, mișcarea de creștere a deceselor va fi accentuată. La aceasta trebuie adăugat că în acești ultimi ani decesele s-ar referi la
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
scădere a numărului de decese, decât dacă această mișcare de creștere se amplifică în decursul timpului. Nu a fost așa în ultimii cincizeci de ani. Vârsta medie a deceselor crește, dar este însoțită astăzi de o creștere a numărului de decese. Dacă scăderea coeficientului de mortalitate încetinește, mișcarea de creștere a deceselor va fi accentuată. La aceasta trebuie adăugat că în acești ultimi ani decesele s-ar referi la clasa cu pondere scăzută a Primului Război Mondial. Acest efect moderator de natură istorică
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]