6,321 matches
-
2015 la 3,6% în 2019. *2) Cheltuielile generale totale ale României ca pondere în PIB au fost în 2019 de 36,2%, față de media UE-27 (din 2020) de 45,8%, decalajul fiind în ușoară scădere din 2015, ca urmare a unui declin 1.3 puncte procentuale a mediei europene. Un nivel mai scăzut al cheltuielilor guvernamentale înseamnă mai puține resurse pentru stat pentru a aborda problemele sociale și pentru a investi în dezvoltarea socială. La nivelul anului 2018, nivelul cheltuielilor publice pentru copii
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
sistem de canalizare - slab dezvoltată sau inexistentă; ... b) economia locală bazată pe agricultură și prelucrarea primară a resurselor naturale; ... c) tendința evidentă de îmbătrânire a populației, în special din cauza faptului că tineretul părăsește satele, neavând posibilități de angajare/dezvoltare; ... d) declinul tradițiilor și dispariția produselor tradiționale. ... Prezența mărturiilor arheologice și istorice Descoperirea în iulie 1987, a megaliților din Călimani, integrează Carpații în arealul "civilizației megalitice". Megalitul cu gravuri din valea Paltinu, satul Gura Haitii - 27 km de Vatra Dornei, situat în
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
acestea corespund cu cerințele pieței din domeniul specific de muncă; ... b) absolventul calificat poate ocupa un loc de muncă corespunzător nivelului calificării dovedite; ... c) absolventul calificat mai trebuie să se perfecționeze pentru a corespunde cererii pieței; ... d) calificarea este în declin și se recomandă ca absolventul să facă o conversie pentru noi ocupații din aceeași calificare sau chiar să facă o reconversie profesională. ... ... (2) Recunoașterea/Acceptarea calificării dovedește buna cooperare între piața muncii și furnizorul de educație în construcția programului de calificare
METODOLOGIE din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287855]
-
program de educație și formare, pe modelul prezentat. ... ... (5) Calificarea trebuie să fie dinamică, flexibilă și deschisă la schimbare urmărind ciclul ei de viață care cuprinde trei etape: a) apariția/intrarea pe piață; ... b) maturitatea, care durează zeci de ani; ... c) declinul, când nu se mai actualizează rezultatele învățării. ... Articolul 11 (1) Nivelul de calificare se descrie prin descriptori de nivel, respectiv: cunoștințe, aptitudini/abilități, responsabilitate și autonomie, conform reglementărilor în vigoare. (2) Când o calificare apare pe piață, cu titlul ei aferent
METODOLOGIE din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287855]
-
la prezenta metodologie și implicit ulterior a standardului. (2) Evoluția tehnologică conduce la necesitatea actualizării/modernizării standardului de calificare la minimum 5 ani, dar acest interval poate fi îmbunătățit pe parcurs. (3) Lipsa de flexibilitate și adaptabilitate la cerințele pieței accelerează declinul unui program de educație și formare, făcându-l caduc pentru piața muncii, astfel impunându-se actualizarea sau eliminarea lui. Capitolul III Calificarea prin competențe Articolul 15 (1) Modelul de elaborare și actualizare a calificărilor bazat pe modelul calificării prin competențe
METODOLOGIE din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287855]
-
din suprafață sitului posibil afectată: <80% Influență: negativă. Degradare determinată de impact: restrângerea/ pierderea habitatului speciei Tabel 44 (B) A04.01 Pășunatul intensiv Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare A04. 01 Pășunatul intensiv B.2 Detalii Elemente expuse: specia Spermophilus citellus Context: Declinul la nivel național a sectorului zootehnic de creștere a ovinelor s-a datorat orientării greșite către producția de lână, dar a fost stopat prin valorificarea laptelui de oaie și capră, respectiv a cărnii de miel. Trebuie luați în considerare factorii
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
de colectare sau colectare și prelucrare a fructelor de pădure, a ciupercilor și/sau a plantelor medicinale și aromatice din flora spontană și/sau de cultură din zona montană. (2) Investițiile din Program au ca obiectiv valorificarea superioară a produselor montane, limitarea declinului sectorului de producție, în scopul asigurării consumului intern, menținerea și crearea de noi locuri de muncă, cu accent deosebit pe stoparea depopulării. (3) Investițiile prevăzute la alin. (1) respectă prevederile Orientărilor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol
LEGEA nr. 333 din 21 decembrie 2018 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/276071]
-
montană. Articolul 2 (1) Programul de investiții pentru înființarea stânelor montane vizează realizarea de investiții pentru înființarea de stâne montane în localitățile din județele din zona montană. (2) Investițiile din Program au ca obiectiv valorificarea superioară a produselor montane, limitarea declinului sectorului de producție primară, în scopul asigurării consumului intern, menținerea și crearea de noi locuri de muncă, cu accent deosebit pe stoparea depopulării. (3) Investițiile prevăzute la alin. (1) respectă prevederile Orientărilor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele
LEGEA nr. 332 din 21 decembrie 2018 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/276070]
-
centrelor. Articolul 2 (1) Programul prevăzut la art. 1 vizează realizarea de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în localitățile din zona montană. (2) Investițiile din Program au ca obiectiv valorificarea superioară a produselor montane, limitarea declinului sectorului de producție primară, în scopul asigurării consumului intern, menținerea și crearea de noi locuri de muncă, cu accent deosebit pe stoparea depopulării. (3) Investițiile prevăzute la alin. (1) respectă prevederile Orientărilor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele
LEGEA nr. 296 din 3 decembrie 2018 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/276083]
-
2020, restricțiile de circulație internă și internațională, impuse de pandemie, au condus la o reducere bruscă a activității din cadrul sectorului. În aceste condiții, valoarea adăugată brută creată în acest sector s-a redus cu 38% față de anul 2019. Declinul din anul 2020 s-a concretizat într-o reducere de 15 miliarde lei la cifra de afaceri și de 9 miliarde lei în cazul valorii adăugate brute create. Un indicator care surprinde foarte bine importanța sectorului în ansamblul economiei naționale
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
3%, în anii pandemiei (2020 și 2021) valoarea sa a scăzut la 1,596% și respectiv 1,741%. Numărul de salariați în sectorul Hoteluri și Restaurante Datorită măsurilor guvernamentale de sprijin a firmelor afectate de pandemie, numărul de salariați a înregistrat un declin mai redus, ceea ce a permis menținerea angajaților pentru perioada de relansare de după criza sanitară. Populația ocupată în "hoteluri și restaurante" a scăzut în anul 2020 doar cu 7,1%, de la 216,8 mii persoane în anul 2019 la 201,4
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice, inclusiv prin tranziția către energia curată, precum și la protejarea și îmbunătățirea calității mediului și la oprirea și inversarea declinului biodiversității, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă. Programul Europa Creativă finanțeză proiecte de cooperare europeană, proiecte transnaționale care implică organizații culturale și creative din diferite țări care participă la program. Acțiunea urmărește îmbunătățirea accesului la cultura europeană și la operele creative
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
de aprobare. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a realizat Strategia pentru implementarea performantă a politicilor familiale, inclusiv Planul de acțiune aferent, ale cărui direcții de acțiune evidențiază și susținerea parentalității. Subiacentă OS.3. îmbunătățirea calității familiilor din perspectiva încetinirii procesului de declin demografic se regăsește direcția de acțiune - DA.3.2.6 Promovarea unor măsuri de informare/conștientizare și organizare de cursuri, la nivel local, în domeniul sprijinului parental. Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 susține dezvoltarea României pe trei piloni principali, respectiv economic
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 30 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290457]
-
directă a sindromului Fanconi. Deficitul de creștere și rahitismul sunt deseori prezente la prima vizită la medic, acestea fiind cauzate în mare parte de hipopotasemie. Alte modificări frecvent întâlnite în stadiile timpurii includ glucozurie, proteinurie, acidoză metabolică, hipopotasemie și hipouricemie. Declinul progresiv al funcției de filtrare glomerurală începe după vârsta de 6 ani și duce către insuficiență renală (boală cronică de rinichi) în jurul vârstei de 10 ani. Deși transplantul renal vindecă sindromul Fanconi, el nu elimină nici complicațiile rezultate în
ANEXĂ din 29 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288192]
-
pentru reducerea emisiilor și adaptarea la schimbările climatice; *32) https://ec.europa.eu/environment/strategy/biodiversity-strategy-2030_ro ... k) Strategia "De la fermă la consumator"*33) (2020) are drept obiectiv reducerea amprentei ecologice și climatice a sistemului alimentar al UE, asigurarea securității alimentare în condițiile schimbărilor climatice și declinului biodiversității, comerțul echitabil în cadrul lanțului de aprovizionare de la fermă la consumator; *33) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52020DC0381 ... l) Strategia UE privind solul pentru 2030*34) (2021) propune măsuri pentru protecția, utilizarea durabilă și refacerea solului, întrucât solurile sănătoase contribuie la atingerea obiectivelor legate
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
l) Strategia UE privind solul pentru 2030*34) (2021) propune măsuri pentru protecția, utilizarea durabilă și refacerea solului, întrucât solurile sănătoase contribuie la atingerea obiectivelor legate de neutralitatea climatică și reziliența la schimbările climatice, dezvoltarea unei (bio)economii curate și circulare, inversarea declinului biodiversității, protejarea sănătății umane, stoparea deșertificării și inversarea degradării terenurilor; *34) http://www.cdep.ro/afaceri_europene/CE/2021/C0M_2021_400_RO_ACT.pdf ... m) Inițiativa Noul Bauhaus European*35) (2021) transpune Pactul Ecologic European într-o dimensiune culturală și creativă ce vizează accelerarea transformării diferitelor sectoare economice, cum ar fi construcțiile și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
turistice pot fi mai puțin accesibile, sau complet inaccesibile din cauza drumurilor avariate și al imposibilității deplasării pe calea ferată datorită temperaturilor ridicate din timpul verii. Impacturile indirecte ale schimbărilor climatice vizează schimbări în resursele disponibile de apă, pierderea biodiversității, declinul în nivelul estetic al peisajului, alterarea productivității agricole (de exemplu, turismul viticol), creșterea probabilității de producere a hazardelor naturale, eroziunea costieră, creșterea bolilor transmise de virusuri, deteriorarea infrastructurii. Episoadele cu precipitații abundente ce favorizează inundații vor avea impact negativ atât
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
asigura buna autoreglare a sistemelor pădurii, reprezintă un element cheie pentru sporirea multifuncționalității acesteia. ... P.2.5.1. Dezvoltarea cunoștințelor privind adaptarea pădurilor la impactul schimbărilor climatice, prin identificarea și promovarea soluțiilor de prevenire și combatere: a acțiunii factorilor biotici și abiotici, a declinului și a efectelor altor perturbări naturale. În condițiile schimbărilor climatice, presiunea asupra pădurii devine tot mai evidentă și puternică., atât din partea dăunătorilor biotici, cât și a celor abiotici. În consecință, este necesară o cât mai bună cunoaștere și înțelegere
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
împădurite, urmărindu-se totodată creșterea rezilienței și calității pădurilor, dar evitându-se împădurirea unor zone umede sau turbării care pot prezenta caracteristici similare unor terenuri degradate, dar care nu au fost păduri. Aceste măsuri contribuie în mod esențial la inversarea declinului biodiversității, la combaterea secetei, a dăunătorilor, a incendiilor, a inundațiilor, precum și a altor amenințări ce pot fi amplificate sub impactul schimbărilor climatice. ... P.3.3.6. Extinderea spațiilor urbane verzi, de la parcuri și grădini la acoperișurile verzi și la fermele urbane
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
seră și creșterea capacității de sechestrare a carbonului, precum și promovarea energiei durabile, promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor naturale precum apa, solul și aerul, inclusiv prin reducerea dependenței de substanțe chimice, contribuirea la oprirea și inversarea declinului biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor, cât și îmbunătățirea răspunsului dat de agricultura Uniunii exigențelor societale referitoare la hrană și sănătate, inclusiv la alimentele de înaltă calitate, sigure și hrănitoare produse într-un mod durabil, reducerea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
Indicator de rezultat/unitate de măsură Sursă de finanțare (UE/bugetul de stat/altele) Valoare estimată (mii. €) P.2.5.1. Dezvoltarea cunoștințelor privind adaptarea pădurilor la impactul schimbărilor climatice, prin identificarea și promovarea soluțiilor de prevenire și combatere: a acțiunii factorilor biotici și abiotici, a declinului și a efectelor altor perturbări naturale MS M.2.5.1.1. Continuarea cercetărilor pentru o mai bună înțelegere a efectelor produse de schimbările climatice asupra pădurilor și pentru identificarea unor măsuri, fundamentate științific, de acțiune împotriva dăunătorilor forestieri, a fenomenelor de uscare a
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
de polenizatori la nivel național (cel puțin utilizarea pesticidelor, schimbarea categoriilor de folosință ale terenurilor, fragmentarea și/sau degradarea habitatelor, prezența speciilor invazive și /sau a agenților patogeni) sub impactul schimbărilor climatice și formularea de soluții de bune practici pentru inversarea declinului populațiilor de polenizatori 2024 - 2025 Coordonare: MMAP Implementare: MADR, Autorități publice centrale și/sau locale, inclusiv Mediul academic/de cercetare Nr. de studii realizate la nivel național/regional/județean/ local Nr. de soluții de bune practici promovate și implementate FEN, PNRR (Ex. C.2 - R2
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
la nord de grindul Perișor. Procesul de eroziune a plajelor este evident în diferite segmente ale litoralului nordic românesc, din zona grindului Chituc și până în zona brațului Sfântu Gheorghe. Acest proces afectează în primul rând vegetația habitatului 1210, determinând declinul sau dispariția ei pe suprafețe mai mari sau mai mici, în funcție de intensitatea și amploarea eroziunii. Furtunile și cicloanele, dar și expunerea vegetației la valuri puternice afectează de asemenea vegetația habitatului 1210 prin smulgerea plantelor din nisip sau acoperirea
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
ale precipitațiilor datorate schimbărilor climatice N04 Modificările la nivelul mării si la expunerea la val din cauza schimbărilor climatice N05 Schimbarea locației, dimensiunii și / sau calității habitatului din cauza schimbărilor climatice N06 Desincronizarea proceselor biologice / ecologice datorate schimbărilor climatice N07 Declinul sau extinctia speciilor înrudite (de ex. sursa de hrana / prada, prădător / parazit, simbionti etc.) din cauza schimbărilor climatice N08 Schimbarea distribuției speciilor (noii veniți naturali) din cauza schimbărilor climatice N09 Alte schimbări legate de climă în condițiile abiotice X Presiuni
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
pe termen scurt utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 2 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința este evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut. Evaluarea tendințelor pe termen scurt reprezintă, de asemenea, cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive. Evaluarea tendințelor pe termen lung Având în vedere că România este la a doua raportare în baza art. 17
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]