KorAP: Find »[drukola/base=deficient & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...48 49 50 ...111 >

2,757 matches

Corola-publishinghouse/Science/84056_a_85381

pentru a observa implementarea sistemului Cued Speech în comunicarea verbală. Produsele acestui proiect European au fost ghidul comparativ și două DVD-uri conținând filme cu metodele de evaluare și activitățile educaționale, de reabilitare auditiv-verbală specifice dezvoltării limbajului oral la copilul deficient de auz. Ghidul comparativ conține prezentarea misiunii și viziunii fiecărei instituții participante la proiect; prezentarea legislației specifice ce reglementează drepturile și educația persoanelor cu deficiențe de auz, prezentarea serviciilor și responsabilităților oferite de specialiștii din fiecare instituție participantă, prezentarea metodei

Proiect OLDINC: Dezvoltarea limbajului verbal oral la copiii deficien?i de auz ?n vederea integr?rii by Alina Boca (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84056_a_85381]
comunicare folosit uzual în instituțiile din Franța de la copiii incluși în programele de intervenție timpurie până la studenții integrați în universitate. De asemenea, sunt incluse în DVD, filmări și prezentări ale testele ELO și NEEL folosite în evaluarea auditiv-verbală a copiilor deficienți de auz. Domeniile de evaluare prezentate în teste sunt: capacitatea de procesare auditivă; modalitatea de comunicare; evaluarea funcțională a limbajului (inteligibilitate, transmiterea de informații, exprimarea oral verbală); limbajul oral (voce, ortofonie, vocabular, morfosintaxă, limbaj scris), procese și abilități cognitive(atenția

Proiect OLDINC: Dezvoltarea limbajului verbal oral la copiii deficien?i de auz ?n vederea integr?rii by Alina Boca (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84056_a_85381]
și cued speech; pe baza auzului rezidual, citire labială și cued speech). Se evaluează nivelul auzului rezidual, sinergia dintre citirea pe buze și auzul rezidual; contribuția cued speech în comunicare în vederea alegerii celei mai eficiente modalități de comunicare cu copilul deficient de auz. Echipa slovacă a pregătit pentru DVD modalitățile de evaluarea a limbajului folosite la nivelul ortofonic, la nivelul articulației și coarticulație, caracteristicile vocii, vocabularul active și pasiv, capacitatea de labiolectură; nivel morfologic și sintactic. De asemenea, a prezentat Testul

Proiect OLDINC: Dezvoltarea limbajului verbal oral la copiii deficien?i de auz ?n vederea integr?rii by Alina Boca (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84056_a_85381]
semnificativă a scalei verbale). Concluzie: Participarea la acest proiect a oferit șansa unui schimb de bune practici, avantajos și util pentru toți partenerii, interesant în compararea metodelor și intrumentelor de evaluare, cu scopul suprem de îmbunătățire a serviciilor oferite copiilor deficienți de auz.

Proiect OLDINC: Dezvoltarea limbajului verbal oral la copiii deficien?i de auz ?n vederea integr?rii by Alina Boca (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84056_a_85381]
Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379

Integrarea școlară a copiilor cu deficiențe de auz Educatoare Ancuța Mocan Grădiniță Nr. 11 Zalău Deficiență de auz face parte din categoria deficiențelor senzoriale. Preocupări pentru deficienții de auz au existat încă de pe vremea lui Aristotel, care vorbește despre aceștia în lucrarea să „Despre simțurile celor care simt”. Codicele lui Iustinian conține reflectată atitudinea societății față de deficienții de auz și despre drepturile pe care aceștia le aveau

Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
de auz face parte din categoria deficiențelor senzoriale. Preocupări pentru deficienții de auz au existat încă de pe vremea lui Aristotel, care vorbește despre aceștia în lucrarea să „Despre simțurile celor care simt”. Codicele lui Iustinian conține reflectată atitudinea societății față de deficienții de auz și despre drepturile pe care aceștia le aveau. În secolul al XVI-lea, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano scrie despre instrucția și educația surdomuților, bazate pe demutizare și comunicare verbală. Spaniolul Pedro Ponce de Leon este primul

Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
și educația surdomuților, bazate pe demutizare și comunicare verbală. Spaniolul Pedro Ponce de Leon este primul care a folosit limbajul oral că forma a demutizării. Au existat de-a lungul timpului diferite poziții față de metodă folosită pentru învățarea limbii de către deficienții de auz. Dintre acestea, au fost structurate trei metode principale: - metode care folosesc preponderent limbajul oral (orale); - metode care folosesc în principal limbajul scris (metode scrise); - metode combinate, care utilizează și mijloace auxiliare: dactilemele, labiolectura și mimico- gesticulația. La noi

Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
folosesc preponderent limbajul oral (orale); - metode care folosesc în principal limbajul scris (metode scrise); - metode combinate, care utilizează și mijloace auxiliare: dactilemele, labiolectura și mimico- gesticulația. La noi în țară funcționează în prezent grădinițe, școli generale, profesionale și tehnice pentru deficienții de auz. Caracteristici ale funcțiilor și proceselor psihice la deficienții de auz Comparativ cu gândirea auzitorului cea a deficientului de auz are un conținut concret neevoluat, abstractizarea este mai puțin accesibilă. Unele forme ale deficientei de auz pot determina o

Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
limbajul scris (metode scrise); - metode combinate, care utilizează și mijloace auxiliare: dactilemele, labiolectura și mimico- gesticulația. La noi în țară funcționează în prezent grădinițe, școli generale, profesionale și tehnice pentru deficienții de auz. Caracteristici ale funcțiilor și proceselor psihice la deficienții de auz Comparativ cu gândirea auzitorului cea a deficientului de auz are un conținut concret neevoluat, abstractizarea este mai puțin accesibilă. Unele forme ale deficientei de auz pot determina o întârziere intelectuală, ca o consecință a destructurării raportului dintre gândire

Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
mijloace auxiliare: dactilemele, labiolectura și mimico- gesticulația. La noi în țară funcționează în prezent grădinițe, școli generale, profesionale și tehnice pentru deficienții de auz. Caracteristici ale funcțiilor și proceselor psihice la deficienții de auz Comparativ cu gândirea auzitorului cea a deficientului de auz are un conținut concret neevoluat, abstractizarea este mai puțin accesibilă. Unele forme ale deficientei de auz pot determina o întârziere intelectuală, ca o consecință a destructurării raportului dintre gândire și limbaj. Memoria are aproximativ aceleași caracteristici că la

Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
generale, profesionale și tehnice pentru deficienții de auz. Caracteristici ale funcțiilor și proceselor psihice la deficienții de auz Comparativ cu gândirea auzitorului cea a deficientului de auz are un conținut concret neevoluat, abstractizarea este mai puțin accesibilă. Unele forme ale deficientei de auz pot determina o întârziere intelectuală, ca o consecință a destructurării raportului dintre gândire și limbaj. Memoria are aproximativ aceleași caracteristici că la normalul auzitor, cea cognitiv-verbală se dezvoltă mai lent, în procesul demutizării, în timp ce memoria vizual-motrică și afectiva

Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
protezelor; - dezvoltarea atenției, a capacităților de memorare, de reproducere, de motivație și activism prin joc și alte activități; - formarea încrederii în sine etc. Integrarea socială trebuie începută din cele mai mici vârste, prin forme specifice. În condițiile unei educații deficitare, deficientul devine singuratic, se izolează. Majoritatea deficienților de auz reușesc să se integreze bine și eficient în viața socială și profesională, ajungând la exercitarea unor profesii apropiate de cele ale auzitorului. Ei nu vor fi orientați spre profesii ce solicită auzul

Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
memorare, de reproducere, de motivație și activism prin joc și alte activități; - formarea încrederii în sine etc. Integrarea socială trebuie începută din cele mai mici vârste, prin forme specifice. În condițiile unei educații deficitare, deficientul devine singuratic, se izolează. Majoritatea deficienților de auz reușesc să se integreze bine și eficient în viața socială și profesională, ajungând la exercitarea unor profesii apropiate de cele ale auzitorului. Ei nu vor fi orientați spre profesii ce solicită auzul. Dintre cele mai frecvente profesii exercitate

Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
auz reușesc să se integreze bine și eficient în viața socială și profesională, ajungând la exercitarea unor profesii apropiate de cele ale auzitorului. Ei nu vor fi orientați spre profesii ce solicită auzul. Dintre cele mai frecvente profesii exercitate de deficienții de auz: tehnician dentar, instalator tehnico-sanitar, croitor, tâmplar, strungar, lăcătuș, electrician, zugrav, dar poate urma și forme ale învățământului tehnic și liceal sau unele forme ale învățământului superior. Școala este o instituție care oferă servicii comunității din care face parte

Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372

Atitudini necesare profesorilor în comunicarea cu copii/tinerii deficienți de auz Prof. Daniela Anton Grup Școlar “Vasile Pavelcu” Iași Școala reprezintă un câmp de negociere valorică, unde actorii implicați în procesul instructiv-educativ își etalează atitudini, preferințe, interese, propun modele comportamentale, deslușesc valorile care “intră” și care “ies” din acest

Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
folosească în activitatea instructiv- educativă. Elevii cu deficiență auditivă și cadrele didactice auzitoare care lucrează împreună într-o unitate de învățământ special pot să se ajute reciproc în beneficiul primilor. Unele dintre cadrele didactice care lucrează cu copiii și tinerii deficienți de auz descriu educația pe care o oferă ca fiind „bilingvă”, adică instruirea copiilor în limbajul semnelor și a limbajului verbal. Este o greșeală să crezi că este ușor pentru copiii cu deficiență auditivă să învețe. Surzenia îngreunează acest proces

Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
ca fiind „bilingvă”, adică instruirea copiilor în limbajul semnelor și a limbajului verbal. Este o greșeală să crezi că este ușor pentru copiii cu deficiență auditivă să învețe. Surzenia îngreunează acest proces. Pentru mulți dintre profesorii care lucrează cu elevii deficienți de auz limbajul semnelor reprezintă un ajutor semnificativ în munca lor. O parte a educației copiilor deficienți de auz începe în familie prin simpla observare a tablourilor, imaginilor dintr-o carte, prin activități de socotit, desenat, colorat, prin activități de

Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
crezi că este ușor pentru copiii cu deficiență auditivă să învețe. Surzenia îngreunează acest proces. Pentru mulți dintre profesorii care lucrează cu elevii deficienți de auz limbajul semnelor reprezintă un ajutor semnificativ în munca lor. O parte a educației copiilor deficienți de auz începe în familie prin simpla observare a tablourilor, imaginilor dintr-o carte, prin activități de socotit, desenat, colorat, prin activități de corespondență a imaginilor cu obiecte. În școală, profesorul va folosi multe materiale vizuale pentru copii. Cuvintele și

Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
să manifeste o înțelegere suplimentară pentru a-i integra și a-i pune alături de cei normali; nu este vorba de a realiza o pseudo-egalitate, ci de a-i permite fiecăruia să se manifeste cu demnitate în solidaritate. Comunicarea cu elevii deficienți de auz presupune utilizarea comunicării totale, adică utilizarea concomitentă sau succesivă a tuturor mijloacelor comunicaționale necesare pentru a transmite un mesaj inteligibil: comunicarea mimico-gestuală, comunicarea cu ajutorul dactilemelor, labiolectura. Pentru elevul deficient de auz vorbirea mimico-gesticulară constituie, din cauza lipsei auzului, vorbirea

Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
se manifeste cu demnitate în solidaritate. Comunicarea cu elevii deficienți de auz presupune utilizarea comunicării totale, adică utilizarea concomitentă sau succesivă a tuturor mijloacelor comunicaționale necesare pentru a transmite un mesaj inteligibil: comunicarea mimico-gestuală, comunicarea cu ajutorul dactilemelor, labiolectura. Pentru elevul deficient de auz vorbirea mimico-gesticulară constituie, din cauza lipsei auzului, vorbirea naturală, realitate de care noi profesorii trebuie să ținem seama în munca noastră de demutizare. O dată cu integrarea școlară a copilului deficient de auz se impun anumite cerințe (referitoare la modul de

Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
mesaj inteligibil: comunicarea mimico-gestuală, comunicarea cu ajutorul dactilemelor, labiolectura. Pentru elevul deficient de auz vorbirea mimico-gesticulară constituie, din cauza lipsei auzului, vorbirea naturală, realitate de care noi profesorii trebuie să ținem seama în munca noastră de demutizare. O dată cu integrarea școlară a copilului deficient de auz se impun anumite cerințe (referitoare la modul de organizare a clasei, la metodele de prezentare a conținutului si formele de comunicare utilizate la nivelul clasei) care trebuie respectate de către cadrul didactic. Aceste aspecte au fost sintetizate de către Alois

Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
profesor a comunicării cu elevii când se află cu spatele la aceștia sau când elevii nu privesc spre profesor; c. utilizarea de către cadrul didactic a unor modalități de ilustrare vizuală a conținutului prezentat atunci când condițiile îi permit acest lucru; d. participarea elevilor deficienți de auz la activități sau programe destinate învățării limbajului, percepției timpului, familiarizării cu lumea normală din jurul lor prin activități școlare și extrașcolare. Liliana Drăgan și Anca Văcărescu<footnote Drăgan, L., Văcărescu, A., Elemente de surdodidactică, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2002

Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
de auz; 4. să pună accent pe cuvîntul mai important, fără a lua în considerare cuvintele mai puțin importante care îl preced sau îl urmează; 5. să evite „ah”-urile, „mmm”-urile sau tușitul; toate sunt lipsite de înțeles pentru deficientul de auz; 6. să lase copilului timp să răspundă; 7. să se uite în oglindă și să-și închipuie că trebuie sa fie „citit” de către un copil surd sau să închidă sonorul la televizor și să încerce să ghicească ce

Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
sonorul la televizor și să încerce să ghicească ce se vorbește; 8. să încurajeze verbal copilul:”Bravo!”, „Ai reușit!”; 9. să nu uite că labiolectura (citirea buzelor) este o activitate obositoare și să-și amintească acest aspect atunci când vorbește unui deficient de auz sau întregii clase.” Profesorul, în calitate de îndrumător al elevilor deficienți de auz spre integrarea școlară și socială a acestora, trebuie să dețină o serie de calități care sunt clasificate de către Liliana Drăgan și Anca Văcărescu<footnote Drăgan, L., Văcărescu

Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
8. să încurajeze verbal copilul:”Bravo!”, „Ai reușit!”; 9. să nu uite că labiolectura (citirea buzelor) este o activitate obositoare și să-și amintească acest aspect atunci când vorbește unui deficient de auz sau întregii clase.” Profesorul, în calitate de îndrumător al elevilor deficienți de auz spre integrarea școlară și socială a acestora, trebuie să dețină o serie de calități care sunt clasificate de către Liliana Drăgan și Anca Văcărescu<footnote Drăgan, L., Văcărescu, A., Elemente de surdodidactică, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2002, pp. 36-37

Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]