2,615 matches
-
purtată prin cameră, spre deosebire de cea electrică, țintuită de cabluri și contacte electrice. Aparent un amănunt fără semnificație, acest fapt este, pentru Benjamin, revelator: purtatul lămpii este „begleitet immer von dem Klirren des Zylinders in der Scheide [...] und dieses Scheppern gehört dem dunklen Lied der Brandung an, das in der Mühsal des Jahrhunderts schläft.““ Lampa este centrul unui univers acustic, din care fac parte sunetele minore ale veacului, cele organic prezente în constituția materială a obiectului: scrâșnetul sticlei pe inelul de fier
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care pune în scenă, după cum am încercat să arăt, chipurile multiple ale clădirilor și străzilor. Mai apoi, felinarele cu gaz, fluturi ai nopții“, cu lumina lor mișcătoare, ritmată, sunt înlocuite cu felinarele electrice, iar magia familiarității urbane este spulberată: „Mit dem Aufblitzen der elektrischen Lichter verlosch das unbescholtne Leuchten in diesen Gängen [die Arcaden], die plötzlich schwieriger zu finden waren.““ În plus, arhitectura secolului al XIX lea înlocuiește opacitatea pie trei cu „po rozitatea“ luminoasă a metalului și a sticlei, re
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Samain, Heine (lungul poem Atta Troll, într-o bună transpunere a lui Ion Negrea), dar preferați sunt, și de astă dată, prozatorii: Guy de Maupassant, Al. Dumas, Émile Zola, Alphonse Daudet, H. C. Andersen, Octave Mirbeau, François Coppée. Alți colaboratori: Dem. Theodorescu, Ion L. Catina, I. F. Buricescu, V. Russu-Șirianu, Ștefan Frunză, Mihail Munteanu, G. Tutoveanu, D. Cuclin, D. Iov, Ioan I. Ciorănescu, Sergiu Manolescu, C. Demetrescu. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287300_a_288629]
-
1923, 15; Ion Marin Sadoveanu, „Masca”, G, 1924, 15; L. R. [Liviu Rebreanu], „Masca” și „Povara”, „România”, 1924, 150; Emil D. Fagure, „Femeia cu două suflete”, LUT, 1925, 961, 962; Scarlat Froda, „Femeia cu două suflete”, RP, 1925, 2 197; Dem. Theodorescu, „Femeia cu două suflete”, „Îndreptarea”, 1925, 40; B. Cecropide, „Banchetul”, UVR, 1927, 8; Isaiia Răcăciuni, „Banchetul”, „Clipa”, 1927, 148; N. Lazu, „Banchetul”, ALA, 1927, 324; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 70-72; Const. Șăineanu, „Lirica germană contimporană”, ADV, 1928
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
greco-latină (Fr. de Thauby) etc. Literatura română în perspectivă franceză este bine reprezentată prin articole de Charles Drouhet, N. Iorga, J. Voilquin, Sandu Tzigara-Samurcaș, Léo Bachelin ș.a. Se traduce din poezia lui Al.T. Stamatiad, D. Nanu, Ion Al-George, Mircea Dem. Rădulescu ș.a. Proza aparține lui Francis de Niomandre, André Joubert, Fr. de Thauby, Henri Bordeaux ș.a. Se tălmăcește din literatura lui Ion Creangă (Le Père Douhou), I.L. Caragiale (Les Deux conseillers), Victor Eftimiu (Katalina, Maître Manole), Mihail Sadoveanu, se publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288696_a_290025]
-
SOCIETATEA ROMÂNISMUL, asociație înființată la București la 24 ianuarie 1869. Primul comitet avea următoarea componență: B. P. Hasdeu - președinte, Iancu Brătescu, Ștefan C. Michăilescu - vicepreședinți, G. Dem. Teodorescu, Gr. G. Tocilescu, Teodor P. Rădulescu - secretari, N. Ath. Popovici - casier, Dem. Urseanu și Dumitru C. Ollănescu-Ascanio - membri. Cu prilejul organizării, în iunie 1871, pe Câmpia Cotrocenilor, a unei serbări în memoria lui Tudor Vladimirescu, Nicolae V. Scurtescu prezintă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289769_a_291098]
-
SOCIETATEA ROMÂNISMUL, asociație înființată la București la 24 ianuarie 1869. Primul comitet avea următoarea componență: B. P. Hasdeu - președinte, Iancu Brătescu, Ștefan C. Michăilescu - vicepreședinți, G. Dem. Teodorescu, Gr. G. Tocilescu, Teodor P. Rădulescu - secretari, N. Ath. Popovici - casier, Dem. Urseanu și Dumitru C. Ollănescu-Ascanio - membri. Cu prilejul organizării, în iunie 1871, pe Câmpia Cotrocenilor, a unei serbări în memoria lui Tudor Vladimirescu, Nicolae V. Scurtescu prezintă, într-un discurs, rațiunile creării societății: „...Era trebuință să se constituie aci, între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289769_a_291098]
-
și în plan politic, pentru eliberarea de sub dominație străină a provinciilor românești și unirea lor cu Țara. În aprilie 1870 apare oficiosul „Foaia Societății Românismul”, care continuă până în august 1871. Colegiul de redacție era format din B. P. Hasdeu, G. Dem. Teodorescu, Gr. G. Tocilescu, N. V. Scurtescu ș.a. Fiind concepută ca o revistă „pur literară”, va ilustra totuși programul mai larg al grupării, găzduind articole de etnografie și folclor (I. C. Tacit, Gr. G. Tocilescu, G. Dem. Teodorescu), literatură populară (culeasă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289769_a_291098]
-
din B. P. Hasdeu, G. Dem. Teodorescu, Gr. G. Tocilescu, N. V. Scurtescu ș.a. Fiind concepută ca o revistă „pur literară”, va ilustra totuși programul mai larg al grupării, găzduind articole de etnografie și folclor (I. C. Tacit, Gr. G. Tocilescu, G. Dem. Teodorescu), literatură populară (culeasă de A. P. Alexi, T. P. Rădulescu și S. Fl. Marian), studii și documente istorice (B. P. Hasdeu). P. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289769_a_291098]
-
reda cazul. În asemenea condiții, germana are suficiente mijloace sintetice (desinențiale) pentru a indica funcțiile, fără a recurge la procedee analitice, reprezentînd o situație deosebită în raport cu celelalte limbi germanice importante. Deseori, în germană, articolul hotărît se aglutinează cu prepozițiile (zu + dem = dem, zu + der = zur etc.), așa cum se întîmplă în limbile romanice occidentale. Prin urmare, dintre limbile germanice importante, doar germana are o declinare bogată, cu patru cazuri, celelalte, la fel ca idiomurile romanice, recurgînd la prepoziții pentru indicarea funcțiilor sintactice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cazul. În asemenea condiții, germana are suficiente mijloace sintetice (desinențiale) pentru a indica funcțiile, fără a recurge la procedee analitice, reprezentînd o situație deosebită în raport cu celelalte limbi germanice importante. Deseori, în germană, articolul hotărît se aglutinează cu prepozițiile (zu + dem = dem, zu + der = zur etc.), așa cum se întîmplă în limbile romanice occidentale. Prin urmare, dintre limbile germanice importante, doar germana are o declinare bogată, cu patru cazuri, celelalte, la fel ca idiomurile romanice, recurgînd la prepoziții pentru indicarea funcțiilor sintactice, la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
plural: de), și la fel se prezintă situația în germană (m. der, f. die, n. das, pl. die); în engleză și în neerlandeză însă formele articolului sînt diferite de cele ale demonstrativului, dar sugerează totuși înrudirea: engl.: art. the, pron. dem. that; neer.: art. gen comun de, neutru het, pron. dem. gen comun die, neutru dat. Cînd articolul hotărît a devenit enclitic, el s-a îndepărtat formal de demonstrativ, datorită foneticii sintactice, dar s-a depărtat și de tipul general germanic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
m. der, f. die, n. das, pl. die); în engleză și în neerlandeză însă formele articolului sînt diferite de cele ale demonstrativului, dar sugerează totuși înrudirea: engl.: art. the, pron. dem. that; neer.: art. gen comun de, neutru het, pron. dem. gen comun die, neutru dat. Cînd articolul hotărît a devenit enclitic, el s-a îndepărtat formal de demonstrativ, datorită foneticii sintactice, dar s-a depărtat și de tipul general germanic al antepunerii determinanților în raport cu determinații. În legătură cu articolul hotărît din limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
modern n. = (substantiv) neutru neer. = neerlandeză (olandeză + flamandă), neerlandez nom. = nominativ norm. = (dialectul) normand norv. = nornegiană, norvegian num. = numeral part. = participiu pers. = persoană pg. = portugheză, portughez pl. = plural pol. = poloneză, polonez pop. = popular prep. = prepoziție prez. = prezent pron. = pronume pron. dem. = pronume demonstrativ prov. = provensală; provensal refl. = reflexiv rom. = română, român rus. = rusă, rus s. = substantiv sec. = secol sg. = singular sl. = slavă, slav; slavon sp. = spaniolă, spaniol sued. = suedeză, suedez ucr. = ucraineană, ucrainean v. = vechi vb. = verb * = neatestat Semne folosite în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
die im geografischen Raum der europäischen Ebene westlich von den Uralgebirgen bis zur östlichen Küste des Atlantischen Ozeans entstanden sind und sich jahrhundertlang offenbarten, bietet, bei einer ersten Analyse, einen grundsätzlichen Widerspruch: eine hervorgehobene kulturelle und sprachliche Mannigfaltigkeit, zusammen mit dem Wille diese Vielfalt nachzupflegen und eine ausdrückliche spirituelle Einheit, zusammen mit einer Neigung sie zu vertiefen. Man kann diese Vielfältigkeit durch das historische Leben jeder europäischen Gemeinschaft erklären und die Einheit ergibt sich aus demselben historischen Leben insofern sie Aspekte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Gemeinschaft erklären und die Einheit ergibt sich aus demselben historischen Leben insofern sie Aspekte hat, die Beziehungen zwischen diesen Gemeins-chaften voraussetzen. Das Mittel, durch das die vereinigende Grundlage durchgeführt wurde und noch verwirklicht ist, ist die Kommunikation, wenn man unter dem Begriff Kommuni-kation die Übertragung von (kulturellen und sprachlichen) Elementen einer ethnischen Gruppe zu einer anderen und der Umlauf der kulturellen Werte mit dem Ergebnis der Erzeugung einiger begrifflichen und interpretatorischen Homogenisie-rungen versteht. Neben diesen kulturellen und linguistischen Aspekten, die die
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
durch das die vereinigende Grundlage durchgeführt wurde und noch verwirklicht ist, ist die Kommunikation, wenn man unter dem Begriff Kommuni-kation die Übertragung von (kulturellen und sprachlichen) Elementen einer ethnischen Gruppe zu einer anderen und der Umlauf der kulturellen Werte mit dem Ergebnis der Erzeugung einiger begrifflichen und interpretatorischen Homogenisie-rungen versteht. Neben diesen kulturellen und linguistischen Aspekten, die die Gemeinschaften einander näher bringen, charakterisiert sich die geistige Physiognomie der Europäischen Welt durch das europäische Bewusstsein, dessen Grundbestandteile von der griechischen Antike begründet
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Einheit und Besonderheit geben und es gibt auch die Fähigkeit die Quelle dieser Elemente zu bestimmen, denn, trotz einer scheinbaren Heterogenität der Problematik, die zur europäischen kultu-rellen und sprachlichen Kommunikation gehört, man kann Methoden für das Studium dieser Problematik aus dem Gesichtspunkt einiger festgestellten Zielvorstellungen identifi-zieren. In diesem Sinne kann man eindeutige Prinzipien für eine Untersuchung der Tatsachen, für Synthesen und Interpre-tationen verwerten, Prinzipien die auch als methodologische Richtungen, als strukturierende Schemas, als analytischen Me-thoden und als ideologische Grundlage zu verstehen
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
und unter einem Aspekt zu verstehen ist, der die Art, das Denkniveau und der Wissensstand, die Ebene der psychischen Empfänglichkeiten und der Summe von geistigen Leistungen einer sprechenden Gemeinschaft repräsentiert. Unter diesem Gesichtspunkt steht die Artikulationsgrundlage in enger Beziehung mit dem ersten Aspekt und die psychologische Grundlage steht in Beziehung mit dem zweiten, der auf das Denken, die Kultur, die Affektivität und den Wille hinweist, indem diese Grundlage symbolisch für die Sprache geworden ist, die selbst ein Segment der Kultur und
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Denkniveau und der Wissensstand, die Ebene der psychischen Empfänglichkeiten und der Summe von geistigen Leistungen einer sprechenden Gemeinschaft repräsentiert. Unter diesem Gesichtspunkt steht die Artikulationsgrundlage in enger Beziehung mit dem ersten Aspekt und die psychologische Grundlage steht in Beziehung mit dem zweiten, der auf das Denken, die Kultur, die Affektivität und den Wille hinweist, indem diese Grundlage symbolisch für die Sprache geworden ist, die selbst ein Segment der Kultur und das wichtigste Mittel für ihre Verwirklichung verkörpert. Neben diesen Aspekten stellt
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
G. Ivănescu vollendeten Doktrin, dass ein Idiom normalerweise zwei Ebene hat: die erste ist die der Volkssprache mit einer Entwicklung, die nur von den Kommunikationsbedürfnisse verursacht wurde und die zweite Ebene ist die der Schriftsprache mit einer Entwicklung, die unter dem Gesichtspunkt einer Ziele und aufgrund einiger bewussten willensmässigen Vorgänge abges-timmt ist. Diese Vorstellung ist tatsächlich eine Fortsetzung der Meinungen, die von den siebenbürgerischen Gelehrten vom 19. Jahrhundert ausgedrückt wurden und ist in Übe-reinstimmung mit den von einigen der grössten europäischen
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
wurden und ist in Übe-reinstimmung mit den von einigen der grössten europäischen Sprachwissenschaftler geäußerten Theorien. Unabhängig davon, hat Lucian Blaga die Unterschei-dung zwischen einem (geringen) volkstümlichen Aspekt und einem (bedeutenden) gelehrten Aspekt der Kultur in der Richtung des Unterschieds zwischen dem volkstümlichen und dem literarischen Aspekt eines Idioms gemacht, indem er behauptete, dass normalerweise das kulturelle Werk einer Gemeinschaft auf diesen zwei Ebene hervorgebracht werden, ohne dass sie Etappen der Existenz von derselben Realität sind, obwohl die Beziehungen zwischen ihnen nicht
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
in Übe-reinstimmung mit den von einigen der grössten europäischen Sprachwissenschaftler geäußerten Theorien. Unabhängig davon, hat Lucian Blaga die Unterschei-dung zwischen einem (geringen) volkstümlichen Aspekt und einem (bedeutenden) gelehrten Aspekt der Kultur in der Richtung des Unterschieds zwischen dem volkstümlichen und dem literarischen Aspekt eines Idioms gemacht, indem er behauptete, dass normalerweise das kulturelle Werk einer Gemeinschaft auf diesen zwei Ebene hervorgebracht werden, ohne dass sie Etappen der Existenz von derselben Realität sind, obwohl die Beziehungen zwischen ihnen nicht abwesend sind. Später
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Beziehungen zwischen ihnen nicht abwesend sind. Später stellt G. Ivănescu eine Beziehung zwischen der geringen Kultur und der Volkssprache und zwischen der bedeutenden Kultur und der Schriftsprache fest, so dass er die Theorie entwickelt, gemäss der es einen Unterschied zwischen dem geringen und dem bedeutenden Geist im Leben einer Gemeinschaft gibt, einen Unterschied, der, obwohl nicht nur die europäische Welt charakterisiert, in diesem Raum am relevantesten repräsentiert wird. Diese Unterscheidung stimmt völlig mit der Bemühung der alten Griechen und der modernen
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nicht abwesend sind. Später stellt G. Ivănescu eine Beziehung zwischen der geringen Kultur und der Volkssprache und zwischen der bedeutenden Kultur und der Schriftsprache fest, so dass er die Theorie entwickelt, gemäss der es einen Unterschied zwischen dem geringen und dem bedeutenden Geist im Leben einer Gemeinschaft gibt, einen Unterschied, der, obwohl nicht nur die europäische Welt charakterisiert, in diesem Raum am relevantesten repräsentiert wird. Diese Unterscheidung stimmt völlig mit der Bemühung der alten Griechen und der modernen Welt überein eine
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]