1,243 matches
-
ținându-se seama numai de firele din care este confecționată broderia. CAPITOLUL 50 MĂTASE Cod NC Descriere Taxa vamală Unitate suplimentară Autonomă (%) Convențională (%) 1 2 3 4 5 5001 00 00 Gogoși de viermi de mătase de pe care se pot depăna fire 2 1 5002 00 00 Mătase brută (nerăsucită) 10 3,8 5003 Deșeuri de mătase (inclusiv gogoși de viermi de mătase improprii depănării, deșeuri de fire de mătase și deșeuri desfibrate): 5003 10 00 Necardate și nepieptănate Exceptat Exceptat
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
10 - - Mașini și utilaje de dublat 12 3,8 p/st 8445 30 90 - - Mașini și utilaje de răsucit 12 3,8 p/st 8445 40 00 - Mașini și utilaje de bobinat (inclusiv mașini și utilaje de canetat) sau de depănat materiale textile 12 3,8 p/st 8445 90 00 - Altele 13 3,8 p/st 8446 Mașini de țesut (războaie de țesut): 8446 10 00 - Pentru țesături cu o lățime care să nu depășească 30 cm 11 3,5
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
depășește 50% din prețul de uzină al produsului Fabricare din materiale neîncadrate în poziții tarifare nr. 4909 sau 4911 ex Capitolul 50 ex 5503 5004 - ex 5006 5007 Mătase, mai puțin: Deșeuri de mătase (inclusiv coconi care nu pot fi depănați, deșeuri de fire și material fibros garnetat), cardate sau pieptănate Fir de mătase și fir filat din deșeuri de mătase Țesături din mătase sau deșeuri de mătase: - Conținând fir de cauciuc - Altele Fabricare în care toate materialele folosite sunt încadrate
jrc4747as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89913_a_90700]
-
mea, veți zice, Dacă-n văleat nu s-a brodit să-mi pice Măcar hatâruri grabnice și scunde. Vai, harpiile nopții inamice Nu pregetă în preajmă să-mi abunde, nici cât să dorm vreo două-trei secunde! Și, uite-așa, mă deapăn infelice... De-aș fi orfeu, ați desluși de unde Nefericirea-n strune îmi pătrunde...
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
aranjată, călcată, greblată, mai rar din coceni de porumb; jârebgie=scul mai mare de fire de cânepă sau in toarse, care formează de regulă urzeala (firele longitudinale) din țesătură, care se pun pe urzoi pentru urzit ori pe vârtelniță pentru depănat; joaviñe=sălbăticiuni prădătoare ca lupi, vulpi, mistreț; jimătace= jumătate; jântuitor= bară, bucată de lemn lungă de apr.1.5m, groasă de 4-6cm care se folosește la jântuit(=aranjat lemnele în clotcan, cuptor pentru a aerisi focul și aranja jarul); jâmb
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
pe platforma de pământ din spatele cimitirului. Aprinderea focului se face în apropierea miezului nopții și are semnificația de a transmite lumina sfântă și celor trecuți în neființă. În timpul slujbei religioase, la căldura și lumina focului, tinerii reuniți din colțurile lumii, deapănă amintirile copilăriei. Acesta este un bun prilej al revederii și al împăcării însoțit de un pahar cu vin roșu. Colindele în secolul trecut, erau cântate în limba ucraineană, însă din cauza pierderii identității culturale, acestea au fost adaptate la vremurile noastre
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
Proprietatea Mănăstirii Cozia se situa în partea dreaptă a Văii Satului, spre Bumbuiești, după cum reiese din planul întocmit de locotenentul Condeescu, în anul 1865. Nu se cunosc împrejurările prin care această parte a satului a devenit proprietatea Mănăstirii Cozia. "Legenda, depănându-și povestirea, arată că mănăstirii i-a fost dăruit un clopot imens care se auzea la mari distanțe. Vodă ar fi poruncit ca întreg ținutul în care se aude sunetul clopotului să fie al acestei mănăstiri. Atestarea documentară a satului
Bratovești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301990_a_303319]
-
anunță iar țiganii slăvesc bucuria vieții lor libere și aventuroase. Bătrâna țigancă Azucena stă lângă foc, cu Manrico alături. Furată de tainice gânduri, ea cântă un fel de baladă despre o femeie arsă de vie pe rug. Melodia stranie se deapănă pe un ritm monoton și se încheie cu o frază șoptită: "Răzbună-mă!" Personajul se impune ca luptând cu un destin neobișnuit. Rămas singur cu Azucena, pe care a socotit-o drept mama sa, Manrico îi pune întrebări, la care
Trubadurul () [Corola-website/Science/307633_a_308962]
-
în care aceștia se întorc de la coasă, având uneltele după ei. Așa sunt lucrările "Sfârșitul unei zile de muncă, Dragostea", "Popas în pădure, Întoarcerea din pădure" sau "Idila" unde moșneagul pare că-i povestește babei ceva din tinerețe, în timp ce ea deapănă fuiorul. Peisaje remarcabile fără personaje umane sunt "Casa de la munte, " și "Piatra Holdiței". Aceste imagini suferă, în schimb, de o fixitate a imaginii specifică fotografiei, fapt care contravine unei arte care se dorește a fi dinamică și expresivă. Semnificativă este
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
de trista veste“, Stavrache se încurajează bărbătește pentru că „nu trebuie să se lase copleșit așa de durere ...“, iar, ca urmare, face toate demersurile pentru a moșteni averea fratelui mai mic și intră oficial în posesia ei. Autorul este cel care deapănă șirul întâmplărilor cu obiectivitate, intervine cu paranteze sau scurte comentarii privind atitudinea și comportamentul hangiului. Consultând un avocat în privința condițiilor legale de păstrare a averii moștenite, hangiul află că numai popa este singurul care ar avea dreptul să-i ceară
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
ale lui Dionysos. Zeițe care călăuzeau destinele omenești. Puterea lor era implacabilă și mai presus de voința zeilor. Moirele, născute din unirea lui Zeus cu Themis, erau trei la număr: Atropos, Clotho și Lachesis, supranumite "torcătoarele", deoarece una torcea, alta depăna, iar cea de-a treia curma firul vieții muritorilor. În mitologia romană ele purtau numele de Parce. Muzele (Μουσαι) erau cele 9 fiice ale lui Zeus și ale Mnemosynei, considerate drept inspiratoare ale muzicii, ale dansului, ale poeziei și patroanele
Lista personajelor mitologice elene () [Corola-website/Science/304617_a_305946]
-
a participa, pe care îi scoate din hotel cu ajutorul unui taximetrist (Cristian Iacob) și a lui Limbă (Jean Constantin). Intră într-o cursă pusă de Haral (George Mihăiță), pe care comisarul îl omoară în cimitir. În timpul competiției, cei doi își deapănă amintiri din trecut, printre care întâlnirea comisarului cu Zarada (Ileana Lazariuc), adusă în țară de Goldberg și iubită de dizeurul Cristian. Iese din casă să-și cumpere țigări, iar pe stradă este omorâtă cu briciul de Haral (Tudor Mihăiță) și
Supraviețuitorul (film din 2008) () [Corola-website/Science/312750_a_314079]
-
viguroși. Murmurul izvorului, freamătul copacilor, liniștea din jur le-a îngânat cântecul de leagăn. Bietului om i s-a arătat în vis un înger ce-i spunse să se așeze cu traiul aici. Roata vremii se rotea, firul istoriei se depăna, aducând cu sine noi familii aici, astfel dând naștere localității Copăceni, denumirea căreia vine de la cei trei copaci seculari (azi cel mai mare cartier din oras). Către anul 1779 în procesul congruenței a trei localități apropiate: Copăceni, Ivanușca și Nigoreni
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
originar din Dondușeni și un patriot înflăcărat al neamului românesc, care își pierde viața în vara anului 1940 ca rezultat al cumplitelor represiuni staliniste. După 106 ani de subjugare mosculească, poporul revine la propria (sa) vatră. De la Marea Unire își deapănă letopisețul său de mai departe și gara Dondușeni. În primii ani ai Unirii, locuitorii gării se foloseau fără plată de moșiile și pădurile din preajmă, nu plăteau impozitele funciare, iar roada și alte bunuri materiale le vindeau după legile libere
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
Gura Galbenei este o localitate-centru de comună în Raionul Cimișlia, Republica Moldova. Localitatea Gura Galbenei reprezintă o comună rurală tipica spațiului moldovenesc ce-și deapănă istoria din cele mai vechi timpuri, de la primele manifestări ale civilizației traco-geto-dacice și până în prezent. Documentele istorice ce oglindesc atestarea și evoluția localității datează cu sec.al XVII-lea. Ca și alte localități, comuna Gura Galbenei are la bază și
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
Aici se află unicul tunel basarabean, cu o lungime de 800 m, construit în 1927 de o firmă franceză și distrus în 1944 la retragerea trupelor germane. Satele Țipala, Bălțați și Budăi, fondate de voievozii Moldovei, mazili și răzeși, își deapănă existența din adâncul secolelor, trecând prin războaie, epidemii și calamitați naturale. În 1940 au căzut jertfă invaziei sovietice. În primul război mondial au decedat pe câmpul de luptă 24 bărbați din Țipala, potopul de foc din 1941-1945 a mistuit 54
Țipala, Ialoveni () [Corola-website/Science/305186_a_306515]
-
raionul Briceni, Republica Moldova. O primă mențiune despre s. Groznița o aflăm în fondurile Arhivei de stat și ea indică data de 24 oct. 1832. Sătucul, desigur, era foarte mic, cele cîteva familii cu care a fost atestat ca localitate își depănau traiul în liniște, fără a se manifesta prin evenimente deosebite, fără a lăsa urme cît de cît vizibile în canavaua istoriei. Așa cum o mai făceau și satele din vecinătate Bălcăuți, Hincăuți, Rotunda, Mihăileni, Halahora de Sus. De altfel, tot așa
Groznița, Briceni () [Corola-website/Science/305224_a_306553]
-
hazlii din viața lor. Fetele care nu aveau pereche plecau acasă mai devreme, iare celelalte dansau pînă dimineață. La șezători, sătenii se ajutau unii pe alții: azi torceau la unul, mîine la altul. Flăcăii care veneau la șezătoare ajutau la depănat. Dacă participai la șezătoare, trebuia neapărat să relatezi o poveste sau o pătăranie cît mai hazlie. Era o veselie nemaipomenită: se păcăleau unul pe altul ca să nu adoarmă. Dacă era veselie, somnul trecea pe lîngă ei. Cînd se zorea, stăteau
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
lui Ion Creangă. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Două fetițe, una bună, alta răutăcioasă, «doi crini cu ochi de poveste», parcurg lumea, în blugi și adidași, contemplându-i misterele și depănând întrebările greu de pătruns: «La ce folosește o broscuță?», « Cine trebuie salvat: pomul sau omizile?», « De ce nu poate fi oprit timpul?» Un joc cu elementele esențiale ale vieții (apa, focul, aerul) inspirat de Ion Creangă. În textura basmului jucat intervin
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
amintim câteva personalități din lumea artei cunoscute pe atunci atât în România cât și peste hotare: Johann Wälder, Nicolae Popescu, Anselm Wagner, Adolf Humborg, Karl Brocky, Anton Fialla și Konstantin Daniel. Cu ocazia organizării unei retrospective, septuagenarul Oskar Szuhanek își depăna amintirile spunând că la începutul secolului XX, la Timișoara, au activat doar doi pictori mai însemnați: el și József Ferenczy. Nu au făcut parte din aceeași generație și lucrările lor nu au fost apropiate ca temă, stil sau colorit. În
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
epocă. De mai multe ori, posturile de televiziune au transmis emisiuni de la Hanul Drăgușeni. Postul de televiziune TVR a transmis de acolo cu prilejul sărbătorilor pascale din anul 2010 un spectacol de o oră și jumătate în care s-au depănat snoave și povestiri, s-a cântat muzică populară și s-au dansat dansuri populare. Printre interpreți s-au numărat Sofia Vicoveanca, Margareta Clipa, Mioara Velicu ș.a., dar și Ansamblul de dansuri populare de la Todirești (jud. Vaslui). În prezent, Hanul Drăgușeni
Hanul Drăgușeni () [Corola-website/Science/321692_a_323021]
-
Z. Grigoriu (descendent al povestitorului), preotul Cosma (preotul satului Humulești). Construcția a fost restaurată în 1937 prin grija lui Nicolae Iorga. Alte restaurări s-au efectuat în: 1960, 1975, 1988. Expune obiecte care au aparținut familiei Creangă (vârtelniță, roată pentru depănat, sucală, opaiț, ladă de zestre, blidar, pieptănuși, laviță), cărți poștale cu autograf, manuale școlare ("Metodă nouă de scriere și citire"; "Învățământul copiilor"; "Geografia județului Iași"), grafică de Eugen Taru (12 lucrări inspirate din "Amintiri din copilărie"). Casa memorială Ion Creangă
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
poetul Rainer Maria Rilke care tocmai ieșise dintr-o depresie prelungită, care l-a ținut departe de scris mai mulți ani de zile. Această perioadă s-a întins pe toată perioada primului război mondial precum și după aceea. Cei doi au depănat o intensă poveste de dragoste, episodică, care s-a terminat cu moartea lui Rilke din anul 1926 ca urmare a leucemiei de care suferea. Rilke a scris în această perioadă două din cele mai importante colecții de poezii ale sale
Alexandru D. Lungu () [Corola-website/Science/328906_a_330235]
-
evitarea linșajului din partea mulțimii care dorea să măcelărească pe oricine are legătură cu Shrike, pelerinii se îmbarcă pe barja "Benares" (construită pe Vechiul Pământ înaintea Marii Greșeli) care îi duce în amontele râului. La bordul barjei, colonelul Fedmahn Kassad își deapănă povestea care începe în zilele antrenamentului său în cadrul Academiei FORȚĂ. În timpul unei simulări extrem de detaliate a Bătăliei de la Azincourt, Kassad este salvat de misterioasa Moneta, cei doi devenind amanți. Ulterior, cei doi se întâlnesc în mod repetat în simulrările RIT
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
Rădulescu, dar întreaga populație a satului capătă noi identități, desconsiderând, ca și în serialul Haiducii, dreptul la cutuma al spectatorului. Mohorâtă primăvară, care s-ar vrea și ea comedie, reda un anotimp cu „nopți de farmec pline” în care părinții deapănă, elegiac, „visuri de productie” în timp ce fiul se repede pe tarla să-și viziteze sora, tractorista, cu care dezbate prognoză la hectar, iar apoi inspectează satul, fluierând a jale.”" Ziarul "Adevărul" și ghidul „Adevărul TV” au fost distribuite la 29 mai
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]