4,078 matches
-
puiul devine independent. O pereche de albatroși scot pui o dată la doi ani. Când puiul a crescut destul de mult, amândoi părinții zboară spre mare pentru a-i aduce mâncare. Dar în acest timp, puiul devine vulnerabil prădătorilor. Cuiburile albatroșilor sunt depărtate unele de altele, dar totuși formează o colonie. Până la 6-7 ani, când devin maturi din punct de vedere sexual, albatroșii stau la apă. Populația (20.000 în prezent) este în descreștere astăzi. Pericol actual: puiul înghite bucăți de plastic. Stomacul
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (6) – CRĂCIUN ÎN ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376543_a_377872]
-
CONTINUA SĂ SPER Plină de căldură ca un soare, Ai fost și vei rămâne mereu, Vei încălzi sufletul meu, Gingașă ființă, zâmbitoare. Totuși dacă într-o clipă oarecare, Dintr-un motiv mai nesperat, Voi simți că de mine te-ai depărtat, Nu vei rămâne o cunoștință oarecare. Nu mă voi pierde în veșnice visări, Te voi păstra cu drag în amintire, Fără să-mi produci în suflet tulburări, Voi continua să sper mereu în fericire. Baia de Arieș 1964 Referință Bibliografică
232 VOI CONTINUA SĂ SPER de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375852_a_377181]
-
nu vreau să divorțez de soția mea".....s-a uitat la mine și a spus: "Ești nebun?" I-am răspuns: Nu.....e doar că îmi place soția mea.....a fost un moment de plictiseală și rutină în care ne-am depărtat.....dar acum mi-am dat seama că trebuie să o fac pentru restul vieții mele. Ana mi-a dat o palmă și mi-a închis ușa în față. Eu mergând în jos pe scări repede, am condus și m-am
O CĂSNICIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376091_a_377420]
-
versurile sunând ca o chemare. Era melodia FARĂ EA din repertoriul formației HOLOGRAF. Solistul formației CLEȘTAR nu avea aceeași căldură în voce ca Dan Bitman, dar se străduia să fie cât mai convingător. Ștefan o privea în ochi pe Dalia, depărtând-o un pic de el. Aceasta suportă cu destul curaj privirile sale întrebătoare. - "Ce ascunzi în căpșorul tău drăgălaș frumoaso?" se întreba bărbatul dornic oricând să se înfrupte din frăgezimea tinerească a unei trufandale. Era obișnuit cu așa ceva. Viața de
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376629_a_377958]
-
Oricât de stăpân ar fi fost pe el, nu putea să-și controleze atât de bine simțurile fără ca organismul să nu reacționeze imediat la această apropiere, în care două corpuri își transmiteau unul celuilalt involuntar senzații interesante. Încercă să se depărteze cât mai mult de corpul tânăr ce-i vibra în brațe ca o frunză în adierea brizei din zorii zilelor de vară târzie, sau ca o strună de violă în mâna unui violonist maestru cum era Ștefan în problema seducerii
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376629_a_377958]
-
o dulce fragă căruia doream tare mult să-i gust dulceața, continuă el pe același ton glumeț. - Deci tot o simplă posibilă parteneră de sex și nimic altceva. Îl mușcă ușor de buza superioară, făcându-l pe bărbat să se depărteze de ea. - Doare, cățelușule! Ce-mi faci? - Așa pățești când ești urâcios. Ștefan o luă și o strânse la pieptul lui, sărutând-o pasional. Se trezise în el acea febrilitate a bărbatului obișnuit când se apropie de o femeie, să
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
în zi de Paște Și-uimit revăd tabloul, creat în Golgota. Foșnește frunza salciei ce-și plânge nemișcarea Și mă opresc din zborul visării, consternat, Scrutând cu ochii minții, caut cu emoție zarea, De care prin cădere, atât m-am depărtat. E-acolo, ea există! A mea natură însă, Făcut-a Paradisul un puzzle, de atunci, Combin, așez, tot caut în viață piesa lipsă Și nu găsesc nimica, chiar de muncesc pe brânci. Se conturează totuși ceva, duhu-mi tresaltă, Văd în
ARMONII DIVINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375174_a_376503]
-
oeti ce. Fără a instaura confuzii semantice, joncțiunea dintre adevărul tulburător, circumscris în conștiință, și finalitatea itinerariului nostalgic se produce cu intransigență: „Între noi / tremura de mult depărțirea /delănțuind furtuni de spaime, /în ploi dese de lacrimi./ Priveam cum te depărtezi / - fluture alb - / prin asfințitul tăcerii /aripilor însângerate de strigăte, /lăsîndu-mă să-mi gust întristările / înmiit de întregi” (Priveam). Delimitarea spațiilor privilegiate este conturată tonic de răspunsul la spaima în fața temporalității, ca tendință profundă de respingere a timpului cronologic: „Ce rost
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
în: Ediția nr. 220 din 08 august 2011 Toate Articolele Autorului VORBIND DESPRE LUME... (eseu) de Ștefan Lucian MUREȘANU Cuvinte cheie: lume, creat, perpetuu, imaginar, visare, superioritate, fantastic, real. Existăm! Mi-am creat o lume a mea, care m-a depărtat mult de lumea reală, dar nu am ieșit din lumea în care am fost „creat”. Nu te poți rupe de ceea ce este adevărat, de ceea ce există. Nu poți nega ziua sau noaptea dar ți le poți imagina, cu ochii închiși
VORBIND DESPRE LUME... de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372642_a_373971]
-
și alte bunătăți, ci îmbuibarea cu pâine după cum zice Proorocul[8]. Inima devine puternică nu când trupul îi dă ceea ce dorește plăcerea, ci ceea ce cere slăbiciunea pentru că plăcerile vin de la cel necurat și întinând trupul întinează și inima astfel creștinul depărtându-se de Dumnezeu și uitându-L pe Acesta. Primirea hranei cu socoteală dă trupului sănătate și nu îi ia sfințenia, după cum spune și Sfântul Apostol Pavel: „Grija trupului să nu o faceți spre pofte”[9] Sfântul Casian ne amintește totuși
INVATATURA BISERICII DESPRE POSTUL ORTODOX... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372738_a_374067]
-
său să iasă. Toată munca băiatului era în zadar. Într-un târziu, omul îi spune fiului său: - Du-te în sat și adu ajutoare. Du-te băiatul meu, n-ai nicio grijă cu mine. Cu lacrimi în ochi, băiatul se depărtă până la urmă, coborând, mai mult rostogolindu-se, muntele. În drumul său întâlni un tânăr voinic într-o sanie cu doi cai albi. Nu se opri să vorbească cu el pentru că trebuia să ajungă foarte repede acasă să aducă lopeți, pe
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > ÎNTRE IAD ȘI RĂI Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2189 din 28 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ne aruncă-napoi ale iadului porți chiar de batem sătui, disperați, poate morți, chiar de vrem un sălaș depărtat de pământ, unde iadu-i mai negru decât decât în mormânt. Nu primește nici iadul clienți că și noi, disperați pacienți, schizofrenici moroi, ne alunga pe toți cu pucioasa și foc, să găsim o planetă și-un dram de noroc. Nu
ÎNTRE IAD ȘI RAI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373135_a_374464]
-
Podișor , publicat în Ediția nr. 775 din 13 februarie 2013. Coadă la îngeri și ciocli (vis actualizat) Aerul din sângele Anei martirizate se scurgea încet prin pânza de paianjen încremenită între ziduri. Devenea respirabil doar când conectarea prindea adierea și depărta liniile paralele și verticale, curbate sau ondulate din căușul aflat sub privirea iscoditoare a țigăncii cocoșate ... (Cealaltă evă, piranda cu ghiocul, vrăjitoarea și chiromanta cerșetoare de la intrarea în tinda bisericii, de-o știa tot cartierul și-o tot implorau ai
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
Dintr-un vas cu anafură și apă ... Citește mai mult Coadă la îngeri și ciocli(vis actualizat)Aerul din sângele Anei martirizate se scurgea încet prin pânza de paianjen încremenită între ziduri. Devenea respirabil doar când conectarea prindea adierea și depărta liniile paralele și verticale, curbate sau ondulate din căușul aflat sub privirea iscoditoare a țigăncii cocoșate ... (Cealaltă evă, piranda cu ghiocul, vrăjitoarea și chiromanta cerșetoare de la intrarea în tinda bisericii, de-o știa tot cartierul și-o tot implorau ai
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
această gazelă, suflet de înger! Dar și acest pom de rodie, dar al Cerului. Te rog, ai grijă de ele, ca de sufletul tău! După ce rosti aceste cuvinte, beduinul Hodja își dădu suflarea. Gazela, cu capul plecat în pământ, se depărtă, se tot depărtă, până dispăru în pustie... Doar pomul cel mândru de rodie, an de an, își făcea datoria, aducând ca dar satului, bunătatea sa de roade minunate, pentru a mulțumi pe omul călător, obosit și însetat! Referință Bibliografică: Gazela
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
de înger! Dar și acest pom de rodie, dar al Cerului. Te rog, ai grijă de ele, ca de sufletul tău! După ce rosti aceste cuvinte, beduinul Hodja își dădu suflarea. Gazela, cu capul plecat în pământ, se depărtă, se tot depărtă, până dispăru în pustie... Doar pomul cel mândru de rodie, an de an, își făcea datoria, aducând ca dar satului, bunătatea sa de roade minunate, pentru a mulțumi pe omul călător, obosit și însetat! Referință Bibliografică: Gazela / Viorel Darie : Confluențe
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
respect. Apoi iese, închinându-se deloc cuviincios. Fiecare își recuperează bombănind valiza și hainele rănite,prinse involuntar în câmpul de bătaie.Eu n-am atât de multe așa că termin primul. Ajungem în câteva minute și sar din mers ca să mă depărtez mai repede de spațiul strâmt și foarte îngust dintre liniile paralele pe care trenul se odihnește acum în gară. Fiindcă,dacă trăiești printre maimuțe ,o să ajungi curând... un maimuțoi ! Povestirea face parte din cartea „ CEALALTĂ JUMĂTATE ” apărută la Editura Universitară
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
admiră mersul și unduirea plăcută, firească și elegantă a trupului, ce ieșea mai mult în evidență acum, când pe spate se afla doar gluga hanoracului, iar vântul se zbenguia prin buclele din păru-i lung și bogat, până ce fata se depărtă destul de mult. Se răsuci pe loc, examină indicația minutarului și plecă grăbit, aproape alergând, să-și schimbe ținuta... După instructajul la care agentul Brumă nu auzise aproape nimic, preocupat să nu uite acel chip ce-l marcase devastator, dar și
D ALE POLIŢIEI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376180_a_377509]
-
pe acești lingăi cu sputa forței, inventicii lingvistice și a detunăturii lirice în iambi, trohei și dactile, rămânând, chiar și rejectat de scriitorimea comunistă infectă, un titan, un semizeu al versificației: TUDOR GEORGE (zis Ahoe). Așadar, dragi confrați care vă depărtați de muzicalitatea pe care o dau ritmul și rima în poezia care conține poezie și care vă amăgiți că vă va cânta vreodată versurile albe vreun Tudor Gheorghe sau alt rapsod ori cantautor modernist (și lălăist...), am un sfat: orice
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
căi, la ora atingerilor Aprins de dorință, de neobosită căutare A minunii răspândită pe tărâmurile astrale. Alerga. copil - minune cu visările-i eterne Sub leagănul codrului, pe poteca ce se așterne Spre acel ”ochi” - lacul cu nuferi galben-aurii Meditativ, neînțeles, depărtat de alți copii. Cu gândul la piramide, între florile albastre În a teiului mireasmă, sub vibrație de astre Cu iubita, pe-nserat ori sub razele de lună Împletesc șirag de stele și amorului cunună. Anii studenției cu trăiri himerice-au trecut
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]
-
căi, la ora atingerilor Aprins de dorință, de neobosită căutare A minunii răspândită pe tărâmurile astrale. Alerga. copil - minune cu visările-i eterne Sub leagănul codrului, pe poteca ce se așterne Spre acel ”ochi” - lacul cu nuferi galben-aurii Meditativ, neînțeles, depărtat de alți copii. Cu gândul la piramide, între florile albastre În a teiului mireasmă, sub vibrație de astre Cu iubita, pe-nserat ori sub razele de lună Împletesc șirag de stele și amorului cunună. Anii studenției cu trăiri himerice-au trecut
GÂNDIND LA EMINESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379712_a_381041]
-
întors și el încet, abătut și trist, ca un om trecut prin necazuri pe care nu le-a putut depăși. A întins cu palmele câteva cute din uniforma-i șifonată, a tras șapca pe frunte cu năduf și s-a depărtat în tăcere, fără să mai privească înapoi. Era neliniștit și speriat de felul în care a decurs acea discuție în care nu a fost stăpân pe situație în niciun moment... * La prima oră, Silvia se afla la ușa secției de
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
ce în ce de mai departe până nu a mai auzit-o. O moleșeală dulce și înceată se cobora de la cap, curgând alene către tălpile picioarelor ce tremurau ca pătrunse de frig. Ochii priveau fix la perdeaua murdară ce se depărta încet, puțin câte puțin, pierzându-se în ceața ce începuse s-o învăluie. A întins mâna să se prindă de pervaz dar nu a mai apucat. L-a simțit cum lunecă pe sub palmă, la fel ca și zidul ce-și
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
păcat, tot el ni-l înfățișează ca aspru spre a ne îndoi de iertare și a cădea în desnădejde” (Scara, Cuv. 5, 11) de aceea - continuă același sfânt - „nu te speria chiar dacă vei cădea în fiecare zi și nu te depărta de la calea lui Dumnezeu ci stai cu bărbăție și fără îndoială că îngerul tău păzitor va cinsti răbdarea ta... nimic nu se poate asemăna cu mila lui Dumnezeu, nimic nu este mai mare ca ea” (Ibidem, Cuv. 5, 38). În
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]