1,794 matches
-
tratatele cu Biserica nu trebuie să fie înțelese ca avînd puterea să încalce deplinătatea puterilor pe care le are Biserica pentru binele creștinilor. Această putere este liberă și nu poate fi restrînsă de nimic. Nu condamn aici toate concordatele, dar deplîng necesitatea lor. Adevărul este că nici concordatele, nici convențiile umane nu pot servi ca derogare de la drepturile divine și imuabile ale Bisericii. Puterea legislativă pe care aceasta a primit-o de la Isus Cristos nu poate fi restrînsă în nici un fel
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
laicilor. Haec est enim, spune, simoniacae pravitatis radix, dum ad percipiedos honores Ecclesiae, saecularibus personis insipienter homines placere desiderant. Acesta este un fapt care a fost observat de toată lumea: cei mai sfinți Prelați ai Bisericii nu au încetat să-l deplîngă. 257 Cine dorește să vadă în acest fapt certitudinea acestei conjuncturi poate să-și reamintească ce s-a întîmplat cu un alt Henric, adică marele rege al Franței. Papa nu cerea altceva decît ca francezii să aibă un rege catolic
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
său negru și cu ochelari de soare, părea un tip arțăgos, confruntat pentru prima dată cu o minge rapidă, pe care n-avea nici o speranță s-o poată returna. Am presupus că el, Andersson și doctorul Sanger erau singurii care deplîngeau moartea fetei. Îmi pare rău pentru Bibi Jansen, i-am spus cînd s-a Întors la mașină. Îmi dau seama că-ți e dor de ea. — Puțin. Dar niciodată nu-i drept cînd se Întîmplă chestiile astea. — Ceilalți la ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
sarcasm al lui Voltaire despre ferocitatea cu care animalele se apără atunci când sunt atacate; ceea ce nu este În mod clar de partea omenirii este Împotriva ei. Nu putem Înghiți indiferența simplă, ultraumanitatea unei părți atât de mari din natură. Putem deplânge despădurirea bazinului Amazonului, poluarea mărilor și râurilor noastre, exterminarea familiei balenelor și nenumărate alte fărădelegi comise Împotriva naturii sălbatice de către omul contemporan. Dar la fel ca natura Însăși, cele mai multe dintre aceste lucruri se petrec În afara cunoașterii și experienței noastre directe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Smaranda întrebase pe unul din ei despre cuvintele care răscoleau, chiar dacă nu înțelegeai limba. Crezuse că aceștia plângeau după familiile sau țara lor, lucru de înțeles la niște oameni aflați departe de cei dragi din cauza războiului. Spre surprinderea ei, versurile deplângeau soarta tristă a celor condamnați la ani grei prin lagărele de muncă ale înghețatei Siberii. Smaranda încruntă ușor îngrijorată sprâncenele. Trebuie chemat imediat medicul. Mi-am permis deja să chem pe domnul doctor Solomovici, care este acum cu el. Foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Dragomir gîndea ușor și scria sisific. Oralicește zbura, pe pagină se tîra. Și pe cît de lejer se mișca pe terenul jargonului filozofic, pe atît de încorsetat se simțea în chingile prozodiei scriitoricești. De aceea, am fi ipocriți dacă am deplînge vitregia destinului scriitoricesc de care a avut parte, spunînd de pildă că, dacă ar fi putut să scrie liber, ne-ar fi dat strălucite mostre de respirație narativă. Nu, în materie de scris, Dragomir nu putea să dea mai mult
Stilul lui Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8349_a_9674]
-
asimilase lecția lui Nae Ionescu despre inevitabilitatea Anschluss-ului, n-are nimic împotrivă să vadă o Germanie hitleristă mărită prin înglobarea Austriei. În toamna anului 1933, cînd are loc atentatul contra cancelarului Dollfuss (atentat pe care presa, inclusiv aceea hitleristă, îl deplînge), Sebastian scrie și el articolul de fond la Cuvîntul despre Atentatul de la Viena. După părerea sa, Lucrurile au ajuns în Austria într-o fază în care o desfășurare a lor liniștită nu mai poate fi sperată. Tot ce era hibrid
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
la cursele de cai din anul 1925 de la București au participat 14 cai curseuri din crescătoriile județelor Timiș și Arad. La herghelia de la Parța-Pădureni se urmărea, bunăoară, selecția cailor pentru sport, vizând viteza, forța și rezistența. Profesorul universitar dr. Lungulescu deplânge faptul că în prezent există doar puțini cai din rase valoroase, care corespund tuturor cerințelor unor competiții după reguli internaționale, ca de pildă cei din rasa PSE, Nonius, calul pursânge arab (PSA), cel anglo-arab, ca și cel tipic de șa
Agenda2006-13-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284909_a_286238]
-
-i ca nevrednice apucături, încît noi față cu ziarul fanariot nu mai suntem în poziție de apărare. Suntem prea sus pentru ca să ne poată atinge. Am spus totdeuna adevărul și nu ne-am înjosit a întrebuința apucăturile coțcărești ale foilor fanariote. Deplângem că generația de astăzi ne dă ocazie de a spune atâtea adevăruri dureroase și că mai ales partidul așa-numit liberal ne impune, prin netrebnicia sa intelectuală și morală, datoria sfântă de a-l contesta zi cu zi. Dar dacă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care Mihai Vodă elibera și punea pe picior de egalitate cu ceilalți locuitori pe țiganii de pe moșiile sale proprii și de pe cele mănăstirești, el găsea de cuviință, pentru zdruncinul ce pricinuiesc locuitorilor, să restrângă drepturile evreilor. Toți scriitorii timpului aceluia deplâng invaziunea evreilor din Galiția și Rusia, cari, fugând de serviciul militar, veneau ca roiurile de locuste, ca și astăzi, fără paspoarte, fie pe vadurile Prutului, unde conrupeau granița rusească mai bine păzită, fie pe cărări de munte, necunoscute grănicerilor austriaci
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de alta. Rezultatul împuternicirii vecinilor a fost că Moldova a pierdut două provincii. Era evi dent deci că esperiențele dureroase trebuiau să facă instinctul de conservare națională mult mai susceptibil în Moldova decât în Țara Românească, care n-avusese a deplânge acele dureroase pierderi. Iată dar de ce partidul conservator de astăzi nu mai poate fi identic cu acela pe care d-nii roșii l-au combătut la 1848. D-nii roșii au fost și au rămas liberalii unei provincii, conservatorii sânt un partid
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Mesagiu. Cea mai perfecta legalitate. Au urmat exemple de culpabile ingerințe. Ilegalitățile cele mai monstruoase. Retevei, bâtă invențiune liberală. Prințul Constantin Ghica. A fost ordine pentru că acei cari fac dezordine nu erau la putere. Nu V-am acuzat, V-am deplâns. Eram să mor și nu știam că partidul conservator e susceptibil de-a turbura apa. De ce m-au ales m municipalitate. La Giurgiu. Dorința unor anume oameni de-a întreține ura între noi. Candidaturile oficiate. Programul de la Mazar Pașa de-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
urmă-i o văduvă și două copile. Numele văduvei, d-na Veronica Micle, este destul de cunoscut iubitorilor de adevărată literatură prin producțiile poetice de un talent hotărâtor ce d-sa le-a publicat în "Convorbirile literare". Toate organele presei române, deplângând moartea lui Ștefan Miclea, sunt de părerea, pe care noi ne grăbim a o împărtăși, că ar fi un act de justiție a se trece cu vederea lipsa celui din urmă an de serviciu și a se acorda familiei sale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de aceste. Când aude că fiica lui era singură la braț cu marchizul, vocea, mișcarea și figura d-sale nu arată că aceasta îl surprinde și-i inspiră o cumplită bănuială. De asemenea în actul al 5-lea, când își deplânge soarta, nu-l credem. D. Velescu are statură, are voce, are pornire, însă aceste toate nu ne par a fi în proporție cu talentul pe care-l dezvoltă și cu cunoștințele sale dramatice. D-sa este același și iar același
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
J-J. Rousseau, Diderot, Herder, Schiller și alții. Literatura încetează să mai fie monopolul unei elite, literatura trebuie să fie accesibilă, de mare circulație. Acum se impune și noțiunea de public, care începe să se sistematizeze și să fie studiată. Lessing deplângea lipsa publicului german, ca și Goethe și Schiller. Jurnalismul și jurnaliștii devin o mare realitate. Condiționarea dintre literatură și societate este însă reciprocă: a societății asupra literaturii, dar și a literaturii asupra societății. Societatea formează gustul literar, literatura este supusă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
o epocă de puternică industrializare și dezvoltare capitalistă, trebuie avut în vedere și apariția criteriului economic în definirea ideii de literatură. Apare o nouă mentalitate economico literară. Se consolidează accepția literaturii ca meserie. Literatura devine un mijloc de existență. Se deplânge totuși această decădere a literaturii care nu mai este un scop, ci un mijloc. Profesiunea literară încetează să mai fie una pur artistică, gratuită. Ea devine o activitate rentabilă ca oricare alta. Apar în scenă personaje învestite cu o importanță
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
al XIX-lea este perioada de glorie a literaturii industriale, creație a criticii franceze din primele decenii ale secolului, un celebru articol de Saint-Beuve, De la littérature industrielle. Apare foiletonul, presa de mare tiraj, romanul de succes. Mulți scriitori ai epocii deplâng această stare în care a ajuns literatura: Balzac, Nissard, Pușkin. Literatura devine în aceste condiții o marfă care ajunge să fie vândută, negociată, speculată pe „piața literară”. Pentru prima dată ideea de literatură nu mai este controlată de literați, critici
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
-lea, apostoli ai ideii naționale și ai românismului, erau de-a dreptul exasperați de îndărătnicia țăranilor români de a trece în plan secund identitatea creștină în detrimentul celei naționale. L.-M. Murgescu (1999) relatează cazul unui revizor școlar, care în 1895 deplângea absența identității naționale la țăranii români: "Românii pe care dacă-i întrebăm ce sunt, ne răspund scărpinându-se în cap: apoi de! ce să fiu! Uite sunt și eu creștin ca toți creștinii" (p. 11). Aceleași lamentații împotriva primatului identității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1995b, p. 190). Încă o dată, identitatea roman-român este clar reperabilă în gândirea ieromonahului istoric blăjean. În subsidiarul spiritualității creștine a poporului român trebuie remarcată componenta martirică a creștinismului românesc. Asimilând în ființa lor spiritualitatea creștină încă de timpuriu, Samuil Micu deplânge martirajul românesc întru creștinism pe care românii l-au făcut în fața persecuțiilor barbarilor păgâni care nu au contenit să îi năvălească în lunga perioadă a migrațiilor popoarelor. Goții, prăvălindu-se peste Dacia, "multe nevoi au făcut românilor și pentru credința
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stăpânire; și astfel se puse linie de hotar și întra-aceste două prințipate ai cărora locuitori se-priviră mai tot d-auna ca când n-ar fi tot de o nație, isvor de nefericiri pentru amândouă prințipaturile!" (Aaron, 1835, pp. 29-30). Aaron deplânge destrămarea unității primordiale românești, asistând neputincios la tragicul destin istoric al unei înstrăinări progresive. "În astfel de chip Dacia slăbită de barbari, neapărată de Bulgari, fu nenorocită ca să vază cum pierde trei părți din totul său, și cum se-pune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Bucovina care și acestea de s-ar fi unit, ar fi mai păstrat oare care întregime din Dacia; dar politica vremii d-atunci nu vedea așa departe" (Aaron, 1835, p. 29). Idealul unității nu putea fi mai expres exprimat. Deplângând oportunitatea istorică pierdută de unire a Țării Românești cu Moldova, Basarabia și Bucuvina, pentru a căror alipire politică "ori că nu s-a făcut nici o mișcare, ori că nu s-a putut din pricina națiilor barbare ce au mai stăruit pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a se referi la întregul teritoriu românesc. Mădularele despărțite ale trupului primordial al Daciei sunt numite "Dacia australă" (Țara Românească), "Dacia orientală" (Moldova) și "Dacia cisalpină" (Transilvania). Identitățile nominale ale părților sunt dizolvate în cadrul unitar al Daciei. Iar A.D. Xenopol deplânge faptul că românii "nu alcătuesc un singur stat, ci eĭ trăesc împărțiți în deosebite grupe, fiind parte neatârnațĭ, parte supuși unor stăpâniri străine" (Xenopol, 1897, p. 9). Pe lângă unitatea etnică, lingvistică și teritorială care o fundamentează, revendicarea unității politice actuale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
parte, populația cu educație și venituri superioare tinde să conceptualizeze comunismul prin prisma narativei oficiale a traumei culturale; pe de altă parte, populația mai puțin educată, cel mai afectată economic de dificultățile tranziției postcomuniste, se raportează la trecut cu nostalgie, deplângând securitatea socială măturată de instalarea ordinii capitaliste. După cum conclude istoricul A. Cioflâncă (2010), "comunismul a pierdut bătălia cu istoria, dar, cel puțin deocamdată, nu și pe aceea cu memoria". La o analiză mai atentă, concluzia trasă de A. Cioflâncă, potrivit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ar mai veni pretenția unei recunoștințe cu totul speciale din partea țării și a posterității. Meritul consistă în disproporția dintre ceea ce un om costă și ceea ce produce. Când el costă puțin pe societate și produce mult, ea are cuvânt de-a-i deplânge pierderea. Dar când el ia de la societate de zece sau de o sută de ori pe-atâta pe cât fac în realitate închipuitele sale merite nu înțelegem ca, pe deasupra tuturora, să mai facă cererea de-a i se ridica statuie de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că nu ne-a crezut atât de răi și atât de cruzi încît să fim în contra înființării de spitale în sate. N-aibă grijă "Romînul". Nu suntem în contra, ci pentru înființarea acestor spitale. Dar asta nu ne oprește de a deplânge nenorocita necesitate de a se înființa asemenea spitale, cum nu sunt în nici o țară din lume. Deplângem că noii fanarioți au fost în stare a reduce poporul nostru la atâta mizerie materială încît asemenea așezăminte să fie necesare și ne
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]