1,298 matches
-
unei lumi răsturnate, care va fi adus cu ea speranța sinceră a unui plus de justiție socială, laolaltă cu multe speranțe înșelătoare și cu ostilitatea, mai mult sau mai puțin fățișă, a celor pe care comunismul se grăbea să-i deposedeze brutal de bunuri și de identitate, nu o dată chiar de libertate și de viață. Asupra celor mai mulți, instaurarea comunismului a căzut însă ca un trăsnet: nu se așteptau, nu aveau instrumentarul mental ca să prevadă ori măcar să priceapă ce li se întâmpla
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de poezia trubadurilor, de lirica Dulcelui Stil Nou, de poezia lui Dante Alighieri sau cea a lui Francesco Petrarca. Întâlnim, la ambii, preferința pentru poemul de tip viziune, cultivând motivul evadării onirice și imaginea serafică a unor personaje feminine angelice, deposedate de individualitate, simple simboluri sau alegorii. Donna angelicata, a cărei prezență sau importanță nu poate fi ignorată, tinde totuși să facă loc unei donna demonicata mai veridice, mai autentice și mult mai comice. Prin evidențierea unei percepții mai mult decât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
autoritatea este superioară experienței, dar nu întotdeauna.76 Rolul social al personajelor feminine depindea în mod vizibil de bărbat. Ele erau fie fecioare, fie soții sau văduve. Femeile, în concepția medievală, nu erau privite ca fiind credibile, ba chiar devin deposedate de orice valoare reală, în primul rând pe criteriul apartenenței la sexul slab și al sexualității pe care o afișează.77 În societatea patriarhală, așa cum ea este surprinsă în operele lui Giovanni Boccaccio și ale lui Geoffrey Chaucer, soțul era
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
naratorul boccaccesc, subiectiv și implicat, deși se declară nefericit în iubire, nu este un blazat, ci a rămas cu o amintire frumoasă, plăcută despre dragostea pierdută, gândurile sale îndreptate spre trecut țin acum locul chinului istovitor de a se vedea deposedat de clipele de maximă intensitate a trăirii dragostei de altădată. „Primele cuvinte ale Decameronului sunt <<Umana cosa è aver compassione degli afflitti>>114. Alegerea acestor cuvinte în incipitul cărții nu poate fi arbitrară; sugerează, simplu și explicit, că lumea descrisă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ca o încercare de a crea o lume ideală sau idilică în care puterea de exprimare a femeilor și independența lor pot coexista, nemaifiind supuse opresiunii masculine, reprezentate simbolic de violul cavalerului. Pierderea lumii miraculoase, de basm, reprezintă simbolic feminitatea deposedată de posibilitatea de exprimare și de manifestare a independenței. Rolul eroinelor din povestirile romanțioase cavalerești era acela de a-i atrage pe bărbați prin frumusețea fizică răpitoare, dar și de a se supune dorințelor acestora. Erau mult mai delicate din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
italian, lucrurile ar trebui privite alegoric în acest episod, deoarece Vulcan simbolizează dorința carnală învinsă, firesc, de rațiune. În aceeași manieră alegorică trebuie privită și acțiunea Circei de a-i transforma pe bărbați în animale, pasiunea degradându-l pe om, deposedându-l de rațiune, de ceea ce este caracteristic firii umane. Lauda adusă studiului literelor nu putea lipsi, de aceea evocarea poetesei romane Cornificia îi prilejuiește autorului șansa de a le lăuda pe femeile care se dedică cunoașterii marilor poeți. Femeile care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
antice. Din fuziunea acestor două imagini, clasică și medievală, provine și nota umoristică subtilă a povestirii: avem o narațiune în maniera epicii antice, căreia însă îi lipsește eroul legendar și faptele vitejești mitice, dar și o poveste de dragoste cavalerească, deposedată de idealismul metafizic care ar fi trebuit să o inspire.748 Prezența elementelor păgâne aduce chiar o notă de burlesc. Cavalerul narator se amuză descriind ritualul pe care îl îndeplinește Emilia la templul Dianei. Scena în care nimfele și alte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ar fi trebuit să o inspire.748 Prezența elementelor păgâne aduce chiar o notă de burlesc. Cavalerul narator se amuză descriind ritualul pe care îl îndeplinește Emilia la templul Dianei. Scena în care nimfele și alte zeități ale pădurii sunt deposedate de casele lor și nevoite să fugă atunci când copacii sunt tăiați din dumbravă, pentru a se construi rugul destinat 746 Richard Neuse, The Knight: The First Mover in Chaucer's Human Comedy, în „University of Toronto Quarterly”, vol. 31, nr.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Personajul feminin în epoca medievală era conștient că nu reprezintă decât un obiect, ceva insignifiant de care bărbatul, în postura de dominator suprem, se putea dispensa fără nici un regret. Tânăra soție, supusă unui test al virtuții de către propriul soț, este deposedată de copil, dar are o reacție de o pasivitate nefirească pentru o mamă, care se știe că ar trebui să situeze, mai presus de orice, viața urmașilor: „Grizilda îndură această silă/ șezând ca mielușelul blând și mut/ și-ngădui să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și n obraz/ Nici umbră de restriște sau necaz/ Nu arăta; și nu vorbea de fată/ Nici jalnic, nici în șagă, niciodată.”797 Aceeași obediență nefirească, dar perfect acceptabilă în contextul medieval al povestirii, o manifestă Grizilda și când este deposedată crud de al doilea copil, băiatul care ar fi trebuit să urmeze tatălui la conducerea cetății Saluce. Condiția de victimă a personajului feminin este evidențiată în răspunsul oferit soțului, față de care se comportă cu reverență deplină, ca în fața unui senior
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
prunci peste măsură/ Ar fi putut să crează că din ură,/ Din vicleșug, din inimă-mpietrită/ Le-a suferit pe toate neclintită.”801 Menirea femeii pare a fi aceea de a îndura, cu stoicism, un destin aproape ingrat, care o deposedează de drepturi elementare și o obligă la o permanentă adeziune față de un soț căruia i se închină ca unei divinități atotputernice: „Cu toate aste, veșnic răbdătoare,/ și-a pus în gând ființa cea smerită/ Veninul tot al sorții să-l
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ucisă de propriul fiu, pe care îl 1012 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 149. 1013 Ibidem, p. 150. 1014 Ibidem, p. 152. 1015 Ibidem, pp. 152 153. 1016 Ibidem, p. 151. 1017 Ibidem, pp. 162 163. 272 deposedase, cu viclenie, și de soție și de copil: „Drept care Alla puse s-o omoare/ Pe viperă, să vază fiecare/ Că însăși muma l-a vândut pe rege,/ Plătind cu capul crunta făr’delege.” 1018 Atitudinea de respingere a tinerei și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și contextul competitivității. Ea corespunde punerii în discuție a statutului privilegiat al unei relații. Înțelegem, astfel, faptul că "o viață trăită în gelozie este lipsită de orice confort. Nu ne putem relaxa niciodată cu adevărat de teamă că vom fi deposedați de tot ce avem mai bun dacă suntem surprinși cu garda jos. Ne chinuie permanent dorința de a poseda și totodată frica de pierdere sau de distrugere a ceea ce avem" sau a ceea ce "credem puternic că ne aparține" (Holmes, Holmes
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Preciza că Florian Becescu nu era amestecat în mutarea lui Victor Eminescu de la profesorul Jules Garsou, că numai Vasile Butză, ce urma de mai multă vreme cursurile Școlii Politehnice din Bruxelles, era responsabil de aceasta. Mai mult, Butză l-a deposedat pe tânărul naiv și de o bună parte din banii ce-i luaseră de la profesorul Garsou, cu titlul de împrumut, numai că în acel moment era de negăsit, căci părăsise orașul. În plus, profesorul refuză să-l mai primească pe
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Ră zășești. Se publică în paginile ei acte, surete, zapisci, cercetări și porunci referitoare la mutațiunile proprietăților rurale ale ținutului. Nu lipsesc interesante spițe de familii răzășești, ca și acte judecătorești, care oglindesc tragice nedreptăți făcute țăranilor pentru a‐i deposeda de moșiile lor. Dacă s‐ar găsi și în alte județe câte un cercetător de sârguința și de priceperea domnului Virgil Cara ivan, poate că s‐ 307 ar reconstitui, în cele din urmă, procesul dramatic de sistematică cotropire a ocinelor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
drept unica „metodă de creație”. Istoria artelor e prezentată ca istorie a luptei între r. și antirealism. Ținute sub permanentă și strictă supraveghere, obligate să evolueze pe un anume „făgaș”, trasat cu anticipație, era fatal ca arta, literatura să fie deposedate de propriul specific (recuperat doar cu intermitențe) și ca pretinsul „realism socialist” să devină de-a dreptul negația r. Repere bibliografice: Karl Marx, Friedrich Engels, Despre artă și literatură, București, 1953; Georg Lukács, Probleme des Realismus, Berlin, 1955; Gaëtan Picon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
economică/instituțiile sunt cadrele de manifestare ordonată a tranzacțiilor. În concepția lui Williamson, termenul de instituție (structură de guvernare) se referă doar la latura tranzacțională, la acele convenții care, asumate colectiv, produc eficiență În organizarea schimburilor economice. Termenul este astfel deposedat de latura cultural-cognitivă. Aceasta din urmă se referă la faptul că strategiile, raționalitatea și, În general, procesele interpretative interne (inclusiv constituirea intereselor) În funcție de care actorii Își ghidează acțiunea, sunt modelate de cadrele culturale externe. În acest sens, instituțiile ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
o perioadă de 15 ani, urmând ca, prin plebiscit, să se hotărască dacă revine Franței sau Germaniei 552. Consecințele de ordin economic vor fi la fel de severe. În afara despăgubirilor de război, ce se ridicau la 132 miliarde mărci 553, Germania era deposedată de toate coloniile sale din Africa, Pacific și China, plasate sub tutela marilor puteri învingătoare sub formă de mandat al Ligii Națiunilor. Considerată vinovată de război, Germania nu mai trebuia să posede un potențial economic care să-i permită renașterea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
întreceri sau jocuri după cum urmează: (jocuri 3 contra 3, 4 contra 4; 5 contra 5, 6 contra 6, la o poartă sau două porți (improvizate); „Cine înscrie mai multe goluri”; „Cine transmite mai multe mingi pe un culoar (improvizat)”; „Cine deposedează mai mulți adversari” „ Cine scapă mai repede de adversar”, etc. Acțiuni de joc fără minge pentru clasele V-VI Pentru a nu limita timpul foarte scurt pe care elevul îl are la dispoziție pentru a intra în contact cu mingea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
execută acțiuni specifice de menținere a posesiei mingii, de depășire a adversarului, respectiv, de marcare și deposedare a acestuia. 2. Acțiune de joc împotriva atacanților, cu apărători în inferioritate numerică. Trei apărători, plasați inițial în mijlocul terenului în trei zone, marchează, deposedează și resping atacurile desfășurate de patru sau cinci atacanți. 3. Joc 3 X 2 Demarcare - marcaj - transmiteri ale mingii - devieri ale mingii - “un-doi”-uri. Într-un pătrat delimitat pe gazon, cu latura de 10 metri, joc „măgărușul”, jucătorii fiind obligați
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
înlocuit pe A. 8. Exercițiu tehnico-tactic pentru apărători și atacanți în care accent se pune pe marcaj din partea apărătorilor și șutul la poartă al atacanților. Jucătorii în atac A și B realizează un un-doi pe lângă apărătorul C care încearcă să deposedeze adversarul de minge. A conduce mingea paralel cu linia laterală a terenului fiind marcat de elevul D, după care centrează în fața porții. Jocul de minifotbal pentru clasele V-VI Prevăzut în programa școlară pentru lecția de educație fizică, la clasele
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
două grupuri de elevi, fiecare având pereche. Cei fără minge se află cu 2 metri mai în spatele jucătorilor cu minge. La semnalul profesorului jucătorii pornesc spre poartă: cel cu mingea încearcă să marcheze, iar jucătorul fără minge trebuie să îl deposedeze de minge pe cel care are mingea înainte ca acesta să finalizeze. După un număr de repetări se inversează rolurile. 8. Câte cinci elevi sunt dispuși în șir, la 30 metri de poartă, cu spatele la poartă. Un partener plasat înaintea șirului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
realizată după ritmuri ancestrale, respectând obiceiuri bine înrădăcinate, pe un pământ care îi aparține și de pe urma căruia culege roadele, constituie unul din substraturile identității sale. Subminând fiecare din aceste elemente, comunismul a subminat de fapt identitatea oamenilor din rural: a deposedat țăranii de pământ, i-a făcut incapabili să se bucure de roadele muncii lor și i-a îndemnat să sustragă din aceste bunuri pentru a putea supraviețui, le-a răpit bucuria muncii care respectă tradițiile și obiceiurile legate de pământ
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
luat, adesea insuficiente în comparație cu valoarea acestuia), confiscare (lipsa oricăror compensații), donații voluntare (din partea bisericii mai ales, a școlilor, a unor organizații sau chiar a proprietarilor privați, în scopul "construirii socialismului") (Cartwright, 2000: 4-10). Începând cu 1949, colectivizarea nu numai că deposedează țăranii de pământ, dar produce și o degradare materială și spirituală a acestora. Procesul colectivizării, desfășurat între anii 1949-1962 duce la înlocuirea mecanismelor pieței concurențiale și crearea cooperativelor agricole de producție, după modelul colhozurilor sovietice. La sfârșitul procesului, fermele de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rezolvarea pricinilor și a jalbelor, era nevoie ca unchiul său, Nicolae Văcărescu, să îl mustre în scrisori, amintindu-i datoria față de țară. Este scos din slujbă în 1817, se pare pentru că intervenise, apărându-i pe țărani, în conflictul dintre moșnenii deposedați de pământ și un logofăt. Boier luminat, receptiv la nou și gata să sprijine inițiativele culturale importante din epocă, obține prin cumnatul său Constantin Bălăceanu, efor al școlilor, sprijin pentru Gh.Lazăr, care deschidea, în 1818, școala de la „Sf. Sava
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]