3,128 matches
-
de acest tip. În concluzie, este important, desigur, a pune la Îndemâna elevilor anumiți algoritmi de Învățare a gramaticii, a matematicii, a tehnicii și tehnologiei etc. Dar, dacă privim lucrurile Într-o perspectivă mai largă este și mai important a-i deprinde să construiască ei Înșiși, În mod spontan uneori, anumiți algoritmi sau semialgoritmi; să-i Învățăm să analizeze problemele, să recurgă la procese cognitive superioare În rezolvarea acestora. Adică, mai presus de toate este important să ajungă la Însușirea unor metode
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sau chimie, puteau foarte bine să adopte cu totul altă orientare la orele de literatură, unde exprimarea metaforică, jocurile de cuvinte și imagini situează intelectul pe un cu totul alt plan. Încât putem foarte bine continua în unele lecții să deprindem copiii cu raționamentele perfect obiective, disecând critic unele fapte ori idei, iar în alte ore să-i stimulăm întru descătușarea imaginației spre conceperea celor mai variate și surprinzătoare combinații. Dar, desigur, sunt necesare o serie de transformări în felul de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lucru. Prin dresaj, E.G. Vațuro a învățat un cimpanzeu să ia apă cu o căniță dintr-un vas mai mare și cu ea să stingă flacăra ce îi bara accesul la o banană pusă între niște bolovani. După ce s-a deprins cu acțiunea efectuată zilnic, într-o dimineață cimpanzeul n-a mai găsit recipientul cu apă, ci numai cănița. Or, experiența se efectua pe o plută mare în mijlocul unui lac, deci apă se afla din belșug! Totuși, maimuța stătea cu cănița
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
e pește, având forma peștilor mari și trăind în apă. Dar clasificarea zoologică ia în considerație criterii dovedite a fi esențiale, deci căutăm echivalențele importante, chiar dacă mult mai puțin evidente. Unul din obiectivele principale ale educației intelectuale constă în a deprinde pe tineri să nu se grăbească în a judeca o situație, un eveniment după aparența sa imediată, ci să caute întotdeauna substratul esențial al lucrurilor. Contradicția aceasta între aparență și esență trebuie adeseori scoasă în evidență în cadrul lecțiilor. Formarea noțiunilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
văzut mai sus că înțelegerea și asimilarea unui text scris implică posibilitatea unei discuții mintale a materialului, un efort de gândire pentru care nu e pregătit copilul decât spre sfârșitul școlii, în cel mai bun caz Ă dacă nu este deprins zilnic cu analiza și discuția unor probleme. În afară de lecția bazată îndeosebi pe expunere există și lecții în care progresul cunoașterii se realizează prin convorbirea purtată de profesor cu întreaga clasă. Ca și Socrate, magistrul pune elevilor întrebări bine gândite și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
noi pentru elaborarea sistemelor de dezvoltare constă în interesul nostru față de individ. Piaget ar declara că țelul său este transcenderea individului psihologic pentru a surprinde „subiectul epistemic” sau ansamblul de reguli normative pe care orice sistem e obligat să îl deprindă. Într-un interviu din anul 1975, Piaget a declarat următoarele: În general - și sunt rușinat să mărturisesc - nu sunt cu adevărat interesat de indivizi, de individ. Sunt interesat de aspectele generale ale dezvoltării inteligenței și ale proceselor de cunoaștere, în timp ce
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
li-l atribuie doicilor. De sensibilitatea lui s-a ocupat încă de la naștere o femeie de la țară. Născut la castel, Michel trăiește vreme de doi ani într-o familie de țărani simplă și sobră, nu departe de domeniul părintesc. Acolo deprinde el pentru toată viața obiceiuri austere - dulciurilor el le va prefera întotdeauna slănina și usturoiul... îndrăgostitul de Sparta, apărătorul perpetuu al Lacedemoniei - mut asupra pretinselor virtuți ale Atenei... - încheie odiseea Eseurilor printr-un elogiu al vieții simple, al frugalității oamenilor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de a adăuga negativitate negativității. Jocul atestărilor și al depozițiilor creează dușmănii periculoase care generează dorințe de răzbunare. într-o perversă răsturnare de situație, a-i ajuta pe unii echivalează cu a le face rău altora... De fapt, ca sofist deprins cu mânuirea vorbelor iscusite, a verbului eficace, a retoricii eficiente, Antiphon știe că, întotdeauna, nu adevărul triumfă, ci discursul mai abil, mai înșelător. Minciuna practicată cu măiestrie produce efecte superioare, în termeni de eficacitate trivială, celor ale veracității celei mai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
înalte: a înfăptui isprăvi nobile și mărețe, a-i cinsti pe zei pentru a le obține favorurile, a merita afecțiunea prietenilor prin fapte adecvate, a câștiga stima cetății prin acte de bravură, a trudi pentru a merita niște recompense, a deprinde arta războiului pentru a avea dreptul la libertate, a-ți căli trupul pentru ca el să te asculte. Muncă, familie, patrie* - și merit! Nu-l vedem pe Heracle manifestându-și opțiunea, el nu vorbește; nu-l auzim cerând detalii ori explicații
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mesele sunt și ocazia unui exercițiu filosofic. Comunitatea se exercită în mod dinamic. Unele texte ale lui Philodemos precizează că o ierarhie recunoscută în sânul grupului le permite unora să-i ghideze pe alții: cei mai avizați, mai avansați, mai deprinși cu preceptele filosofice epicuriene îi îndrumă pe cei nou promovați în comunitate. Fie individual, fie colectiv. în exercițiile legate de preocuparea de sine, interactivitatea domină. Prietenia inspiră acest mod comunitar de a proceda: ea nu se declară cât se incarnează
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
masca altor deprinderi. Instituțiile publice funcționează după principiul real „Ai pe cineva?” la Minister, Tribunal, Prefectură, Bancă, Credit. „Acest veșnic cineva face și desface toate; el este realul, actualul” (ibidem, p. 137). O cultură adevărată presupune o educație solidă care deprinde indivizii cu „stăpânirea de sine, cu munca și prevederea”, pe când pseudocultura le-a „deschis apetitul înainte de a le da mijloacele de a se stăpâni” (Rădulescu-Motru, 1904, pp. 76-77). Strategia dezvoltării sociale legitime a unei societăți întârziate este identificată de autor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
necesare pentru menținerea unui grad suficient de coerență și predictibilitate a activităților economice. Controlul direct al statului asupra cel puțin a unora dintre întreprinderi trebuie menținut; statul poate să fie un agent de socializare și control al întreprinderilor care trebuie deprinse să accepte constrângeri financiare clare și să se restructureze. Simpla introducere a unor politici neoliberale nu este suficientă pentru a determina aceste întreprinderi să adopte un comportament de piață (Clague, 1992; Carlin și Mayer, 1994). În plus, instituțiile formale, care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
foarte greu de realizat, putând genera chiar răspunsuri paradoxale: „Durerea-i face să mintă și pe cei nevinovați.” (Publilius Syrus) Moartea albinei vine de la propriul ei ac. (Același lucru se poate spune, de exemplu, și despre cel care s-a deprins să facă rău: nemaiputând să aibă un discernământ al situațiilor, ajunge „din rău În mai rău”. Un alt proverb observă, pe bună dreptate: „Celui ce vrea să facă rău nu-i lipsește ocazia”.) Pentru ce să te servești de otravă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ceea ce este În concordanță cu adevărul sau cu normele moralei sociale - și de aceea, chiar dacă ar vrea la un moment dat să simuleze o comportare bună În comunitate, nu ar ști sub ce formă să o facă.) „Ceea ce gura se deprinde să spună inima se obișnuiește să creadă.” (Ch. Baudelaire) Pisica blândă zgârie rău. (Surprizele cele mai neplăcute le avem de la cei aparent smeriți sau spășiți.) Nu știu, n-am văzut, nici p-acolo n-am trecut. (Egoistul se gândește doar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
scrisă și povestea de iubire dintre cele două personaje: țăranul Bujor și Duduia, fiică de boier de veche stirpe. Întoarcerea la viața din preaplinul naturii - cale aleasă de Bujor - se dovedește nepotrivită pentru Duduia (numele celor doi sunt naiv simbolice), deprinsă cu tihna vieții îmbelșugate. Confirmarea „tezei” se face prin fuga Duduii împreună cu un arendaș grec. Rod al dragostei dintre Bujor, personaj în care A. vede un exponent viguros al țărănimii, și Duduia, întruchipare a boierimii lipsite de vitalitate, îndepărtată mult
ADAM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
lui acolo ca ceva vremelnic, [...] cei care au rămas În America, ori care au venit după război, s-au decis să se stabilească definitiv. Aceasta a avut - sublinia el - ca o consecință fatală [sublinierea ne aparține], schimbarea cetățeniei, căci, odată deprinși cu ideea de a nu se mai Înapoia În România, nu mai era nici un motiv să nu rîvnească la cetățenia noii lor patrii”. Mai mult decît atît, același autor releva că românii americani au contribuit, În anii războiului, la „apărarea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cumpenei pot fi așezate și însemnările din Secolul nostru cel de toate zilele (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor), Opțiuni (1989) și Idei inoportune (1995), un posibil îndreptar de lectură privind înțelesurile vieții și atitudinile intelectuale ale autorului. I. mărturisește a fi deprins disponibilitatea confesivă și asumata lipsă a rușinii față în față cu „ungherele tainice ale sufletului” de la marii ruși. De altfel, sufletul iudaic a dovedit în mod repetat „impudoare” expresivă, valorizantă și capabilă să sintetizeze epoci din perspectiva unui personaj confruntat
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
Guguță. Vreo doi ani va susține la radio emisiunea Ora copiilor. Pasionându-se de teatru, înființează în 1936, la Brașov, un teatru pentru cei mici, cu interpreți amatori. Consilier la Ministerul Artelor (1944-1945), scenograf și regizor - meserii pe care le deprinde pe lângă V.I. Popa -, I. ajunge în 1946 director al Teatrului Muncitoresc „Muncă și voie bună”. De aici trece, în stagiunea 1947-1948, la conducerea Teatrului Național din Iași, iar din toamna lui 1948, în fruntea Naționalului craiovean, unde îi fuseseră puse
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
funcțională este necesară instalarea a numeroase module și opțiuni ce permit în final o programare completă prin ABAP. Totuși ca mod de organizare și de structurare ABAP are o structură relativ ușor de stăpânit. Are un nivel ce poate fi deprins ușor - un așa zis nivel procedural de bază - asemănător primului nivel din C , un nivel mai avansat în care se lucrează cu obiecte - similar nivelului C++ ca dificultate sau complexitate, și un nivel avansat de lucru cu obiecte de interfață
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
București. În plan didactic, profesorul Alexandru Zub a fost mereu preocupat de înnoirea constantă a temelor și de îmbogățirea informativă a cursurilor. A ținut, la mai multe facultăți din Iași, două serii de cursuri, ambele având drept scop să-i deprindă pe studenți cu noile direcții și metode ale istoriografiei mondiale: Tradiție și înnoire în societatea românească (secolele XVIII-XX) și Curente și idei în istoriografia contemporană. E demn de remarcat că mulți dintre cursanți au devenit între timp colegii noștri de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
spunea el pe la 1840, „fără mijloacele noastre, au făcut universități, academii, licee, școale de arte și meșteșuguri“79. O mică parte a elitei din Principate își trimitea copiii la școală în spațiul grecesc, unde căpătau o riguroasă instrucție clasică și deprindeau foarte bine limba, devenind, la întoarcerea acasă, prezumtivi cititori ai gazetelor grecești, sprijinitori și admiratori ai culturii elene. Acesta este cazul celor trei Sturdzești Ioan, Constantin și Grigore, care au plecat din Iași la 1841 pentru a se școli la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de a familiariza pe sacerdoți cu modalitatea de slujire a liturghiei, vecerniei și utreniei, dar și cu necesitatea pregătirii morale pentru aceste slujbe. Toți preoții ortodocși trebuiau să învețe să se conformeze aceluiași ritm duhovnicesc fixat de patriarhul Justinian și deprins la cursurile de îndrumare. Accentul pus pe tipic, omiletică și catehetică, în combinație cu programul liturgic, trebuia să le arate preoților modalitatea practică de a face față religiei catolice și protestantismului, dar și modalitatea „demascării“ „dușmanilor“ „Patriei“, ascunși sub „falsul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
condusă de Purișchevici, se desprinde procesul de rusificare a unei părți din straturile suprapuse ale societății: „De la boierii noștri (de o anumită orientare politică - n.ns.) nu putem aștepta decât ostilitate față cu democratismul adânc al maselor poporane; sunt prea deprinși cu binele rusesc, cu privilegiile lor; se află în plină degenerare etc.“27. Se aduce drept dovadă situația din domeniul învățământului, când încercările de a înființa • Ibidem, p. 314-315; vezi și Ilie Seftiuc, Iulian Cârțână, România și problema Strâmtorilor, București
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fi încă neîndestulătoare“32. O asemenea cunoaștere ar putea conduce la depășirea poziției de „rezervă“ și de „ezitare“. „Veți pricepe numai atuncea câtă iubire trebuie să revărsați asupra Basarabiei. Numai de ați avea-o! Căci lumea românească e cam prea deprinsă a se îndestula în «chestiile patriotice» cu gesturi indignate, cu iubirea trâmbițată de neam, cu ura cotropitorilor și mila, anunțată zgomotos, pentru țările române subjugate, despre care cunoaște numai câte ceva din «geografia și istoria lor» și nimica din actualitate, afară de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fi chit; poporul este cel care se înrobește, care se ucide, care, putând să aleagă între a fi liber și a fi rob, abandonează libertatea și își ia jugul, care își acceptă răul sau, mai degrabă, îl urmărește“23. Au deprins elitele intelectuale românești, în anii regimului comunist, să suporte măcar cu înțelepciune ceea ce nu puteau schimba? Violenței regimului, intelectualii i-au răspuns diferențiat: unii cu lașitate, alții cu viclenie și, în fine, alții cu tăcerea. Lașitatea, cu deosebire, a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]