1,930 matches
-
din Bârlad: Tudor Pamfile și Mihai Lupescu. Mai ales că directorul Orfelinatului agricol de la Zorleni - Bârlad - Mihai Lupescu - a publicat folclor în colaborare cu S.Fl. M. (Legendele Maicii Domnului), bogatele sale colecții de obiceiuri, tradiții, basme, superstiții, strigături, proverbe, descântece, medicină populară, stându‐i la dispoziție folcloristului bucovinean. Mărturie stau , fără a fi relevate, scrisori in edite dintre cei doi, aflate în arhiva „Fondului memorial - documentar” S. Fl. M. de la Suceava, referitoare la „Povestea Maicii Domnului”, manuscrisul „Omul ca iarba
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ei, capacitatea puterii de a trișa și corupe este halucinantă. De pildă: decorează cu multă larghețe, oferă premii și titluri bizare, fără discernământ. Descoperă sau inventează câte o tradiție la flacăra căreia să-și oblojească rănile și să invoce forța descântecului. O asemenea „tradiție” descoperită grabnic în statul suveran și independent Moldova este cum a încercat să formuleze într-o emisiune TV tovarășul Adrian Petrovici Usatâi, palatalizând și abreviind bolșevicește) și vizita calendaristică de Crăciun (stil vechi) a dlui Ion Druță
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
linguaggio del gesto) analizează geneza gestualității în context ritual (rugăciunea ca gest primordial) și propune o interesantă tipologie a gesturilor: * gesturi de uniune (gesti di aggregazione) materializate de salut, sărut, rugăciune; * gesturi de distanțare, îndepărtare de o ființă malefică de la descîntec și vrajă la gesturile obscene și de batjocură. Van Ginneken (în La reconstruction typologique des langues archaïques de l'humanité) vizează reconstrucția filogenezei limbajului uman pe baza pictogramelor și a supraviețuirii unor fapte arhaice de limbaj gestual. La originea limbajului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dar ce vă înghesuiți așa, e loc pentru toată lumea, ce naiba! Alba-neagra prezidențială Era un timp, când pe la toate colțurile de stradă vedeai câte un țigan cu o măsuță, pe care învârtea de zor trei rondele de cauciuc, rostind ca un descântec, asta are, asta n-are, care are? Pune aici banii neamule, dai zece, iei douăzeci, care mai pune? Și țăranul cotiza de prost la șarlatan și se mira, cu gura până la urechi, de ce nu câștigă niciodată. Păi, de aia! Că
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cetățean onest, nu are cum să-i găsești chichirezul vreodată. Și lansezi cu mare tam-tam, o aiureală ca de exemplu, ceva cu reorganizarea teritoriului național în noi județe. In 8 sau 16, nu contează, zvonul să fie. De aici începe descântecul acela al țiganului, asta are, asta n-are, care are? Tărăboi cu ungurii, tărăboi cu județele, tărăboi cu Opoziția, tărăboi chiar și cu ai tăi, dar asta contează cel mai mult, pe asta s-a mizat, pe ascunderea într-un
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
numai cai furați dar și copii; că în căruțele lor sunt lăzi pline cu aur și argint din comerțul cu copiii răpiți chiar din leagăn, schilodiți și apoi trimiși la cerut prin țări străine; că femeile lor, pe lângă ghicit și descântece, în special cele bătrâne, au legături cu Satana sau cu Ducă-se-pe-pustii, fac farmece și alte nelegiuiri, iar unele mame mai autoritare din cartier, ca să-și astâmpere odraslele, îi speriau susținând sus și tare că arăpoaicele fură copiii obraznici și-i
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
naive de prin împrejurimi sau anumite mahalale, dar și de unele doamne mai cu ștaif din carterele selecte ale orașului, tocmai pentru capacitatea ei de a da în cărți, de a ghici viitorul, a deznoda farmece și a vindeca prin descântece persoanele bolnave. Locuia Chiar pe malul apei, cam pe locul unde acum se află Centrul de cultură George Apostu, într-o casă din vălătuci, asemănătoare cu Bojdeuca din Țicău, cu două odăi și chiler, care era în același timp, și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
menită întunericului, stea fixă după care se călăuzesc muritorii: Pe mișcătoarele cărări/Corăbii negre duce. Luminând tărâmul fetei de împărat, el intră sub zodia iubirii, a fiorului sufletesc, dar și a timpului omenesc. Invocațiile fetei de împărat au rezonanțele unui descântec stilizat, forțând apropierea celor două lumi întrun spațiu imaginar, ideal, în „oglinda visului“. Cele două întrupări ale luceafărului schițează un basm al nașterii ființei. Aceasta se ivește din noianul apelor primordiale sau din a chaosului văi (motive cosmogonice). Apariția neptunicangelică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
o alege pe cea din urmă. Clarificând acest aspect, se distinge în continuare între funcția generală și funcțiile particulare ale poeziei. Se accentuează, astfel, faptul că "poezia poate avea un scop social deliberat și conștient",290 aducându-se ca exemple descântecele cu scopuri magice sau imnurile religioase, precum și tragedia greacă avându-și originea în ceremoniile publice oficiale legate de sărbătorile religioase tradiționale. Se face, în acest sens, un scurt istoric al evoluției rolului pe care l-a avut poezia, vizându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
nu sunt limitative. Ideea care se reține este aceea a capacității gnoseologice a folclorului. Sub această incidență etnopsihologia (și etnopsihiatria) se situează în cel dintâi plan prin capacitatea lor de dezvăluire a trecutului sufletesc al poporului*. Cele mai multe producții folcloristice, de la descântec până la spectacole (unele cu aspect de psihodramă), conțin elemente de observație sau de practică psihologică. Ca și în restul țării, și în Moldova descântecele, asociate cu o medicație propriu-zisă (evoluată odată cu lărgirea terapiei populare), au constituit un fond aproape inepuizabil
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dintâi plan prin capacitatea lor de dezvăluire a trecutului sufletesc al poporului*. Cele mai multe producții folcloristice, de la descântec până la spectacole (unele cu aspect de psihodramă), conțin elemente de observație sau de practică psihologică. Ca și în restul țării, și în Moldova descântecele, asociate cu o medicație propriu-zisă (evoluată odată cu lărgirea terapiei populare), au constituit un fond aproape inepuizabil descântecul exprimă animismul; sunt mai multe forme, femeile bătrâne mai descântă și astăzi, în Moldova, cu cuvinte sugestive: "ieși duh împielițat, din suflet curat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
până la spectacole (unele cu aspect de psihodramă), conțin elemente de observație sau de practică psihologică. Ca și în restul țării, și în Moldova descântecele, asociate cu o medicație propriu-zisă (evoluată odată cu lărgirea terapiei populare), au constituit un fond aproape inepuizabil descântecul exprimă animismul; sunt mai multe forme, femeile bătrâne mai descântă și astăzi, în Moldova, cu cuvinte sugestive: "ieși duh împielițat, din suflet curat duhuri ieșiți, duhuri pieriți, duhuri fugiți, din cap, de sub cap, din creieri, de sub creieri, din creștetul capului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
suflet curat duhuri ieșiți, duhuri pieriți, duhuri fugiți, din cap, de sub cap, din creieri, de sub creieri, din creștetul capului, până-n tălpile picioarelor*. (Surse de mare interes vezi în recenta operă admirabilă publicată de Silvia Ciubotaru, "Folclorul medical în Moldova".) Acest descântec, așa cum ne comunică și Smaranda Acatrinei din Vicov-Rădăuți, este bun pentru "cei care încep să-și piardă mințile" și mai ales pentru copiii epileptici și speriați. Descântecul, într-o altă variantă, dar cu aceleași elemente, cu aceeași insistență asupra localizării
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în recenta operă admirabilă publicată de Silvia Ciubotaru, "Folclorul medical în Moldova".) Acest descântec, așa cum ne comunică și Smaranda Acatrinei din Vicov-Rădăuți, este bun pentru "cei care încep să-și piardă mințile" și mai ales pentru copiii epileptici și speriați. Descântecul, într-o altă variantă, dar cu aceleași elemente, cu aceeași insistență asupra localizării intracraniene, se practică și la Ipotești și Corni (Botoșani), reamintind oarecare influențe cehe și mai ales rutene, cum observă Simion Florea Marian 11, care îl comunică cel
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și la Ipotești și Corni (Botoșani), reamintind oarecare influențe cehe și mai ales rutene, cum observă Simion Florea Marian 11, care îl comunică cel dintâi sub o formă amplă, menționându-i originea mai veche slavă. I. A. Candrea 12, menționând descântece similare, tot din Moldova, în special din sud, el notează o filieră bizantină și origine încă mai veche regăsită la Marcellus Empiricus: "Fuge, fuge, dolor omnis nervorum dolor" etc. În zona comunei Independența, Galați, "boala copiilor" este izgonită în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o geneză supranaturală este atestată de numeroase superstiții care persistă încă: în toată Moldova se pune o mătură lângă copilul sugar pentru a-l păzi de duhuri, dar și pentru a nu i se "lega" mintea; în Bucovina există un descântec devenit cu timpul o rugă pentru sănătate: "Sfinte Augustine, Și tu Sfinte Trifoane, luați tulburarea cugetului, din creștetul capului, dinăuntrul creierului, din gâtlejul gâtului"14. În același scop, în Moldova, în special în regiunile riverane Prutului, este sărbătorit Sfântul Trifon
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și sărbătorită "să nu înnebunească". Se consemnează de către A. Gorovei 15 același lucru referitor la un Sf. Voina, pe care I. A. Candrea nu-l poate identifica. Tradiția a dispărut cu desăvârșire. În trecut, se atribuia același rol Sf. Sisoie: "descântecul de la babe, și leacul de la Sf. Sisoie" (Dorohoi)16. Aceeași origine, pur spirituală, a bolii psihice este împărtășită de credința țăranilor din Tecuci, Galați, Vaslui, Bârlad 17, că nebunia se poate da "prin sărut" sau "strigare din afară" (în Bucovina
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Viața păstorească, București, 1943. 24. Furtună Dumitru Ec., Cuvinte scumpe, taclale, povestiri și legende, București, 1914. 25. Furtună Dumitru Ec., Povestiri și legende românești, București, 1913. 26. Gorovei Artur, Credinți și superstiții ale poporului român, București, 1914. 27. Gorovei Artur, Descântecele românilor, studiu de folclor, București, 1931. 28. Gheorghiu C.D., Calendarul femeilor superstițioase, P. Neamț, 1907. 29. Grigoriu Rigo, Medicina poporului I. Boalele oamenilor. Analele Academiei Române, 1907, t. XXX. 30. Hașdeu Bogdan Petriceicu, Hârnea O., Cuvinte den bătrâni, București, 1878; Legende
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
XXX. 30. Hașdeu Bogdan Petriceicu, Hârnea O., Cuvinte den bătrâni, București, 1878; Legende povestiri și note istorice, Focșani, 1929. 31. Kîrdan B.P., Ucrainski narodnîi epoh, Moscova, 1965. 32. Lang Andrew, Mythe, cultes et religia, Paris, 1896. 33. Marian S. Florea, Descântece populare la Români, Cernăuți, 1886. 34. Marian S. Florea, Nașterea la Români, București, 1892. 35. Marian S. Florea, Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893. 36. Mironescu N.A.O., O descântătoare din Hangu, în Revista de folclor, III, 1958, nr. 3
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
timpului. În acest spirit, mănăstirile au asigurat mai întâi o asistență de tip psihoterapeutic, fără îndoială utilă, întrucât era conformă psihologiei bolnavului. Această terapie consta din "cetiri", rugăciuni, ritualuri de închinăciune etc., care continuau, sub o formă ușor schimbată, conținutul descântecelor necreștine de mai înainte. Avem însă dovezi că bolnavii alienați găseau la mănăstiri chiar adăpost. Această acțiune de asistență ambulatorie, dar și stabilă, la început a fost probabil neorganizată. Cu timpul, ea a condus însă la ospiciul de mănăstire, instituție
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a folclorului. Ideea a influențat folcloristica română care, la rândul ei, a contribuit la expansiunea acestui concept. Psihiatria actuală românească nu a epuizat, încă, numeroase posibile surse. * Informații de la Bănciulescu Ileana, 70 ani, Podul Turcului, Tecuci. 11 S. Fl. Marian, Descântece populare la Români, Cernăuți, 1892, p. 12. 12 I. A. Candrea, Folclorul medical român comparat, Editura Casa Școalelor, 1944, cap. "Descântece". 13 I. Sevastos, Călătorii în Țara Românească, Iași, 1888. 14 Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, București
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a epuizat, încă, numeroase posibile surse. * Informații de la Bănciulescu Ileana, 70 ani, Podul Turcului, Tecuci. 11 S. Fl. Marian, Descântece populare la Români, Cernăuți, 1892, p. 12. 12 I. A. Candrea, Folclorul medical român comparat, Editura Casa Școalelor, 1944, cap. "Descântece". 13 I. Sevastos, Călătorii în Țara Românească, Iași, 1888. 14 Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, București, 1915. 15 Ibidem, p. 14. 16 D. Furtună, Povești și legende românești, București, 1913, p. 13. 17 Informator, Bănciulescu Ileana Fundul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dilemele, conștiința efemerității, sentimentul dezagregării finale reacții dând curs progresiv reflexivității sunt însemne ale personalității rotunjite ulterioare. Hotărâtoare, în cele din urmă, este imaginea din anii debutului, acel aliaj simpatetic de gingășie, de dezinvoltură cvasi-infantilă și de feminitate glorioasă. Un Descântec de ploaie, mostră antologică în notă patetic-jucăușă, ține de mentalul întâiei tinereți; nici un pic de sfială erotică, nimic vaporos ori încifrat, dimpotrivă o exhibare francă a farmecelor vârstei; nimic din angelismul petrarchist ori eminescian. Orchestrare în totul ingenioasă! Poeta se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nimic vaporos ori încifrat, dimpotrivă o exhibare francă a farmecelor vârstei; nimic din angelismul petrarchist ori eminescian. Orchestrare în totul ingenioasă! Poeta se adresează sieși; propoziția "Sunt cea mai frumoasă femeie" (devenită refren), de cinci ori repetată, acreditează ideea de descântec, de magie albă, în așteptarea Zburătorului: Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile Înnebunitele ploi și ploile calme, Ploile feciorelnice și ploile dezlănțuite femei, Ploile proaspete și plictisitoarele ploi fără sfârșit, Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile, Îmi place să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pentru că tu Ești departe plecat și eu te aștept. Sunt cea mai frumoasă femeie și știu să aștept. Valorificat scenic de actrița Valeria Seciu, textul acesta pasional prevestind o carieră era certificatul de liberă-trecere spre marea poezie. Pereche cu inspiratul Descântec de ploaie era un Dans în ploaie, în regie subtil-fascinatorie; în fapt, nu mișcarea exterioară, nu spectacolul în sine focalizează atenția, ci vitalismul, un tumult vivace de expresie modernă. Un Blaga detonator, copleșit de "prea mult suflet", clama expresionistic: "Dați
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]