1,560 matches
-
aruncând pe piată informației obedienta mea la liderii dictaturii totalitare. A fost nevoie de o declarație publică pentru a-mi asumă oportunitatea protejată de sinceritate la acea vreme. Din orizontul de entuziasm și dorința de afirmare În stil personal, am descins În ziua de 14 septembrie '68, Împreună cu soția, În localitatea Deleni,ceva mai Încolo de Hârlău. Frumos sat de răzeși, cu aspect economic atrăgător, cu oameni ospitalieri și cuminți, de mai mare dragul să te afli În compania lor. Delenenii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
virale asupra unor obiective din celula victimă „netezesc calea“ victoriei virusului care foarte adesea nu constă în distrugerea celulei (infecție litică) ci în persistența acidului nucleic viral integrat în genomul celular, de-a lungul a numeroase generații de celule ce descind din celula-strămoș infectată. Adesea, la nivelul particulelor virale infecțioase, s-au dezvoltat mecanisme care, exploatând rețeaua de miARN a celulei, „ascund“ celula infectată de vigilența unor apărători ai organismului din sistemul imun (J. L. Umbach, B. R. Cullen, 2009).58
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
al modului în care lumea reală este captată de conștiință -așa cum subliniază G. Ivănescu-, și contribuie la crearea fundamentului pentru realizarea unor investigații ulterioare privind creația lexicală, tipologia lingvistică și comunicarea prin traduceri. Prin raportarea la limbile-bază din care descind, atît limbile romanice cît și cele germanice ilustrează, uneori în maniere diferențiate însă, fenomene de gramaticalizare a topicii și de gramaticalizare a unor cuvinte, care și-au pierdut trăsăturile semantice inițiale și au devenit instrumente gramaticale sau au primit și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
slavonă, care a reprezentat o sursă de îmbogățire pentru limbile literare moderne. Comunicarea culturală și lingvistică în spațiul european nu se rezumă însă la aceste aspecte ale relației dintre cultura și limba inițială și limbile și culturile moderne care au descins din ea, fiindcă au existat permanent și contacte culturale și lingvistice între grupuri etnice de origini diferite. Forma prin-cipală de comunicare în acest caz a fost influențarea, care poate fi bilaterală sau unilaterală. La nivelul culturii și limbii populare, influențările
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a ajuns la concluzia necesității unor limbi literare corespunzătoare formelor populare ale limbii care porneau de la latină, dar care deveniseră foarte deosebite de latină. În Italia, învățații au constatat că limba latină a avut două aspecte: unul popular, din care descind limbile romanice, și unul literar, care continua să fie folosit ca limbă de cultură a Europei, dar care, în acel moment, nu mai avea un corespondent popular și, din acest motiv, reprezenta o limbă străină în raport cu limbile vorbite. În acest
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
astfel în circuitul de valori specifice Occidentului. Este revelatoriu în acest sens faptul că românii, în special moldovenii, au ajuns la cunoștința civilizației europene prin școlile poloneze, unde au învățat limba latină și au putut să constate că limba lor descinde de aici. Stilul biserici-lor maramureșene, cu turnul de inspirație gotică a putut fi sugerat de apropierea cehilor și tot în urma unei influențe venite de la ei, de data aceasta în spiritul Reformei husite, s-a inițiat traducerea cărților de cult în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
un cumul de articole (hotărît și demonstrativ-adjectival) pentru a scoate în evidență obiectul avut în vedere printr-o trăsătură a lui: băiatul cel bun. În limbile romanice occidentale, s-au creat forme contra-se din articole hotărîte și prepozițiile care descind din lat. ad, de, in, pro, sub (la care se adaugă în italiană da < lat. de ab), fiecare limbă avînd forme proprii, rezultate din aceste combinații și selectînd în mod diferit aceste prepoziții: il libro del professore (di < lat. de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
poate fi perceput ca manifestarea dorinței sau voinței) și modul condițional-optativ. În limbile romanice, acest paralelism este cvasigeneral, dar în cele germanice situațiile sînt mai diversificate. Astfel, în limba engleză, auxiliarul de condițional reprezintă preteritul celui de viitor, căci should descinde din vechiul sceole, preteritul lui sceal, din care a rezultat shall, iar would din wolde, preteritul lui wyllan, al cărui urmaș este will. Ca atare, corespondența originară shall-should și will-would atestă relația dintre viitor și condițional. Situația se reflectă și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
motive, structura obișnuită a propoziției cu verbul predicat la sfîrșit, atestată de latina literară (Haec aetas perfectum oratorem tulit. "Această epocă a produs un orator desăvîrșit") a fost depășită. De altfel, nu trebuie pierdut din vedere faptul că limbile romanice descind din latina populară, din aspectul vorbit al latinei, care avea desigur unele obișnuințe și tendințe ce nu se regăsesc în gramaticile latine și în opera clasicilor latini, redactată în limba selectată și normată de aceste gramatici. Pe de altă parte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și-a însușit formarea superlativului cu -issimus, precum italiana, spaniola și portugheza. Prin urmare, dintre limbile romanice, franceza are evoluția cea mai divergentă în raport cu sistemul latin, dar și deosebită în raport cu sistemele celorlalte limbi romanice, încît, din perspectivă tipologică, limbile care descind din latină alcătuiesc două grupuri distincte: tipul francez și tipul romanic propriu-zis, care cuprinde celelalte limbi romanice. Ca atare, deși există o mare unitate a idiomurilor neolatine, franceza modernă reprezintă o situație aparte din punct de vedere tipologic. Ceea ce particularizează
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
față cu forțele lumii, la întrebările mari și grave ale vieții (p. 16). Muritorii stăpânesc un spațiu care exprimă o ordine interioară implicită dacă știu să-l păstreze fără a transgresa legile fixate (p. 20). Într-o lume unde zeii descind rar, eroii capătă răspunderi și se obișnuiesc cu opțiunile fundamentale care duc spre prăbușiri ori jertfe (p. 21). Exponent al acestui loc în care se creează în libertate, Sofocle reprezintă și timpul său, de geneze în spirit, de afirmare a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
perioadă ieșeană nu credem că și-ar fi dorit un alt mediu spiritual, o altă ambianță de afinități fascinante. O lume de complementarități în care ritmul interior al omului se acorda cu cel al înaintașilor pentru că "orice ieșean crede că descinde oleacă din Ștefan cel Mare, oleacă din Eminescu și încă oleacă din Junimea", cum întâlnim această exprimare într-un limbaj curat moldovenesc în Masa umbrelor a lui Ionel Teodoreanu. Ne-am dori și azi poate prietenia care se cultiva în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
-l pot imagina, cum nu mi-l pot imagina fără sutele de creatori din toate domeniile care sunt încă, aici, în activitate. (Liviu ANTONESEI) Orașul acesta mi-a apărut, de la început, ca un enorm muzeu al spiritualității românești. Când am descins aici, mi se părea că fiecare piatră pe care calc îmi evocă un nume. Aveam impresia că în vinele mele nu mai curge sânge, ci istorie și literatură națională. Umblam pierdut pe străzi, ore întregi, și căutam să stabilesc o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
piatră la rinichi și bășică. O anecdotă rămasă de pe urma defunctului. Cu un an mai înainte, în august 1885, mitropolitul Calinic s-a dus să facă cura de apă la Căciulata. S-a oprit mai întâi la Râmnicul Vâlcea și a descins, firește, la Episcopie. Episcopul paralitic, susținut de subțiori de doi călugări, aștepta pe mitropolit sus, în capul scării. Mitropolitul infirm, susținut și el tot la fel, apare la intrare. De sus, episcopul, cum îl vede, îi strigă: — Bine ați venit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de la o vânătoare în zona Reghin. Miercuri, 6 octombrie. Mihai îi însoțește pe regele Carol și pe Alteța Sa Regală Principele F. de Hohenzollern la inspectarea Centrului de Instrucție Străjerească de la Breaza. Sâmbătă, 9 octombrie. La ora 9, Carol și Mihai descind din trenul regal la Sibiu. Sunt primiți de prim-ministrul Gh. Tătărescu, alți miniștri, prefectul județului, gen. Gamelin, șeful Marelui Stat Major al Franței etc. Primarul Sibiului prezintă regelui tradiționala pâine și sare. De la gară s-au deplasat la Liceul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
două frumoase pasiuni. În schimb, Laurica, își folosește puținul timp liber alături de nepoței, împletind sau cosând goblenuri. Pasiunea ei însă e contabilitatea, care o practică din anii tinereții. Familia Burciu Vasile și Laurica, nu și-a uitat rădăcinile, locul de unde descind. Mereu se întorc la Costișa, satul natal, de care îi leagă cele mai frumoase amintiri. Acolo s-au cunoscut, acolo au legat o strânsă prietenie, pornind împreună pe drumul vieții, dictat de-al lor destin. Au în sat părinții, pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ultrascurtele povestiri" ale lui Butnaru sunt atrăgătoare, "au ritm, culoare și, pe alocuri, un umor irezistibil, combinație de însușiri care constituie un adevărat cocteil Molotov în lupta pentru cucerirea cititorului". Din păcate, din spațiul, literar și nu numai, din care descind eu cocteilul Molotov nu e doar o metaforă... În special "cocteilul" politic, cu odiosul pact Ribentrop-Molotov... A.B.Ați cuteza să faceți o despicare de ape dintre literatura care se scria în Basarabia acum un sfert de veac și cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ca aici. Dar iată-ne ajunși la Ithaca pe Înnoptate. Pe peron ne așteaptă prof. Dwight Sanderson, profesor de sociologie rurală la Cornell University din acel oraș. Ne salută cordial, constatând cu plăcere că exact cu două luni Înainte el descindea la București, la 14 august, din avionul ce-l aducea de la Sofia. La București, după ce l am vizitat pe profesorul Gusti, l am condus prin diverse instituții apoi l-am dus la Ghimpați (Vlașca), unde inginerul agronom Ciubuc ce lucra
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
omenească, În afară de o mică stație de benzină. Orașul poartă numele unui fort, post militar Înaintat din secolul trecut contra pieilor roșii. Orașul se află Într-o vale cu pereții calcaroși ce-mi amintește pe aceia ai Balcicului. Hotelul la care descindem e construit În stil vechi, cu arcade, cu scări mari, largi, cu camere Înalte, spațioase. Vizitez a doua zi Ministerul de Agricultură. La puțina populație pe care o are statul, există un mic guvern cu un ministru al agriculturii. Întinderea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
doi munți amintiți, Adam și Eva. Am ajuns În mica localitate Moro. Nu are mai mult de 70-80 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 124 case. Spre răsărit de oraș, pe o coastă, se zărește stațiunea experimentală. Descindem la un mic hotel care ne uimește prin organizarea, curățenia și luxul său. Mic, cochet, cu o frumoasă sală de mese În care servesc fete venite din diferite localități pentru a face aici școală de bune gospodine. Directorul stațiunii Îmi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
decembrie 2004 când am aterizat pe pământul sfânt al Indiei, pe Aeroportul din Mumbay. De pe Otopeni plecaserăm șapte români cu aceeași destinație: spitalulashram Belapur. La Moscova ni s-au adăugat câțiva sahaja yoghini din Bulgaria, astfel încât gălăgiosul grup ce a descins din avion pe Aeroportul din Mumbay era destul de numeros. Dar, nu aveam motive de îngrijorare: ne așteptau suficienți sahaja yoghini indieni, cu suficiente autoturisme. În toată această perioada indiană, Ana, Diana și cu mine am format o mică echipă, unită
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
județul Suceava). Elev al Academiei domnești, este călugărit la o mănăstire din Huși. În 1789 este egumen al mânăstirii Sf. Spiridon din Iași, în 1792, episcop de Huși, apoi episcop de Roman, iar în martie 1803 este ales Mitropolitul Moldovei. Descindea din marea boierime moldovenească. reorganizează învățământul,înființează seminarul de la Socola, trimite tineri dotați la studii în străinătate printre care și pe Gh. Asachi, duce o susținută activitate de tipărire a cărților, participă la întocmirea Regulamentului Organic în 1828. În 1842
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
primul însărcinat cu încercarea și înzestrarea unui institut public pentru surdo-muți”, cel care „a pus temelia scrisului și articulației... Îmbărbătânduși cititorii, revista publica la Foița materialul „Un predecesor surdo-mut al regelui Italiei”, evidențiind că „principele Emanuel Filibert de Carignan, care descindea din familia ce a domnit din anul 1831 și până la urcarea pe tron a lui Carol Albert - a fost surdomut.” Dar această infirmitate, spunea articolul, nu l-a împiedecat „să joace un rol politic foarte însemnat și să se distingă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Literară de la MihăileniDorohoi în nr.3-4/1933 următoarele scrise de I. Pană: ...” Dincolo de rândul cântăreților de meserie chiar meritul adevăratei arte pe care nimeni n-o poate plăti, doamna Octavia LupuMorariu, soția maestrului Leca Morariu, profesor universitar și mare muzician, descinde dintr-o veche familie cu tradiție muzicală. ... În 1932, doamna Octavia LupuMorariu se produce la Ateneul Român și la microfonul București. Conștiincioasa noastră presă din Capitală și din alte județe îi înregistrează succesele. „Întâiul concurs internațional pentru canto și violină
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
exemplarele de acest tip, iar articolul său a trecut aproape neobservat. Ar trebui reluată această problemă cu toate detaliile. Religia indo-europeană nu va fi avut nici o Zeiță-Mamă? Dar Tarpeia lui Dumézil arată bine asemănările dintre Sarasvaiti, Anaitis și Vesta, care descind dintr-o divinitate a apelor, fecundității și focului 6. Am discutat despre Anaitis ca divinitate a focului în cartea mea despre preoții focului și intenționez să revin curând asupra comparației Anaitis-Vesta, care poate fi împinsă chiar mai departe. Identitatea lor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]