2,257 matches
-
orașul era totuși luminat de niște torțe ciudate ale căror flăcări pluteau de-a lungul străzilor, având forme bizare, culori și dimensiuni diferite, încât nici una nu semăna cu cealaltă. Eram îmbrăcată ca o menajeră din secolul al XIII-lea, dar desculță, cu părul cârlionțat care îmi ajungea până la glezne, sârmos de-mi pișca tot spatele și-mi biciuia umerii și brațele, făcându-mă să merg într-un ritm alert, cu capul pe spate, încercând să-l îndepărtez pe cât posibil de mine
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
prin geamul mat când noaptea dă în lună nouă să ningă iar cu flori de măr în sat, să treacă noaptea fără ca să știi și dimineața să te îmbrace în zori, să-ți amintești când noi eram copii și alergam desculți prin pufurile de nori, aud plângând în jurul meu și ploaia, aud cum plânge lacul, izvorul pe dealuri văd că s-a pornit văpaia, și vieții am să-i torc, fuiorul. Referință Bibliografică: mai plânge / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
MAI PLÂNGE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375668_a_376997]
-
al lui Carlos care-și privea oripilat mâna deformată. Scăpă un strigăt alarmat, astupându-și gura cu palmele împreunate: - Doamne... iubitule, ce ai făcut? murmură speriată, repezindu-se într-o cursă nebună pe scări, în ajutorul lui. Ajunse în grădină desculță și răvășită, unde îl găsi pe Carlos palid de durere, ghemuit pe iarba moale și umedă, gemând încetișor. - Erai acolo? bolborosi el, îngrijorat mai mult pentru ce auzise, decât pentru ce văzuse ea. - Da, am văzut că nu ești în
DILEME ( FRAGMENT 36) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375665_a_376994]
-
toi mă alergi să plâng? De ce-mi faci viața atât de furtunoasă? De ce-n pustiu mă umbli, să n-am stare? De ce în clocote mă cazi și mă suspini? De ce am bătucit cutreierând a ta carare? De ce azi sub desculți am numai spini? De ce m-ai blestemat să-mi caut fericirea Peste cărări pustii de timpuri colindate? De ce-n pădure fără pas mi-ai dus iubirea? De ce doritu-ți-ai de ea să n-am eu parte? De ce să îți
DORUL MEU NU ARE MILĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375709_a_377038]
-
pândă, pentru a urmări mersul stelelor. Într-o noapte, când pleoapele mi se închideau a somn, am zărit o stea care a căzut chiar în grădina noastră. Tiptil, ca să n-o trezesc pe sora mea, am coborât de pe prispă și, desculță prin iarba scăldată-n rouă, am alergat înfiorată în grădină. Cu atenție și oarece teamă, am privit în toate ungherele grădinii, dar n-am zărit nici urmă de stea. Somnoroasă cum eram, era cât pe ce să adorm în grădina
VIZITATORII STELARI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375712_a_377041]
-
din privirea mea răsar stinghere, trei boabe de smarald... În gândul tău, adăpostești ocrotitor, neliniștile toate Iar gândul meu se cuibărește cuminte-n al tau gând Tu risipești cu-n gest dureri, le-ascunzi în albă noapte Iar noi pășim desculți prin suflet azi, mâine și oricând. Referință Bibliografica: În gândul tău / Corina Negrea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2248, Anul VII, 25 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Corina Negrea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ÎN GÂNDUL TAU de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375771_a_377100]
-
trebuie să plec! Faceți-mi loc! Speriate, gândurile îl obligară să privească înapoi la trupul ce se zvârcolea. Strigau: Nu pleca, privește ce părăsești! Și sufletul său privi înapoi...până în adâncurile memoriei...departe...în ceața copilăriei, când se văzu alergând desculț după oi, apoi după vaci...călare pe cal...trece râul învolburat...aleargă prin pădurea de salcâm, gata să-și rupă picioarele. Filmul memoriei se derula tot mai accelerat...la horă...lângă Ioana, cu zâmbetul ei sfielnic...cu mahmudelele la gât
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
Nu anii sunt aceia care arată cât de tânăr ești, ci felu-n care ești în stare peste dorinți să stăpânești. Eu am plecat demult la luptă și am învins, în timp ce mulți din ce am aruncat se-nfruptă venind în urma mea desculți. Coboară-ți podurile toate spre a primi al meu tumult, care-n sfârșit o să-ți arate ce nu ai mai văzut demult. Mă voi preface-apoi în cupă și-am să-ți dau voie să mă bei cu sete și dorință
ÎNDEMN de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369223_a_370552]
-
și culcușul când se ceartă vecinii pe mejdina împărțită de ani de hârtii și de panglica de ruletă când plutește veninul între frații de-o mamă de-o prispă când pe stradă se plimbă cuțitul ascuțit în afara cămășii când străbate desculță aleea țâfna de orice din nimic când poetului noaptea pe lună îi e frig de sonată și fugite-s ascunse și rima și muza când la marginea drumului se încearcă-n zadar dezghiocarea din fiare și-n afară de piste se
SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374157_a_375486]
-
și culcușul când se ceartă vecinii pe mejdina împărțită de ani de hârtii și de panglica de ruletă când plutește veninul între frații de-o mamă de-o prispă când pe stradă se plimbă cuțitul ascuțit în afara cămășii când străbate desculță aleea țâfna de orice din nimic când poetului noaptea pe lună îi e frig de sonată și fugite-s ascunse și rima și muza când la marginea drumului se încearcă-n zadar dezghiocarea din fiare și-n afară de piste se
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
rază ce m-a infiorat``(Gânduri de toamnă``). Desvăluirea iubirii este făcută cu timiditate (Dulce aprindere), iar alunecarea spre ființa dragă se face,``cu aripi suave`` discret :``O, ...ce dor mi s-a facut de tine!`` (Pământul s-a trezit desculț). Exprimată original, iubirea domină memoria afectivă. O apoteoză a erosului într-o zi de Armindeni în care ``inimile noastre ardeau (...) /amândoi ne-nălțam în poeme`` / impresionează plăcut (A cântec timpul murmură). Dragostea se înalță mai presus de orice. Tonul ferm
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
dor, un vis, o doină, o primăvară...``(Vise la margini de ape). Epitetele, personificările, metaforele, hiperbolele care punctează substanța lirică formează imagini originale din care am ales câteva :``Fluturi vibrând răsucesc tăcerea``,``Florile strigă``(Sărbătoarea ta). ``Pământul s-a trezit desculț în privire``/``Zilele uscate, crengi peste suflete...( Pământul s-a trezit desculț ), Iar bucuria din vioară plouă...( Ochi arzători), Foșnesc secunde, gernminând întâmplări ``(Simfonie), ``Hergheliile de ploi/ Într-o vară-nflorită``( Vecia picură), ``Fâșiile de ger atârnă în balans``. Elementele
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
Epitetele, personificările, metaforele, hiperbolele care punctează substanța lirică formează imagini originale din care am ales câteva :``Fluturi vibrând răsucesc tăcerea``,``Florile strigă``(Sărbătoarea ta). ``Pământul s-a trezit desculț în privire``/``Zilele uscate, crengi peste suflete...( Pământul s-a trezit desculț ), Iar bucuria din vioară plouă...( Ochi arzători), Foșnesc secunde, gernminând întâmplări ``(Simfonie), ``Hergheliile de ploi/ Într-o vară-nflorită``( Vecia picură), ``Fâșiile de ger atârnă în balans``. Elementele naturii par``sensibilizate`` : ``Vântul înduioșat,```piaptănă`` buclele câmpiei``, lumina ``picură`` pe sub sprâncenele
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
nu-mi spuneau nimic. Ascultam melodiile de tânguire, sau poate de jale și bucurie ale greierilor și priveam cerul înstelat. Vedeam luna de culoarea vaniliei necoapte ce urca încet, încet printre puhoiul de stele. Mi se părea că luna dansează desculță printre ele; numără până la zece: se oprește și iarăși repornește dansul împletit cu murmurul astrelor. Acest mare spectacol de la miezul nopții, reprezenta pentru ochii mei un amestec de religie și simboluri. În zilele de secetă când năvălea soarele puternic înfrățit
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
care se adapă cerbii timizi. Tu-mi ești vânătoarea regală. În mine, profund te divizi. Aș vrea de-aș putea, un talaz de scoici voluptoase s-aduc. Din perle să-ți compun un grumaz să legene timpul caduc. Vin lebede desculțe pe cadran, Să întârzie orele silfide. Să ne trezim uitându-ne pe geam, La un tablou cu alge și guvide. E și-un tablou ce seamănă cu noi când ne ferim privirile atroce, De gemetele nesfârșitei ploi, Și ne iubim
SIMPLE DEFINIŢII de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362142_a_363471]
-
crede ne-nțelesul din prima ochire, El știe că-n fundătura inimii va fi pe loc executat, El nu recunoaște noaptea de zi, nici moartea de viață, nici măcar atunci când trandafirii plâng în beznă! Poetul străbate oceanul de îngândurare cu teamă, desculț pe valuri, și nici nu-i pasă de sfârșitul acestui Cântec infinit despre Tăcere... Învins de umbra secundei, cu fagurii tristeții pe gură, nerătăcită pasăre, cataclismele morții El vindecă: Voi lăsa-n această carte/ tot sufletul meu... ” Pe traseul întregii
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
lui Iisus, răstignit, contrar relației cu Eva: „Mărul Tăcerii doar Eva îl știe, șarpele demult l-a uitat, febra ta, Poezie, învie, fruct ofilit în bazalt!”; „Totul începe aici, în Tăcere: ulița doldora de fulgi și imperii bizantine, noroiul pașilor desculți prin otava copilăriei, șarpele primei iubiri ... Între lumină și umbră, între suflet și spirit, între tot ce ar putea să însemne lumea contrariilor, șarpele pare a fi salvatorul: „Un șarpe alb pe pod acum răsare, pământul sub lumine dă ocol
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
care cu boi în care țăranii sosiți de peste Olt aduceau la piață de-ale gurii. Cele mai periculoase vehicule erau trăsurile, taxiurile din vremea aceea, în care domnii își încărcau geamantanele când coborau din tren. Din primăvară până-n toamnă mergeam desculț. M-am înțepat de nenumărate ori în talpă, am trei unghii de la picioare căzute în urma loviturilor. Mă cățăram în toți copacii, mâncam dude, corcodușe verzi, flori de salcâm. Mâncam și fructe căzute pe pământ, fără nicio jenă. Sper să nu
SUPRAVIEŢUITORUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362225_a_363554]
-
Literatura > Beletristica > CĂRĂRI DE SUFLET Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 2274 din 23 martie 2017 Toate Articolele Autorului CĂRĂRI DE SUFLET Pe cărări de suflet ninse De-ale vieții ierni cumplite, Se văd urmele-mi de pași Sub desculț bătătorite. Se văd pași făcuți agale, Sunt și pași care aleargă, Dar sunt urme ce se zbat În genunghi, fără să meargă. Gem cărări de pași târâți Pe alocuri întrerupte, Unde rănile din suflet, Zac în chin și-n ofuri
CĂRĂRI DE SUFLET de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378687_a_380016]
-
privirea, Că-ai mei pași i-am terminat. Dac-ar fi pe-această lume Înc-odată să mă nasc, Drum pe ape mi-aș croi Să-mi înec urma de pas. Nici o urmă nu-mi rămână Pe cărările de suflet, Sub desculț numai o dâră, Plânsă-n hohot de-al meu umblet. Referință Bibliografică: CĂRĂRI DE SUFLET / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2274, Anul VII, 23 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Angela Mihai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CĂRĂRI DE SUFLET de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378687_a_380016]
-
Toate Articolele Autorului Să înțeleagă toți că te iubesc! De-ai fi acolo unde mor mușcate Și unde cerul plânge a pustiu Eu te-aș salva, iubirea mea, de toate Acele răni ce porți de când te știu. De-ai alerga desculță prin pădure Și foc din cer ți-ar arde calde pleoape Nu te-aș lăsa s-aluneci în genune Iubirea mea, te-aș apăra de toate. De-mi plâng copacii dezgoliți de frunze Și-mi ard câmpiile ca-ntr-un
SĂ ÎNȚELEAGĂ TOȚI CĂ TE IUBESC! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378801_a_380130]
-
Acasa > Poezie > Delectare > CELOR DINAINTEA MEA SAU DUPĂ MINE ( PARTEA A DOUA) Autor: Camelia Florescu Publicat în: Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Între -nduplecare, mistuire sau prea plin Când pășesc desculță alergând spre tine, Mă-nspăimântă numai apa prefăcută-n vin Ale celor dinaintea mea sau după mine. Mierea vorbei lor și piepturi fremătând Poartă smirne,patimi și luciri divine Nu mi-a fost nicicând mai frică să te văd mușcând Trupul
CELOR DINAINTEA MEA SAU DUPĂ MINE ( PARTEA A DOUA) de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378802_a_380131]
-
satului.! De la casa aceea mică și mereu văruita, cu salcâm în curte! Mă mai știi,Doamne ?.Eu, Petruș Simion băiatul neastâmpărat și sărac pe care maica lui -Maria, Maria al lu’Simion , nu-l lasă să intre în Casa Ta desculț și murdar?Aveam mereu teneșii mai mari, ai lu’ frate-miu, Vasile, de mă împiedicăm la mers.... Mă mai știi Doamne? Eu , care mă săltam pe vârfuri să-Ți sărut icoana! Sigur că mă știi.... Și știi că mi-a
DOR de MIRELA PENU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377729_a_379058]
-
și fără a spune un cuvînt își scoate pantofii, ciorapii, isi salța pantalonii până la genunchi și pornește peste cîmp. Nu a întors capul, dar știa că Anne va veni după el.... A ridicat mîinile că într-o cruce, afundându-se desculț în iarbă verde, lasînd vîntul să îl învăluie Iar fiecare pas prin iarbă aducea o lacrima de bucurie în ochii larg deschiși.Plîngea de bucurie, plângea de dor.... În lumina caldă a asfințitului Petru și Anne păreau două raze de
DOR de MIRELA PENU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377729_a_379058]
-
de gânduri înflorite Am renăscut la umbra veșniciei. Citește mai mult Cine sunt eu... mă-ntreb adeseori,Grăunte de lumină încolțitPe-un bulgăre de viață în ninsori, Pierdut printre genuni, în albul infinit. Am strâns în palme lacrima luminiiTot alergând desculță după viațăși șchiopătând prin iedera minciuniiAm exersat căderi fără speranță.Când m-au rănit — am cunoscut trădarea,Păcat neînțeles, simțit din greu,Scrâșnind din dinți, luptam cu disperarea,Dar m-a luat în brațe Dumnezeu.Și arătându-mi calea sprea
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]