2,278 matches
-
min. și ajunge până la 1 oră. Peste o lună se trece la mersul desculț pe bolovăniș de pământ (zgură) În curte, În grădină, pe iarbă, pe prundiș, iar odată cu sosirea Înghețurilor de toamnă și a zilelor de iarnă - la mersul desculț pe brumă, pe zăpadă. Pielea Înăsprită a tălpii inhibă senzațiile de durere și scade sensibilitatea la frig. După a III IV-a lună de exersare se trece la proceduri de contrast rapide. Sauna se Îmbină cu alergarea desculț pe zăpadă
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
la mersul desculț pe brumă, pe zăpadă. Pielea Înăsprită a tălpii inhibă senzațiile de durere și scade sensibilitatea la frig. După a III IV-a lună de exersare se trece la proceduri de contrast rapide. Sauna se Îmbină cu alergarea desculț pe zăpadă În decursul a 0,5 2 min., după aceasta din nou urmează sauna. Procedurile se repetă de 2-4 ori. Prima ieșire pe zăpadă trebuie să dureze maxim un 1 min., și este Însoțită de mișcări intensive de picioare
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
din nou urmează sauna. Procedurile se repetă de 2-4 ori. Prima ieșire pe zăpadă trebuie să dureze maxim un 1 min., și este Însoțită de mișcări intensive de picioare (alergare, salturi) pentru producerea termoreglării În organism. Treptat timpul de mers desculț pe zăpadă crește până la 10-15 min. Cu toate acestea, trebuie ținut cont de temperatura și umiditatea aerului, precum și de puterea vântului, ce ridică semnificativ senzația de rece și introduce corecțiile corespunzătoare, reducând timpul de menținere la ger. Mersul prin apă
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
acestea, trebuie ținut cont de temperatura și umiditatea aerului, precum și de puterea vântului, ce ridică semnificativ senzația de rece și introduce corecțiile corespunzătoare, reducând timpul de menținere la ger. Mersul prin apă este de asemenea, unul dintre tipurile de mers desculț. El poate fi realizat În obiective acvatice (cazi, piscine, vase), ape deschise: râuri, lacuri, mare. Metoda acestui gen de călire presupune scufundarea picioarelor până la rotulă În apă cu menținerea ulterioară În decursul a 16 min. În funcție de temperatura apei și a
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
-ți fie bine! Scaldă-te, unde poți: În iaz, râu, cadă, fă un duș sau stropește-te! Dușul fierbinte sfârșește-l cu cel rece! A doua regulă. Înainte de scăldat și după, dacă este posibil, ieși În Natură, stai cu picioarele desculț pe pământ, iar iarna pe zăpadă, măcar timp de unu, două minute! Inspiră pe gură de câteva ori aerul și dorește-ți În minte sănătate! A treia regulă. Nu consuma alcool și nu fuma! A patra regulă. Străduiește-te măcar
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
-te măcar o dată pe lună să nu mănânci și să nu bei de vineri ora 18-20 până duminică ora 12! Dacă Îți este greu, atunci abține-te măcar o zi. A cincea regulă. La ora 12, duminica ieși În natură desculț de câteva ori respiră și gândește-te ”este sărbătoarea muncii mele”! După aceasta poți să mănânci tot ce Îți place! A șasea regulă. Iubește mediu Înconjurător! Nu scuipa Împrejur și nu scuipa nimic din tine! A șaptea regulă. Salută-te
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
șochează prin prostia lui"; "În nuvela La vulturi sunt descrise aventurile unei alpiniste curajoase fugărită de turci, și copii ei"; În multe poezii, Octavian Goga a scos în evidență natura și treieratul pe căldură"; "Zaharia Stancu a scris un roman desculț. A fost și șef de birouri la scriitori"; "Și Stroie Orheianu când îl văzu pe Tudor Șoimaru își zise în gând: Pe unde o scot, vere??!!!"; "Și când Petre Petre o văzu pe Nadina dezbrăcată începu gâdilătura la tălpi"; Din
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
aurei, o nuanță de galben Închis, dens. Un alt copac recomandat este mesteacănul. Este căutat de cel care se trezește dimineața devreme și vrea să primească o Încărcătură de energie pentru toată ziua. În prealabil se poate trage o alergătură desculț prin rouă. Dacă noaptea a fost cu vise urâte, ele vor fi imediat uitate. Fiecare trebuie să aibă mesteacănul său preferat. Dacă i se va adresa cu un gând tandru va primi Înapoi de la el căldură și dragoste. Mesteacănul Își
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
la școală, cu pălăria tatălui pe cap, dar premiant evidențiază contrastul dintre sărăcia în care trăia și inteligența lui: "cu obrajii negri-galbeni de friguri, cu capul mare, peste care pusese pălăria destul de veche a tatălui, în cămașă și cu picioarele desculțe și pline de zgârieturi". Cei din casă nu-i înțelegeau dorința de a merge la școală. Umbla cu oile, era terorizat de alți copii și învăța să se bată cu ciomagul, asculta cu încântare povestirile tatălui său. Doar mama încerca
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pește. Ea este "muiere mare, spătoasă, greoaie și cu obrajii bătuți de soare, de ploi și de vânt"; aprigă, demnă, vrea să scape de sărăcie și să-și crească cei doi copii, pe Trică și Persida. Copiii umblă "zdențăroși și desculți", dar sunt "sănătoși și rumeni, voinici și plini de viață, deștepți și frumoși", încât Mara îi privește cu încântare: "Tot n-are nimeni copii ca mine!" Pe fată vrea s-o căsătorească cu un preot, iar pe băiat vrea să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Bărbatul se pronunță scurt, apăsat și ironic pentru renunțarea la această liniște a colibei pe care o vede sinonimă cu sărăcia: Vorbă scurtă... să rămânem aici, să cârpesc și mai departe cizmele oamenilor, care umblă toată ziua în opinci sau desculți... Nu e nimic prefăcut în dialogul lor. Dovada o constituie cea de-a doua replică a soacrei la fel de așezată ca și cea dintâi care urmează răspunsului înțepat al ginerelui: Eu zic numai ce zic eu, vă spun numai așa gândurile
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
prin care descrierea unor sinestezii - sunetele „de sticlă” ale bluesului unui jazman virtuoz - primește reverberări magice: „și el despică arșița/ Cu pasul jaguarului/ [...] trompeta se-ntoarce spre umăr,/ vibrațiile cerului se sparg/ în mii de sunete colorate/ și oamenii aleargă desculți/ în urma picioarelor lui goale”. Dominantă într-o primă etapă este comunicarea într-un orizont epopeic, dar și cerebral încifrată - tiparul de adâncime e în barbiana Riga Crypto și lapona Enigel, afină fiind și „ceremonia” hibernală regizată de Gabriela Melinescu - a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
tratate cu piatră vânătă. Pe cap purtau căciulă de miel care de multe ori era purtată și vara. Peste corp purta cojoc care de cele mai multe ori servea și ca plapumă pentru 5-6 copii pe care îi avea. Vara toți umblau desculți. Costumul național de sărbătoare nu-l posedau decât cei cu putere economică mai ridicată. Cămașa de in sau din combinații tort și in sau tort și bumbac avea motive florale cu negru și roșu și uneori și cu albastru. La
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sărace purtau pe timp de iarnă scurte de suman și uneori cojocelul bărbatului. în picioare purtau cipici împletiți din lână de oaie, negrii și margine roșie lângă picior. în casă și chiar pe afară, în special femeile și copiii umblau desculți ceea ce le crea o rezistență sporită la intemperiile naturii și o imunitate naturală la frig. Aceste costume s-au purtat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. După primul război mondial aceste
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dorului Ca la Capu-Satului. Astă capră ce-o joc eu Și-o jucat-o moșu meu, Moșul meu cu comanac. Ș i-o jucat pân-o crăpat. Am o capră jucăușă Stă ascunsă după ușă. Am o capră democrată Desculță și dezbrăcată. Și de-un țigan bățos jucată, Și-n doi joac-a dracului Ca la capu-Satului. Eu cu capra unde-ajung Joc capra din Câmpulung Și degeaba și pe bani La anu' și la mulți ani! Stai o țâră, stai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
gât mărgele de sticlă, iar în picioare conduri. Pe acordurile duglișe ale unei lăute amețite, își mișcau lasciv trupul obosit. Scofâlcitele își înveșmântau dezmățul în rochii colorate strident. Plozi murdari și mâzgăliți pe față, descărnați și supți de păduchi, rătăceau desculți prin preajma lor. Erau atât de pricăjiți, încât mila îl copleșea pe străin la vederea lor. Câini schilozi mâncau din traista unui prostănac care se puse a-i da sfaturi străinului cum să-și vândă marfa. Sub privirea lui, javrele turbate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia același cuvânt este prezent într-o succesiune de elemente descriptive ce conturează chipul naturii indiferente față de ființă umană, reprezentată de silueta sugestiva a bătrânul cărunt, rătăcitor: Albit de ani moșneagul, / șubred, desculț, în zdrențe, / purtând de vreascuri grea povară în spate, / prin locuri neumblate, / prin munți și vai, hătișuri, prund și pietre, pe vânt, furtună, ger sau zăpușeala, / se chinuie să meargă. (Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia, vv. 21-28
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
avea și de tăiat lemne. După ce tăia lemnele, eu cu Florica și cu Gheorghe le căram în casă. Toți trei eram îmbrăcați în cămăși de ,,americă“ făcute de mama, cusute de mâna ei cea fermecată, aveam capetele descoperite și eram desculți pentru că nu aveam încălțări. După ce ne-am strâns în casă, la un timp l-am auzit pe câinele nostru Duduș lătrând. . .......Florica a sărit repede la geam, căci așa făcea ori de câte ori lătra câinele, să vadă cine vine. Când nu era
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de îmbrăcat, nici de încălțat și până să-și dea seama, toți în frunte cu Ileana, am zbughit-o pe ușă afară, direcția școală - era aproape de casăașa cum eram în cămeșile noastre de ,,americă“, cu capetele descoperite și cu picioarele desculțe prin nămeți. Vasluiului, era atrăgătore nu numai datorită poveștilor despre așezarea străveche , pe care le spunea cu har cuceritor, susținut de puzderia relicvelor din jur, dar și bucuriei cu care întâmpina musafirii. Atunci când avea, îi plăcea să-i trateze cu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de un exemplu, că durlige se cheamă picioarele omului de la genunchi mai jos, pînă la oușoare“. ,, Cu durligele goale “ însamnă ,, îmbrăcat numai în cămeșă“, fără izmene. Dicționarul Limbii Romîne Moderne scrie: ,,Cu durligele goale sau în durligi = cu picioarele golașe; desculț “. Noi zicem: nu e adevărat, ,, ...au ieșit pe prispe copii bălani numai în durlige “ - scrie Sadoveanu, înțelegîndu se că durlige vor fi fiind ceva de îmbrăcat ori de încălțat. De aici și pînă la greșală mai e un singur pas
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
canalele râd prin grătarele lor/ cu zeama grasă, inconștientă, regeneratoare." (Lucrurile de dimineață). Se refuză viața aceasta care este doar lâncezire, perpetuă agonie, falsitate și se dorește o evadare. Orașul claustrant ar putea fi înlocuit cu "bucuria elementară a picioarelor desculțe", călătoria în afara acestuia este una spre simplitate, spre existența neproblematizantă ("Ne-am falsificat viața ca o introducere în filosofie/ și nu rămâne decât un singur lucru interesant:/ să părăsim odăile, pentru a redeveni oameni...", Lucrurile de dimineață). Părăsirea odăilor nu
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Ion Caraion, "Criza tineretului?", în Ecoul, an II, nr. 61/21 februarie 1944, p. 2. 200 "Cartierul - un platou de lumini și umbre, pe unde civilizația a venit cu bacilii ei cu foame și cu uzine, cu boli sociale, picioare desculțe și femei denaturate, de unde viața începe amenințătoare, raționalistă, implacabilă (...). Cartierul - odiseea câinilor vagabonzi, a copiilor fără părinți, patria cenușie a circurilor naufragiate, a oamenilor respinși de intemperii în propriile lor suflete, a piraților autohtoni.", Ion Caraion, "Cartierul", în Ecoul, an
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
București, 1957; De la om la om, București, 1960; Omul care are timp, București, 1964; Femeia cosmică, București, 1965; Scări la stele, București, 1965; Lumile stau de vorbă, București, 1966; Moartea păsării-săgeată, București, 1966; Cosmonautul cel trist, București, 1967; Dumnezeu umbla desculț, București, 1968; Țărmul interzis, București, 1972; Pălăria de pai, București, 1974; Jocuri de apă, București, 1975; Verde Aixa, București, 1976; Cetatea Soarelui, București, 1978; Colecționarul de insule, București, 1981; Dincolo de paradis, București, 1983; Insulele fericite. Călătorie în lumea utopiei, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]
-
București, 1993; Pierre Bellemare, Marile crime ale istoriei, București, 1999. Repere critice: Al. Sincu, „Scări la stele”, GL, 1965, 51; Marian Popa, À propos de..., LCF, 1968, 2; Ilie Constantin, „Cosmonautul cel trist”, GL, 1968, 3; Magdalena Popescu, „Dumnezeu umbla desculț”, GL, 1968, 31; Magda Ursache, „Dumnezeu umbla desculț”, CRC, 1968, 51; Mircea Iorgulescu, „Țărmul interzis”, LCF, 1972, 45; Valeriu Cristea, Diversitatea stilurilor, RL, 1974, 30; Adrian Rogoz, Pârghia viitorului, VR, 1974, 10; Constantin Cubleșan, „Verde Aixa”, RL, 1977, 13; Alex.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]
-
București, 1999. Repere critice: Al. Sincu, „Scări la stele”, GL, 1965, 51; Marian Popa, À propos de..., LCF, 1968, 2; Ilie Constantin, „Cosmonautul cel trist”, GL, 1968, 3; Magdalena Popescu, „Dumnezeu umbla desculț”, GL, 1968, 31; Magda Ursache, „Dumnezeu umbla desculț”, CRC, 1968, 51; Mircea Iorgulescu, „Țărmul interzis”, LCF, 1972, 45; Valeriu Cristea, Diversitatea stilurilor, RL, 1974, 30; Adrian Rogoz, Pârghia viitorului, VR, 1974, 10; Constantin Cubleșan, „Verde Aixa”, RL, 1977, 13; Alex. Ștefănescu, Un zâmbet amar, VR, 1979, 10; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]