4,675 matches
-
adresează niște trăiri, ca mecanism de apărare în fața posibilității de a fi răniți. La serviciu manifestă plictiseală față de rutina zilnică. Sunt atrași de activități extraprofesionale (sociale, politice), de aceea un astfel de șef este greu de găsit la birou. Liderii detașați evită contactul cu alți membri ai echipei manageriale, de aceea aceștia au neclarități asupra responsabilităților și autorității. În organizație apare lupta pentru putere atât în interiorul fiecărui departament, cât și între departamente. Detașarea liderului le trezește ideea de a-și spori
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
satisfacă dorințele liderului și pe cele personale. Concentrarea exclusivă pe interior lasă goluri în comunicarea cu mediul exterior al organizației. Managerii din eșalonul secund ignoră evenimentele lumii reale, ca rezultat al slăbiciunii propriului lor comportament sau al conflictului cu liderul detașat. În concluzie, organizația schizoidă (centrată pe lupta pentru putere) are următoarele trăsuturi majore: are un gol de conducere - managerii descurajează interacțiunile deoarece se tem de complicații; managerii de la nivelurile inferioare pot compensa inactivitatea managerului general, însă în rândul acestora pot
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prin detașare sau prin dislocare elementele tematice. Detașarea constă de obicei prin deplasarea unui element la începutul frazei pentru a fi preluat apoi printr-un pronume anaforic; de exemplu, la Mihai Eminescu: "Virtutea pentru dînșii, ea nu există". Astfel, elementul detașat este prezentat ca fiind cunoscut celor care participă la conversație, încît tema poate fi obiectul predicației din partea altui enunțător. Astfel, prin construcția Important este să participi se poate răspunde la un enunț anterior al unui alt enunțător, care nu a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și narațiunea pe care o spune. Pe de o parte, există un contrast evident între un parcurs al narațiunii incluse într-un roman și spuse de un personaj; pe de altă parte, există o narațiune spusă de un spectator aparent detașat, din exterior și omniscient. Acesta este nivelul la care poate fi analizată prezentarea vorbirii (efectele mimetice ale dialogului pur, ambiguitățile deliberate ale discursului indirect liber). Această distincție între ceea ce numim text și narație provine în principal de la Bal. Se ajunge
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
la persoana a treia, este ea reflectată de conștiința unui singur personaj (cum se întîmplă în romanele lui Henry James și în multe altele de atunci încoace), sau această narațiune la persoana a treia este „nealiniată”, derivînd dintr-un punct detașat, exterior conștiinței unui eu anume sau a unui anume el sau ea? În terminologia lui Simpson, aceste trei categorii alternative sînt denumite A, B(R) și respectiv B(N), unde A desemnează narația la persoana întîi, B reprezintă narația la
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
plural, ci datorită apropierii (el/ea) sau detașării (ei/ele). Narația în termenii lui (ei/ele) nu relatează acțiunile a două sau mai multe personaje văzute cu detașare; ea poate descrie doar actele unei singure persoane, dar dintr-o perspectivă detașată, în care, sugerez eu, acea persoană este tratată ca ei/ele. Al doilea criteriu, care se aplică modurilor narative și în funcție de care Simpson propune din nou trei categorii majore, se referă la modalitate și evaluare, un subiect complex pe care
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
negative, se aplică la narații (realizate fie de un narator, fie de un rezoner) la persoana întîi sau persoana a treia - modalitatea naratorială lipsește aproape întrutotul. Povestitorul spune lucrurilor pe nume și „ne- subiectiv”, tonul fiind prin urmare rece și detașat. Modurile neutre se potrivesc, mai degrabă, descrierilor fizice decît analizei psihologice. Romanul lui Albert Camus, Străinul, este renumit pentru reproducerea non-modală de subiecte (durere, dorință, ostilitate criminală) acolo unde ne- am putea aștepta la modalizare; alți autori se folosesc din
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de-al doilea paragraf). Inserate în textul dat, descrierile precise sînt cu precădere un mijloc simplu de caracterizare care este, în același timp, și evaluativ la modul subtil, creînd în mod fățiș ideea unei simpatii detașate față de Pemberton, îndeajuns de detașată ca să permită tratarea ironică a situației lui. Tabloul se complică și mai mult, ca de pildă în: [băiețelul] îl privi drept în ochi, necruțător, pe candidatul la șansa de a se ocupa de educația lui. Aici avem descrierea lui Pemberton
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
poate fi previzibilă la începutul narațiunii. A spune că un eveniment este, la o reflecție analitică, previzibil înseamnă a spune că se potrivește unei ample structuri de condiții narative și momente ale subiectului din întreaga poveste: nu este un supliment detașat, ci un fapt de drept ce poate fi pe deplin integrat (de obicei) în orice altceva, umplînd un gol de care noi nici nu ne-am dat seama că există. Surprizele, cînd vin, au un efect mult mai mare atunci
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în unele tipuri de FID. Toate acestea duc la o refacere a individualității din exprimarea directă a unui personaj. Am putea spune că DIL este mai viu și mai nuanțat decît NP sau DI, pentru că ultimele tind să fie mai detașate, mai sobre, mai reținute, și sînt elaborate într-o limbă standard, care pierde farmecul vorbirii personajului in situ, trecînd printr-o trăire nemijlocită, vorbind și gîndind, în acele circumstanțe, într-un mod deschis și neinhibat. Desigur, ultimele sînt un efect
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
vedere este destul de partizan și departe de a fi complet. După cum observă Stanzel (1981), el este însoțit de o focalizare internă a personajului. Diegeza prezintă „tot ce s-a întîmplat” într-un alt fel, dar numai ceea ce un martor extern detașat decide că merită spus - un reporter care este în situația să reflecteze, să reorganizeze, să decidă asupra punctului sau a teleologiei povestirii, înainte de a o nara. Putem deci presupune că narațiunea diegetică va avea mai multe manipulări ale ordinii temporale
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
într-un lanț reprezentativ, suveranitatea generală. Subiectul uman, exterior mașinii tehnice, dar ale cărui atribute sînt menținute, trimite la subiectul absolut, sau Res Publica, care este exclus dintre mașinile sociale autonome, dar care le face posibile. Contraponderile analitice, în piese detașate, ale societății politice, sugerează piesele detașate ale societății civile, iar piesele detașate ale societății civile sugerează piesele detașate ale mașinii tehnice. Lizibilitatea mașinilor comunicativă, socială și tehnică, precum și tipul lor de vizibilitate, nu este decît o consecință a reprezentativității lor
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Subiectul uman, exterior mașinii tehnice, dar ale cărui atribute sînt menținute, trimite la subiectul absolut, sau Res Publica, care este exclus dintre mașinile sociale autonome, dar care le face posibile. Contraponderile analitice, în piese detașate, ale societății politice, sugerează piesele detașate ale societății civile, iar piesele detașate ale societății civile sugerează piesele detașate ale mașinii tehnice. Lizibilitatea mașinilor comunicativă, socială și tehnică, precum și tipul lor de vizibilitate, nu este decît o consecință a reprezentativității lor comune. Ca și distincția lor comună
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ale cărui atribute sînt menținute, trimite la subiectul absolut, sau Res Publica, care este exclus dintre mașinile sociale autonome, dar care le face posibile. Contraponderile analitice, în piese detașate, ale societății politice, sugerează piesele detașate ale societății civile, iar piesele detașate ale societății civile sugerează piesele detașate ale mașinii tehnice. Lizibilitatea mașinilor comunicativă, socială și tehnică, precum și tipul lor de vizibilitate, nu este decît o consecință a reprezentativității lor comune. Ca și distincția lor comună între explicit și implicit. Or, bila
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
la subiectul absolut, sau Res Publica, care este exclus dintre mașinile sociale autonome, dar care le face posibile. Contraponderile analitice, în piese detașate, ale societății politice, sugerează piesele detașate ale societății civile, iar piesele detașate ale societății civile sugerează piesele detașate ale mașinii tehnice. Lizibilitatea mașinilor comunicativă, socială și tehnică, precum și tipul lor de vizibilitate, nu este decît o consecință a reprezentativității lor comune. Ca și distincția lor comună între explicit și implicit. Or, bila de biliard este republicană. Pentru a
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de față fiind și Liiceanu; discuție În care cei doi, la reproșul meu că „nu fac nimic” semnificativ pentru a da un semn cât de cât concret al rezistenței noastre, a intelighenției, Pleșu sau Dinescu mi-a răspuns, cu ironie detașată, că „gândesc ca un turist!”, adică nu vreau să mă implic decât de la distanță! Era adevărat, nu mai voiam să mă implic după experiența dezastruoasă pe care am trăit-o la Întoarcerea mea În aprilie ’72, după demisia și protestul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
înființării D.G.P.S.S., compusă din Mihail Moruzov, director-general în Ministerul Apărării Naționale, ca președinte, Raliu N. Georman, director în D.G.P., general Ioan R. Topor, general Constantin Anghelescu, colonel Constantin Anton (toți din I.G.J.) și Vintilă Ionescu, director în Ministerul Apărării Naționale detașat la Prefectura Poliției Capitalei. Instrucțiunile aferente, care au urmat actului normativ, au consacrat două principii „sănătoase”, acestea fiind fundamentul unei acțiuni polițienești dinamice, pozitive și unitare: unitatea de conducere și specializare. Poliția de siguranță și poliția de ordine și-au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Regimentul de Infanterie nr. 3 Olt, dar va fi și mobilizat la partea activă pentru a lua parte la al doilea război balcanic. Peste două luni, la 31 august 1913, prin Înalt Decret nr.5510/913, va fi demobilizat și detașat, ca profesor, la Liceul Militar „D. A. Sturdza” din Craiova. După o lună și jumătate de la avansarea la gradul de locotenent (1 iulie 1916) a fost din nou mobilizat la partea activă, pe 15 august 1916, pentru a participa la operațiile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cavaler și propus la aceeași decorație în partea a doua a campaniei. Până la trecerea în Jandarmerie (19 decembrie 1918, prin ordinul Marelui Cartier General nr.1690 și Ordinul de Zi nr. 1578) a fost avansat căpitan (1 septembrie 1917) și detașat, din nou, la Liceul Militar din Craiova (15 august 1918). În Jandarmerie a funcționat în cadrul Regimentului 1 Jandarmi Craiova, fiind numit comandant al Companiei de Jandarmi Romanați (15 septembrie 1919), a urmat cursurile Școlii de Jandarmi din București (25 ianuarie-25
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1 Jandarmi. Avansat la gradul de maior (24 noiembrie 1923), Constantin Tobescu va fi mutat „în interes de serviciu” la comanda Batalionului de Instrucție al Regimentului 1 Jandarmi (15 decembrie 1923), pentru ca patru ani mai târziu să fie din nou detașat, la Compania de Jandarmi Argeș, pentru întărirea ordinii publice în județ (1 iulie 1927). Din 1 decembrie 1927 va lua comanda Detașamentului Special Orșova, pentru a fi din nou detașat, în perioada 9-29 ianuarie 1929, la Școala de Gaze din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1923), pentru ca patru ani mai târziu să fie din nou detașat, la Compania de Jandarmi Argeș, pentru întărirea ordinii publice în județ (1 iulie 1927). Din 1 decembrie 1927 va lua comanda Detașamentului Special Orșova, pentru a fi din nou detașat, în perioada 9-29 ianuarie 1929, la Școala de Gaze din București, în calitate de lector. Odată cu noua Lege a Jandarmeriei din 1929, regimentele s-au transformat în inspectorate, astfel încât Regimentul 1 a devenit Inspectoratul de Jandarmi Craiova, de unde maiorul Tobescu este mutat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
individual sporit pentru a compensa, măcar parțial, pierderile umane suferite în ultimele luni. În urma comprimării unor structuri și licențierii unor funcționari, S.S.I. a avut pe ștat, la 14 martie 1945, un număr de 511 funcționari, la care se adăugau militarii detașați și funcționarii diurniști, precum și noua organizare: - Cabinet; - Secretariat, cu următoarele birouri: 1. Biroul 1 militar (locotenent-colonel Constantin Mighiu). 2. Biroul 2 Civil (șef grupă A. Teodorescu). 3. Biroul 3 Registratura Generală (dactilograf special cl. I-a I. G. Nuțescu). 4
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Militar (maior I. Lobei): a) Subbiroul 1 Studii (agent principal C. Vlăsceanu); b) Subbiroul 2 Aero (agent principal C. Râpeanu). - Agentura I-a Verificări Informative (șef grupă P. Ilfoveanu); - Agentura II-a Legații și Spionaj (șef grupă B. Dănilă); - funcționarii detașați la Brigada Specială din P.P.C. (agent principal P. Marineanu); - personalul de serviciu (10). - rețele contrainformative: a) Ardealul de nord: Cluj (centru), Târgu-Mureș, Satu-Mare, Sighet, Odorhei, Sfântu-Gheorghe (rezidențe); b) Ardealul de sud: Sibiu (centru), Brașov (subcentru), Alba-Iulia, Turda, Sighișoara, Făgăraș (rezidențe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
deplasează în alte localități în interesul serviciului, potrivit legii, este de 120 lei pe zi. Articolul 2 În cazul în care delegarea sau detașarea durează mai mult de 30 de zile neîntrerupte în aceeași localitate, personalul instituțiilor publice delegat sau detașat primește, pentru timpul ce depășește primele 30 de zile, în locul indemnizației prevăzute la art. 1, o indemnizație de 1.800 lei lunar. Această indemnizație se acordă proporțional cu numărul de zile ce depășește durată neîntreruptă de 30 de zile calendaristice
HOTĂRÎRE nr. 412 din 14 iunie 1991 privind modificarea unor reglementări referitoare la cheltuielile de delegare-detaşare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107871_a_109200]
-
o altă muncă, persoana în cauză își păstrează funcția, gradul sau treaptă profesională și salariul avute anterior. ... (2) Cînd detașarea sau trecerea temporară în altă activitate se face la o muncă la care este stabilit un salariu mai mare, persoana detașata sau trecută temporar în altă muncă, are dreptul la acest salariu în condițiile prevăzute de lege. ... (3) Pe perioada detașării sau trecerii temporare în altă muncă, salariații primesc, pe lîngă salariul de bază stabilit potrivit alin (1) sau (2) și
HOTĂRÎRE nr. 439 din 21 iunie 1991 privind salarizarea personalului din Administraţia Naţionala a Aeroporturilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107885_a_109214]