9,711 matches
-
a persoanei intrate în acest conflict devine imposibilă. Deținutele provenite din mediul rural, majoritatea ajunse în temniță pentru că nu și-au trădat soții (Elisabeta Rizea) sau pentru că nevrând să-i trădeze au fugit cu ei în munți (Lucreția Jurj), privesc detenția ca și relația lor cu noua putere dintr-o perspectivă specific tradițională, conform căreia ritmurile statornicite de legile nescrise ale satului și vieții nu pot fi încălcate. Rabdă închisoarea și torturile știind că altfel nu se poate, că în contextul
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
Bunul Dumnezeu. O serie întreagă de alte exemple mărturisitoare de la personalități exemplare ca Mircea Vulcănescu, Nicolae Steinhardt, Teodor M. Popescu, arhim. Mina Dobzeu, și până la destine comune ca Gheorghe Stănciulescu, Iosif Vasile, Pavel Susai probează prin viața lor, în care detenția a însemnat un moment crucial că, parafrazândul pe Steinhardt, într-un univers concentraționar rămâne soluția mistică a credinței. Rostind în ultimele clipe ale vieții acel zguduitor „Să nu ne răzbunați!”, profesorul Vulcănescu pe lângă faptul că ne lăsa de îndeplinit o
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
dat o valoare recuperatorie, prin el Calciu chiar dacă nu l-a salvat pe Oprișan, s-a salvat pe sine, pe el cel care în „moara dracilor”(cum o numește un memorialist) de la Pitești făcuse toate câte i se ceruseră. Memorialistica detenției comuniste ne relevă adesea chipuri de oameni integrați aparent în sistem (gardieni, anchetatori, directori de penitenciare) dar care produc o serie de „disfuncțiuni”. Ei nu se comportă după normele îndoctrinării primite ci demonstrează, prin atitudinea lor, că fondul creștin îi
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
a încercării de a-ți păstra umanitatea. În cadrul celor intrați în temnițele comuniste, în funcție de modul în care se raportau la trăirea creștină, se disting mai multe categorii, astfel: - cei care aveau o trăire creștină intensă și înainte de a intra în detenție, - cei care, deși aveau o educație creștină, nu erau niște trăitori autentici, creștinismul lor reducându-se la un anume formalism, însă, în închisoare, ei vor descoperi valoarea trăirii creștine și vor intra pe via mistica la fel de intens ca și cei
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
din prima categorie; - mult mai reduși numeric, sunt cei care au intrat în închisoare în totală necunoștință sau chiar în opoziție cu creștinismul, dar, întâlnind în temniță pe cei care îl practicau, sesizând seninătatea și împăcarea cu care își petreceau detenția, au început și ei să practice rugăciunea și celelalte fapte creștine posibile într-un asemenea spațiu; - au existat, desigur, și deținuți care nu au avut o autentică trăire creștină, dintre aceștia administrația închisorilor își racola informatorii. Tot din rândul celor
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
informatorii. Tot din rândul celor necredincioși au fost cei care s-au sinucis sau au ieșit din închisoare socotindu-se învinși și dorindu-și răzbunarea. Dar această categorie a victimelor a fost foarte redusă numeric și foarte puțini au supraviețuit detenției, căci lipsa de speranță și sentimentul zădărniciei, la care se adăugau condițiile de gulag, i-a descompus trupește și sufletește. Deci, cei mai mulți au intrat în detenție având o educație moral creștină, unii o trăiau mai intens, alții mai puțin, dar
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
această categorie a victimelor a fost foarte redusă numeric și foarte puțini au supraviețuit detenției, căci lipsa de speranță și sentimentul zădărniciei, la care se adăugau condițiile de gulag, i-a descompus trupește și sufletește. Deci, cei mai mulți au intrat în detenție având o educație moral creștină, unii o trăiau mai intens, alții mai puțin, dar în momentul în care au devenit conștienți că toate punțile cu exteriorul le sunt tăiate, ei au evadat în transcendent. Și, în ciuda ostracizării extreme la care
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
Monahal de la Neamț. A urmat mutarea la Mănăstirea Slatina, unde a fost egumen. De aici a fost arestat și dus la Suceava, ținut în anchetă nouăzeci de zile, bătut și chinuit pentru acuzații fără nici un suport real. După ani de detenție, de interminabile anchete și deplasări de la un penitenciar la altul, de la Vaslui, unde era un lagăr de muncă forțată, la temuta închisoare de la Aiud, Părintele Arsenie Papacioc a fost eliberat și i s-a permis să slujească la o parohie
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
arestat și în timpul dictaturii carliste, condamnat de comuniști, în contumancie, în timpul procesului așa-numitului lot al "ziariștilor fasciști", alături de Radu Gyr, Pamfil Șeicaru și alții, ascuns sub nume fals, alegând apoi să se predea și îndurând peste un deceniu de detenție. Este vorba despre cel mai mare poet român creștin și unul dintre cei mai mari poeți creștini ai lumii. A fost Profesor universitar, academician și ziarist. Opera sa poetică este completată de opera eseistică și mistică. Prelegerile sale universitare îi
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
Nichifor Crainic în întreaga sa operă, contribuind în plus la reabilitarea Bizanțului, atât de nedrept calomniat în Occidentul de după Revoluția franceză. El era de altfel ortodox convins și adversar al catolicismului. Pentru ideile sale, Nichifor Crainic a suferit o îndelungată detenție, în timpul căreia a compus în memorie numeroase poezii. Acestea au ajuns și afară, unde au circulat ilegal. Acest om de o remarcabilă sensibilitate era dublat de un senzorial nestăpânit. Datorită respectului pentru opera sa și pentru suferința îndurată nu vom
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
Iordăchescu - mort 1950, Gheorghe Iliescu - mort 1957, Ion Mihăilescu -mort 1949, Ion Negulescu - mort 1949, Radu Rosetti - mort 1949, Constantin Teodorescu - mort 1950, Dumitru Teodorescu - mort 1957, Constantin Piky Vasiliu -mort 1946, Mihail Voicu - mort 1958. La închisoarea Văcărești, în urma detenției au dat jertfa supremă un grup de noua generali: Ioan Arbore - mort 1954, Nicolae Ciuperca - mort 1950, Constantin Constantin - mort 1948, Grigore Cornicioiu - mort 1952, Constantin Ilasievici - mort 1955, Radu Korne - mort 1949, Vasile Mainescu - mort 1953, Ioan Mihailescu - mort
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
unde au avut parte de o moarte cumplita șase generali: Gheorghe Giosan - mort 1953, Ioan Ilcușu - mort 1953, Alexandru Nicolici - mort 1953, Emil Palangeanu - mort 1953, Nicolae Stoenescu - mort 1959, Constantin Voiculescu - mort 1953. Închisoarea Făgăraș, a fost locul de detenție de unde nu au mai apucat să plece niciodată, cinci generali: Emanoil Leoveanu - mort 1959, Gheorghe Stefan Liteanu -mort 1959, Gheorghe Linteș - mort 1955, Ion Popescu - mort 1954, Vasile Zorzor -mort 1952. La Râmnicul-Sărat, acolo unde beciurile nu au ferestre, au
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
general de Corp de Armată și decorat. La 23 Octombrie 1944 este chemat în țară din Ungaria, iar la 31 Octombrie 1944 este arestat și închis la Malmaison alături de generalul Dăscălescu și alții. La intervenția generalului Sănătescu i se schimbă detenția din Februarie 1945, cu arest la domiciliu, iar în Octombrie 1946 va fi achitat. Este arestat din nou în 1951 și încarcerat la Jilava cu același capăt de acuzare: „crime de război”, fără a fi cercetat și judecat timp de
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
probele este arestat a doua oară la 17 Septembrie 1951 și întemnițat la Uranus, Plevnei, Jilava, Văcărești, etc. Acuzația: crimă împotriva umanității (executarea de partizani sovietici la Bilaevka și Iasca). Procesul a durat peste 3 ani, timp în care regimul detenției i-a șubrezit sănătatea. Prin sentința penală nr. 2161 din 20 Septembrie 1954, generalul a fost condamnat la 15 ani muncă silnică și 10 ani degradare civică. Face recurs și cere prezidiului Marii Adunări Naționale grațierea. I se admite recursul
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
II-a și a I-a, devine atent supravegheat de Securitate, care-i pregătea iminenta arestare. întrucât avea simpatii legionare, legături cu conducerea P.N.Ț. și pregătea detronarea guvernului Groza. Sfârșitul survenit la 13 Iulie 1949, l-a salvat de detenție. (AMApN, Fond „Direcția Personal”, „Memorii Bătrâni”, Generali; Litera D, Dosar 6; ASRI, Fond „P”, Dosar 20 980). Nicolae Macici (1886-1950) Nicolae Macici s-a născut la Craiova la 7 Noiembrie 1886, în familia lui Eremia și Ecaterina cu o veche
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
au murit. Ele se aflau sub coordonarea Direcției Generale a Penitenciarelor (cu toate modificările de titulatură pe care le-a cunoscut de-a lungul vremii). Alături de conducerea centrală a DGP, responsabili pentru deciziile referitoare la tratamentul aplicat în locurile de detenție politică erau: comandanții de penitenciare, lagăre și colonii de muncă și locțiitorii lor, precum și ofițerii politici care asigurau reeducarea deținuților conform directivelor partidului comunist. Locurile de detenție din perioada comunistă ar putea fi clasificate în mai multe categorii, deși majoritatea
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
centrală a DGP, responsabili pentru deciziile referitoare la tratamentul aplicat în locurile de detenție politică erau: comandanții de penitenciare, lagăre și colonii de muncă și locțiitorii lor, precum și ofițerii politici care asigurau reeducarea deținuților conform directivelor partidului comunist. Locurile de detenție din perioada comunistă ar putea fi clasificate în mai multe categorii, deși majoritatea deținuților a trecut prin cel puțin două dintre ele 11. Despre diferitele tipuri de închisori Penitenciarele reeducării erau caracterizate prin aplicarea metodelor de tortură în vederea convertirii la
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
de la Aiud, ,,neagra“ la Sighet și Jilava, ,,cazinca“ la Suceava, etc.. Aici deținuții executau pedepse într-o totală izolare, în condiții de mizerie și înfometare. Un fenomen caracteristic al penitenciarelor a fost cel al suprapopulării închisorilor. În cei mai mulți ani ai detenției, condamnații politici au dormit pe jos, pe rogojini, în celule neîncălzite. Spre exemplu, legionarii nu aveau dreptul la perna și așternut. Majoritatea unităților penitenciare nu erau dotate cu încălzire centrală, temperatura coborând drastic în celule în timpul iernii. Alimentația și asistența
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
nici unul dintre ierarhii acestei Biserici. Știind că singura atitudine demnă era aceea de a nu ceda compromisului unei uniri în care nu credeau, clericii și ierarhii greco-catolici vor înfrunta temnițele comuniste. Ei au încercat să-și mențină și în condițiile detenției spiritul treaz practicând rugăciuni particulare și în comun, și fapte de milostenie. Privită cu suspiciune Biserica romano-catolică își va aduce obolul său de jertfă pentru mărturisirea lui Iisus Hristos într-o perioadă a crimei și ateismului. Prin diverse mașinațiuni se
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
cunoscut rigorile gulagului românesc, pastorul luteran Richard Wurmbrand este figura cea mai cunoscută mai ales datorită activității sale militante pe care a avut-o în occident după ce a reușit să părăsească țara. Însumând, pe parcursul a două perioade, 14 ani de detenție înțelege închisoarea ca un loc de misiune apostolică și de purificare lăuntrică. Povestea evreului converit, Richard Wurmbrand este cu atât mai fascinantă cu cât memoriile lui relatează singurul caz cunoscut în universul concentraționar comunist din România în care anchetatorul este
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
Ioan Ianolide, Gheorghe Jimboiu se dezvoltă pe această direcție constituind așa numitul „grup al misticilor”, o adevărată școală monahală isihastă care practica rugăciunea neîncetată și fapta creștină. Legionarii și nu numai, arestați după anul 1946 vor găsi la intrarea în detenție aceste exemple care îi vor face să înțeleagă că spațiul carceral nu este sfârșitul vieții și absoluta nefericire ci poate deveni un început al ei. Așa cum mărturiseau cei intervievați (părintele Iustin Pârvu, Arsenie Papacioc, Octavian Gherman) ei au adoptat „rețeta
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
aceea să se ferească de confruntarea deschisă cu regimul comunist și pentru că se angajează cu toată ființa în noua sa menire pe care și-a ales-o, aceea de preot și nu înțelege să facă compromisuri, va cunoaște și rigorile detenției politice în vremea dictaturii ceaușiste. Mărturisind despre Pitești el își exprimă convingerea că ce s-a întâmplat acolo a fost o bătălie între bine și rău care s-a dat pe câmpul de luptă din sufletul fiecăruia și chiar dacă în
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
tortura sau foamea sau alte lipsuri trupești se întețesc, el adoptă acea acceptare smerită a celor rele ca și a celor bune deopotrivă. Gheorghe Precupescu, Cornel Silaghi, Cornel Rusu - sunt exemple de membri ai acestei mișcări care au considerat perioada detenției ca timp de rugăciune și spor duhovnicesc. Relatări referitoare la sfinte liturghii la care au participat în lagărele de muncă, la rugăciuni în comun, post sunt prezente în mărturisirile lor. Pentru poetul creștin Traian Dorz perioada închisorii se dovedește prolifică
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
Teodor M. Popescu, în ancheta de la Securitate: "Ești legionar pentru că ești teolog și, fiind teolog, ești anticomunist, iar a fi anticomunist înseamnă a fi legionar". Pentru aceste "culpe" s-au dat pedepse grele, între 10-25 ani de temniță grea. Aceste detenții, totuși, nu au durat până la expirarea pedepselor, deoarece, în perioada 1963-1964, statul comunist, în dorința de a adopta o destindere pe plan internațional, i-a grațiat pe toți deținuții politici; după ce acesta încercase să-i reeduce, pentru lumea socialistă care
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2208 din [Corola-blog/BlogPost/344370_a_345699]
-
vor primi, în urma unui proces mascaradă precedat de anchete dure pedepse care variau între 25 de ani muncă silnică (Părintele Ieroschimonah Daniil - Sandu Tudor) și 5 ani, poetul Vasile Voiculescu care la acea dată avea 74 de ani și căruia detenția îi va fi fatală. Trezindu-se în spațiul sordid al celulei comuniste, membrii Rugului Aprins și-au dat seama că li se oferea cadrul propice exercițiului lor spiritual. Întrebat în prezent despre relația lui cu Dumnezeu în detenție, unul dintre
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]