1,762 matches
-
că negentropia (entropia negativăă ce creează ordine din haos trebuie să existe în Univers. De fapt, se pare chiar că negentropia este regula și nu excepția de la regulă, așa cum considera fizica noastră până de curând. De asemeni, atractorii determină reevaluarea determinismului cauză-efect, respectiv a faptului că fiecare efect trebuie să aibă o cauză anterioară, întrucât în teoria haosului cauza reală este constituită de atractor, care asemeni unei forțe nevăzute determină efectele trecute, prezente și viitoare. Cum se aplică teoria haosului în
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
din umbră. Dar nu numai terorismul ne amenință. Schimbarea climei face din ce în ce mai multe victime, fie că este vorba de călduri insuportabile sau de inundații devastatoare. Iar o mare parte din vina pentru aceste manifestări climatice o poartă însuși omul. Conform determinismului newtonian, cunoscând condițiile inițiale și legile care guvernează procesele implicate, putem determina atât trecutul cât și evoluția viitoare a unui sistem. Prin urmare, ar putea fi viitorul descifrat ? În primul capitol am văzut că nici măcar evoluția vremii nu poate fi
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
realizate concret într-un bun cultural ce devine purtător material al valorii. Libertatea semnifică, astfel, raportul intim dintre material și spiritual, dintre natural și social, dintre necesar și întâmplător. Libertatea de gândire și cea reală nu presupun opoziția categorică față de determinismul social și natural, ci încadrarea în sfera lui. Libertatea este o alegere efectuată în urma unei cunoașteri profunde a lumii și a eului, o deliberare adâncă și responsabilă, decizie , ce se înfăptuiește printr-o acțiune concretă, care pune personalitatea în relație
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
creatoare de valori și de adevăruri. Dimpotrivă, Jean Paul Sartre va atribui omului acest liber arbitru absolut originar și creator pe care îl consideră în același timp ca responsabilitate absolută. Atunci când se realizează în mod efectiv, libertatea umană subjugă și determinismele sociale,astfel că societatea, indivizii pot deveni responsabilii propriilor acte, ai propriilor destine. Abraham Lincoln, în demersul său de a explica conceptul de libertate afirma că: Libertatea înseamnă și că individul trebuie să suporte consecințele acțiunilor sale, că va fi
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
inteligenței, o definire a libertății devine principial imposibilă pentru cei ce o reduc la „ raportul spontan al eului concret cu actul “ . „ Acest raport este de nedefinit pentru că suntem liberi “ - scrie Bergson, conștient că „ orice definiție a libertății va da dreptate determinismului”. Această primă interpretare a libertății este totalmente criticabilă. Omul care s-ar considera înafara constrângerilor și-ar conferi atributul libertății oricăror elanuri spointane care ar confunda dorința cu voința și ar da curs, fără cenzură rațională și fără triaj axiologic
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ar conferi atributul libertății oricăror elanuri spointane care ar confunda dorința cu voința și ar da curs, fără cenzură rațională și fără triaj axiologic pulsațiilor vitale pornite din abisurile subconștientului, s-ar supune,în fond, unor constrângeri tiranice ale unui determinism psihologic implacabil. Ar deveni un simplu automat, cu singura deosebire că, aderând tacit la principiul CARPE DIEM, își creează iluzia de a fi liber tocmai atunci când este redus la un simplu obiect întrun angrenaj a cărui funcționare îi scapă cu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
acțiunea ( sau refuzul ei ) unor determinări cauzale, confundând eliberarea de constrângeri ( posibilă ) cu o iluzorie eliberare de necesitate. Ea desconsideră faptul că nu te poți domina pe tine dacă nu domini, prin cunoaștere și acțiune eficace, ambianța guvernată de un determinism pe care indiferența nu-l oprește nici să acționeze și nici să refuze acordul proiectelor noastre, cu realizarea lor. Totodată, ea se sprijină pe ipoteza subiacentă, greu de susținut, că trăim într-o lume fără repere axiologice, în care toate
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
decide între mai multe posibilități de acțiune, neechivalente , grație capacității voinței de a nu se supune unor determinări necesare, extrinseci, și de a-și impune suveranitatea absolută. Orgoliul voinței umane de a se erija în cauză primară și a desconsidera determinismul, se plătește scump, cu prețul convertirii unei libertăți imaginare într-o dependență absolută față de necesitate. Desigur, omul este liber, cum spunea Arthur Schopenhauer , să vrea ceea ce vrea, dar el nu este liber să facă orice vrea. Dacă atunci când își elaborează
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
interiorizeze la nivelul mobilurilor, care prezidează opțiunea pentru o variantă posibilă de acțiune. Doctrina liberului arbitru închide însă calea de acces spre o autentică libertate de acțiune pentru că asociază fără temei descoperirea virtuților de creativitate ale subiectivității umane cu abandonarea determinismului. A patra interpretare a conceptului de libertate tratează libertatea exclusiv ca LIBERTATE EXISTENȚIALĂ (subiectivă ) și dacă nu în ordine istorică, în ordine logică se situează undeva pe traiectoria care aduce dinspre libertatea - indiferență și liberul arbitru spre libertatea morală ( obiectivă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
realizate concret într un bun cultural ce devine purtător material al valorii. Libertatea semnifică, astfel, raportul intim dintre material și spiritual, dintre material și social, dintre necesar și întâmplător. Libertatea de gândire și cea reală nu presupun opoziția categorică față de determinismul social și natural, ci încadrarea în sfera lui. Libertatea este o alegere efectuată în urma unei cunoașteri profunde a lumii și a eului, o deliberarea adâncă și responsabilă, decizie, ce se înfăptuiește printr-o acțiune concretă care pune personalitatea în relație
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
din ceea ce s-a numit întâmplare și că în lume nu există decât materie care se mișcă și se metamorfozează până la infinit în spațiu și timp, ascultând de legi fatale, nu rămâne nici un loc pentru libertatea voinței umane. Fatalismul în determinismul universal, . Concepțiile strict deterministe sunt considerate concepții ce anulează responsabilitatea prin predeterminarea absolută, implacabilă pe care o sugerează. Liberul arbitru înseamnă noutate, înseamnă altoirea pe tulpina trecutului a ceva ce nu este sădit acolo dinainte. Concluzia sugerată de pragmatism este
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
noutate, înseamnă altoirea pe tulpina trecutului a ceva ce nu este sădit acolo dinainte. Concluzia sugerată de pragmatism este că întreaga teorie a libertății are doar valoare practică, de sprijin psihologic, nu și valoare cognitivă, explicativă, reală, întreaga dispută dintre determinism și libertate este subminată și suspectată de lipsă de conținut teoretic. Așadar, libertatea a fost raportată la necesitatea naturală înțeleasă sub forma cauzelor și legilor. Tot ceea ce se întâmplă are o cauză, nu există libertate absolută. Cauzele fac din orice
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
sub forma cauzelor și legilor. Tot ceea ce se întâmplă are o cauză, nu există libertate absolută. Cauzele fac din orice act ceva necesar, conduc la o limitare sau anulare a libertății umane. Actele umane ar fi rezultatul unor constrângeri cauzale. Determinismul este teoria filosofică ce studiază raporturile directe sau indirecte, cauzale sau condiționale, esențiale sau neesențiale, necesare sau întâmplătoare, logice, etc. din și dintre obiectele lumii, raporturi desemnate de categorii filosofice corespunzătoare. În sens restrâns, determinismul este teoria filosofică potrivit căreia
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
fi rezultatul unor constrângeri cauzale. Determinismul este teoria filosofică ce studiază raporturile directe sau indirecte, cauzale sau condiționale, esențiale sau neesențiale, necesare sau întâmplătoare, logice, etc. din și dintre obiectele lumii, raporturi desemnate de categorii filosofice corespunzătoare. În sens restrâns, determinismul este teoria filosofică potrivit căreia orice obiect este determinat. Una din consecințele determinismului asupra libertății poate fi gândită din perspectiva existenței constrângerilor de tip cauzal. Astfel, dacă sunt acceptate constrângeri din partea unei instanțe supranaturale, de pildă în forma destinului prestabilit
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
sau indirecte, cauzale sau condiționale, esențiale sau neesențiale, necesare sau întâmplătoare, logice, etc. din și dintre obiectele lumii, raporturi desemnate de categorii filosofice corespunzătoare. În sens restrâns, determinismul este teoria filosofică potrivit căreia orice obiect este determinat. Una din consecințele determinismului asupra libertății poate fi gândită din perspectiva existenței constrângerilor de tip cauzal. Astfel, dacă sunt acceptate constrângeri din partea unei instanțe supranaturale, de pildă în forma destinului prestabilit, atunci libertatea umană va fi înțeleasă doar în corelație cu acceptarea necesității supranaturale
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
pildă în forma destinului prestabilit, atunci libertatea umană va fi înțeleasă doar în corelație cu acceptarea necesității supranaturale. Acest gen de viziune se extinde și asupra fenomenelor naturale, condiționate de existența unor cauze care să determine anumite stări ale lucrurilor. Determinismul mecanicist este o astfel de condiționare. III.1.3. Libertatea ca problemă antropologică Antropologia filosofică transferă dezbaterea problemei libertății din sfera ontologiei generale în sfera ontologiei umanului, a concepțiilor despre natura și condiția specifică omului. Ideea de libertate nu mai
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
este aceea de a dispune de liber arbitru. Libertatea este angajată, întrucât este un rezultat al propriei noastre alegeri. Descartes susține că libertatea este manifestă în forma liberului arbitru acceptat cu necesitate pentru evitarea aporiilor la care conduce ideea unui determinism divin absolut. Condiția de exercitare a liberului arbitru o constituie prezența voinței infinite, care generează libertate infinită. Subiectul își poate manifesta capacitatea de deliberare fără nicio restricție, grația divină permițând nu doar manifestarea libertății, ci și consolidarea ei prin cunoaștere
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
vedere în cadrul bilanțului preoperator sunt legate de: A. statusul nutrițional; B. statusul respirator; C. statusul cardio-vascular; D. efectele terapiei adjuvante. A. Evaluarea statusului nutrițional Importanța clinică: malnutriția apare, în grade variabile, la majoritatea bolnavilor cu neoplasm digestiv superior, având un determinism multifactorial, printre principalele cauze se regăsesc cele legate de efectele locale (obstacol mecanic în alimentație, influențând aportul în funcție de întindere, localizare și durata de evoluțieă și generale ale tumorii bilanț energetic negativ prin asocierea unui aport scăzut cu o hiperactivitate metabolică
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
să continue, de preferință întrun serviciu de terapie intensivă, deoarece pot apare complicații, unele cu potențial letal. Principalele probleme din această perioadă sunt legate de complicațiile pulmonare, hemodinamice, precum și de tratamentul durerii. Hipoxemia postoperatorie are o incidență crescută și un determinism multifactorial: 1. hipoventilația alveolară - prin depresia centrului respirator determinată de acțiunea reziduala a drogurilor anestezice, prin tulburări de funcționalitate a musculaturii respiratorii prin incizia chirurgicală sau efectul rezidual al blocantelor neuro - musculare, prin durerea postoperatorie; 2. alterarea raportului ventilație / perfuzie
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Framingham și Women’s Health Study [35-37]. În acesta din urmă s-a descris și o asociere semnificativă între creșterea riscului de AVC și nivelurile de IL-6, moleculele de adeziune intercelulară și amiloidul seric [36 39]. Un rol aparte în determinismul accidentului vascular la femei îl are fibrilația atrială, care se întâlnește mai frecvent la populația vârstnică; or, femeile cu AVC sunt mai vârstnice decât bărbații (prevalența fibrilației atriale crescând în special la femeile de peste 55 ani [14]. Totodată, o serie
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
al pământului, supus încă tuturor influențelor mediului....” (22 iulie 1885, scrisoare adresată lui Gustave Geoffroy). Dacă în prima scrisoare, Zola își exprimă dorința de a prezenta pe om ca pe un produs al pământului, în strânsă legătură cu mediul, a determinismului social, în cea de-a doua scrisoare, autorul își manifestă dorința de a-i zugrăvi pe toți țăranii francezi, mai mult, de a crea o istorie a țăranului nedreptățit de repartiția inechitabilă a pământului, singurul mijloc de existență: ”Lucrez la
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
intra în conjuncție cu libertatea lui Dumnezeu. Parafrazând titlul unei lucrări memorialistice a lui Victor Ioan Pica, Libertatea are chipul lui Dumnezeu, putem afirma că libertatea este un alter divin, consubstanțial ipotezei omenești. Problema libertății gravitează în jurul a două concepte: determinismul interpretat ca o succesiune de cauze și efecte, toate într-un șir nesfârșit, și indeterminismul ce pune omul în poziția privilegiată de a juca un rol în determinarea destinului său. Monismul de concepție este axiomă pentru teoriile deterministe. Parmenide, Socrate
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
printr-un gest sau o acțiune fatală, prescrise în cauzalitatea universală, ci prin ceva personal, ce poartă marca rațiunii. Teoria liberului arbitru la Aristotel explică intervenția rațiunii și a voinței în înfăptuirea binelui și a răului. De vreme ce nu există un determinism fatal, pentru că necesarul reclamă o anumită acțiune, omul obține o libertate spirituală de natură rațională: totius libertatis radix est in ratione constituta, preciza Sfântul Toma d'Aquino, confirmând și continuând convingerea aristotelică. Scolasticii adoptaseră teza aristotelică a liberului arbitru, deducând
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
din nou, că artistul se va integra din nou în societate. "Marxistul vulgar" ne spune că cutare sau cutare scriitor care a exprimat păreri reacționare sau progresiste despre biserică și stat a fost burghez. Există o curioasă contradicție între acest determinism mărturisit, care consideră că "conștiința" urmează "existența", că un burghez nu poate să nu fie burghez în opiniile lui, și obișnuitele judecăți etice oare îl condamnă tocmai pentru aceste opinii. Uneori scriitori de origine burgheză care s-au alăturat proletariatului
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
restrânge alegerea combinațiilor (soț/soție) posibile, situație ce se sfârșește prin a apropia modelul de cel al structurilor elementare. Asemenea sisteme precizează grupurile în care nu te poți căsători. În schimb, sistemele complexe proclamă libertatea alegerii, dar, în mod evident, determinismele sociologice (origine socială, bogăție, nivel de studii, formare, cultură, proximitate geografică, presiune socială etc.) restrâng această libertate teoretică. Sistemele care îi obligă pe cei care își iau soții să "plătească" o compensație matrimonială (în general codificată cu grijă sub formă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]