1,233 matches
-
la o zi distanță călare de sălașurile lor din stepe, a fost o povară foarte grea pentru rușii kieveni. În cele din urmă, Rusia Kieveană s-a destrămat ca stat datorită luptelor armate dintre membrii familiei princiare care stăpâneau în devălmășie țara. Dominația Kievului a pălit din ce în ce mai mult, în folosul Novgorodului aflat la nord, a cnezatului Vladimir-Suzdal în nord-est și a principatului Halici-Volînia în sud-vest. Resturile Rusiei Kievene au fost cucerite de Hoarda de Aur a mongolilor în secolul al XIII
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
Sub Vii; La Bălți; La Gloduri; Pitioaia; Braniște; Șesuri; Furnicar; Răchiți; Sighileți; toate exprimă particulărități locale delimitate doar de plasarea teritorială. Înainte ca oamenii sa înceapă să-și sape propriile fântâni, existau așa-numitele fântâni obștești, care erau folosite în devălmășie de către toți locuitorii satului: Fântâna Satului; La Ciurgău; Fântâna Pintii; ultima poartă denumirea vestitului haiduc maramureșean Pintea Viteazul, care, dupa ce s-a retras din Munții Gutâiului, s-ar fi aciuat prin aceasta zonă. Este situată la o altitudine de
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
care au scăpat cu viață s-au suit mai spre deal întemeind o nouă așezare. Satului i-au spus ceea ce însemna satul locuit de oamenii scăpați de epidemie. Terenul proprietatea Mânăstirii Tismana și a boierului Aga Filisteanu era muncit în devălmășie de locuitori. Demn de subliniat este faptul că pe teritoriul actual al comunei se găseau în trecut moșiile care au fost secularizate, ale mănăstirilor Crasna și Tismana ce aveau pe aici chilii pentru slujitorii mânăstirești. Ulterior satele alcătuite pe fostele
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
astăzi parte a altor sate. Alte așezări au fost întemeiate de oieri și țărani din sudul Ținutului Secuiesc (actualul județ Covasna), fie că au fost etnici români (ca în satul Vadu Oii) sau maghiari (ca în satul Nemertea). Proprietatea în devălmășie a moșnenilor a intrat în conflict cu cea a boierilor proprietari în zonă, din familiile Persescu, Borănescu și ulterior Maican, care au încercat în secolul al XIX-lea să dezvolte turismul. În perioada comunistă, turismul a intrat în declin, fiind
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
din zonă erau inițial sate de moșneni, care se ocupau cu vânatul și prelucrarea lemnului. Moșia a fost atribuită în 1672 de domnitorul Radu Leon moșnenilor sibiceni (din Sibiciu de Sus și Sibiciu de Jos) care au stăpânit-o în devălmășie, folosind-o pentru pășunat, întrucât zona Sibiciului nu avea terenuri suficiente. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu s-a stabilit dreptul de proprietate asupra munților Buzăului, acesta revenind unui număr de cinci persoane, proprietatea întinzându-se până la granița cu Imperiul Austriac
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
număr, cele câteva izvoare istorice descoperite atestă continuitatea locuirii acestui teritoriu în perioada secolelor IX-XIV. Ca și în alte locuri din Moldova apare în lunca Siretului la locul numit astăzi „La Siliște“ prima așezare răzășească, care a stăpânit pământul în devălmășie. Această așezare, după toate probabilitățile, s-a întemeiat anterior perioadei lui Alexandru cel Bun. Din povestirile bătrânilor se spune că în acest loc era amplasat vechiul sat „Săliște“, avea o biserică de lemn, cimitir, case și o curte boierească, toate
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
care seaca, iar în perioadele cu ploi abundente se revarsă din matcă. Așezământul a fost construit pe un teren de 2 hectare, donație a familiei Kalinderu, în acest scop: “noi, subsemnații, făcându-ne Consiliul Județean Teleorman, în care stăpânim în devălmășie Moșia noastră Tecuci-Kalinderu, perdinte de comună Tecuci-Kalinderu, Plasa Teleorman, cererea a’i înlesni înființarea unui spital rural prin dăruirea unei întinderi de două (2) hectare , teren în partea despre Cătunul Cățelești a sus disei moșii, venim printr’ această a face
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
1799 o parte din suprafața care-i revenea și mai târziu în anul 1816 provoacă ultima împărțire a moșiei răzășești și își vinde ce-i mai rămăsese logofătului "Costache Ghica". Restul moșiei răzășești rămânând Petrileștilor până la desființarea răzășiilor și dispariția devălmășiei. Calculând după datele rămase de atunci aflăm că moșia Cursești avea circa 1200 de hectare teren cultivabil. Cursești Vale este și acum un sat patriarhal în care aerul este curat iar oamenii trăiesc mult. În Cursești au funcționat ca învățători
Cursești-Vale, Vaslui () [Corola-website/Science/301875_a_303204]
-
fel cum au fost pădurile din ""Dealu lu Bogdan"" și ""Ruginile"" de la izvorul "Mîrșei". Stăpânite în trecut de către numeroși "domni de pământ" de care satul n-a dus lipsă, o parte din păduri au fost folosite și de către localnici în ""devălmășie""(împreună) până în anul [[1948]] când ele au fost expropiate în întregime trecând în proprietatea statului. Principalele păduri ale satului sunt: Pădurarii ce au păzit aceste păduri, enumerați în ordine cronologică începând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
târziu din locuitorii veniți din Bărbulețu și din Pietrari, cât și din țărani veniți din Transilvania, în special din zona Moieciu sau zona Sibiului. Vatra actuală a satului Râu Alb era acoperită de păduri, partea de sud-est era stăpânită în devălmășie de moșneni pietrăreni, iar partea de nord-vest era proprietatea moșnenilor satului Bărbulețu ajungând până la actualul cătun Ciobănești și Vârful lui Boagher în locul numit „Purcăreață”. Din punct de vedere istoric Râu Alb apare ca sat în anul 1733; până la 1870 a
Comuna Râu Alb, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310350_a_311679]
-
a lui Vasile, feciorul Oprei, în ziua de 28 septembrie 1765 și întocmește o mărturie hotarnică care-i împacă și pe ceilalți răzeși. Alte documente, cares-au scris ulterior, au confirmat drepturile răzeșilor și legile lor nescrise: Moșia se folosea în devălmășie și se transmitea din tată în fiu, străinii nu erau admiși în stăpînirea ei. Războaiele ruso-turce din sec. XVIII au lipsit oamenii de apărare, iar satul, ca și toată Țara Moldovei, era devastat cu strășnicie. La 18 iunie 1774 satul
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
trebui să-și schimbe proprietarul. Actul din 17 august 1483, de vânzare-cumpărare a prisăcii alături de seliștea Leucăuții vine să confirme această supoziție. Prisaca și seliștea este vândută contra 80 de zloți de către un grup de persoane, care le dețineau în devălmășie, logofătului Tăutul. Cu siguranță este vorba de Marele logofăt Ion Tăutul (d. 1511), care se afla în fruntea boierilor țării pe timpul lui Ștefan cel Mare. A fost singurul boier care a ocupat vreme de 35 de ani aceeași dregătorie. A
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
pe care le aveau în proprietate, ci și părțile ce aparțineau Irinei. Dat fiind faptul că paharnicul Iordachi Panaite decedase, Irina Rusătiasca s-a înțeles cu răzeșii Crudești pentru nelegiuirea lor să-i cedeze Peticul, pe care îl dețineau în devălmășie. Astfel că cea mai mare parte a moșiei Temeleuți a rămas la cei din neamul Panaite. De altfel, potrivit datelor recensământului din 1817 moșia Temeleuți aparținea comisului Alexandru Panaite și(alături de Probota) număra 39 de gospodării, dintre care numai două
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
dezbrăcate, în care epica romanului e complicată, absurd și inutil, de o abordare penibil limitată a faptelor, cinematograf expozitiv, fără vibrație poetică. Tentativa de a conferi plauzibilitate situațiilor prin folosirea unui mozaic lingvistic de Turn Babel, în care răsună, în devălmășie, replici rostite în turcă, tătară, rusă, poloneză, e ridicolă, iar anacronismele istorice abundă cu seninătate, în ciuda unui întreg desant de consultanți. Cel mai penibil e prologul vorbit, în numele lui Sadoveanu, cu voce incoloră, de spicher la actualități. Pr. UNIATEC pt.
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
din activități agricole și își desfășoară activitatea în mod individual, în limitele stabilite potrivit tabelului prevăzut la art. 72 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv în cazul în care veniturile sunt obținute din exploatarea bunurilor deținute în comun sau în devălmășie și sunt atribuite conform pct. 149^12. Suprafețele de teren/animalele respective sunt considerate din punct de vedere fiscal ca fiind incluse în patrimoniul personal și generează venituri neimpozabile conform art. 42 lit. g) din Codul fiscal; ... d) contribuabilii care
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
nr. 54 din 23 ianuarie 2013. Norme metodologice: 149^12. Veniturile din activități agricole determinate pe bază de norme de venit, realizate din exploatarea bunurilor (suprafețe destinate producției vegetale/cap de animal/familie de albine), deținute în comun sau în devălmășie de proprietari, uzufructuari sau de alți deținători legali, înscriși într-un document oficial, se atribuie proporțional cu cotele-părți pe care aceștia le dețin în acea proprietate sau contribuabilului care realizează venituri din activități agricole, în situația în care acestea nu
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
veniturilor se face în mod egal. 183. Venitul net din cedarea folosinței bunurilor deținute în comun pe cote-părți se repartizează între coproprietari proporțional cu cotele deținute de aceștia în coproprietate. Venitul net din cedarea folosinței bunurilor deținute în comun în devălmășie se repartizează în mod egal între proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face în condițiile în care în contractul de cedare a folosinței se menționează că partea contractantă care cedează folosința este reprezentata de coproprietari
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
de preciput este dreptul de a lua unul sau mai multe bunuri comune înainte de partaj; prin convenție matrimonială se poate conveni ca soțul supraviețuitor să preia fără plată, înainte de partajul moștenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, deținute în devălmășie (drept de proprietate asupra unui bun nedivizat în cotă parte) sau în coproprietate; poate fi stipulată în beneficiul fiecăruia dintre soți sau numai în favoarea unuia dintre ei. Aceasta nu este supusă raportului donațiilor (obligație pe care o au descendenții și
Convenție matrimonială (România) () [Corola-website/Science/323889_a_325218]
-
din activități agricole și își desfășoară activitatea în mod individual, în limitele stabilite potrivit tabelului prevăzut la art. 72 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv în cazul în care veniturile sunt obținute din exploatarea bunurilor deținute în comun sau în devălmășie și sunt atribuite conform pct. 149^12. Suprafețele de teren/animalele respective sunt considerate din punct de vedere fiscal ca fiind incluse în patrimoniul personal și generează venituri neimpozabile conform art. 42 lit. g) din Codul fiscal; ... d) contribuabilii care
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
nr. 54 din 23 ianuarie 2013. Norme metodologice: 149^12. Veniturile din activități agricole determinate pe bază de norme de venit, realizate din exploatarea bunurilor (suprafețe destinate producției vegetale/cap de animal/familie de albine), deținute în comun sau în devălmășie de proprietari, uzufructuari sau de alți deținători legali, înscriși într-un document oficial, se atribuie proporțional cu cotele-părți pe care aceștia le dețin în acea proprietate sau contribuabilului care realizează venituri din activități agricole, în situația în care acestea nu
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
veniturilor se face în mod egal. 183. Venitul net din cedarea folosinței bunurilor deținute în comun pe cote-părți se repartizează între coproprietari proporțional cu cotele deținute de aceștia în coproprietate. Venitul net din cedarea folosinței bunurilor deținute în comun în devălmășie se repartizează în mod egal între proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face în condițiile în care în contractul de cedare a folosinței se menționează că partea contractantă care cedează folosința este reprezentata de coproprietari
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
din activități agricole și își desfășoară activitatea în mod individual, în limitele stabilite potrivit tabelului prevăzut la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv în cazul în care veniturile sunt obținute din exploatarea bunurilor deținute în comun sau în devălmășie și sunt atribuite conform pct. 30 alin. (2). Suprafețele de teren/animalele respective sunt considerate din punct de vedere fiscal ca fiind incluse în patrimoniul personal și generează venituri neimpozabile conform art. 62 lit. m) din Codul fiscal. ... (2) În
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268965_a_270294]
-
mai încadrează în gradul de handicap respectiv, potrivit legii. (2) Veniturile din activități agricole determinate pe bază de norme de venit, realizate din exploatarea bunurilor (suprafețe destinate producției vegetale/cap de animal/familie de albine), deținute în comun sau în devălmășie de proprietari, uzufructuari sau de alți deținători legali, înscriși într-un document oficial, se atribuie proporțional cu cotele-părți pe care aceștia le dețin în acea proprietate sau contribuabilului care realizează venituri din activități agricole, în situația în care acestea nu
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268965_a_270294]
-
veniturilor se face în mod egal. (2) Venitul net din cedarea folosinței bunurilor deținute în comun pe cote-părți se repartizează între coproprietari proporțional cu cotele deținute de aceștia în coproprietate. Venitul net din cedarea folosinței bunurilor deținute în comun în devălmășie se repartizează în mod egal între proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face în condițiile în care în contractul de cedare a folosinței se menționează că partea contractantă care cedează folosința este reprezentată de coproprietari
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268965_a_270294]
-
din activități agricole și își desfășoară activitatea în mod individual, în limitele stabilite potrivit tabelului prevăzut la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv în cazul în care veniturile sunt obținute din exploatarea bunurilor deținute în comun sau în devălmășie și sunt atribuite conform pct. 30 alin. (2). Suprafețele de teren/animalele respective sunt considerate din punct de vedere fiscal ca fiind incluse în patrimoniul personal și generează venituri neimpozabile conform art. 62 lit. m) din Codul fiscal. ... (2) În
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269105_a_270434]