2,703 matches
-
și ea de un justițiar misogin, care o împușcă pentru a-l salva și răzbuna pe nefericitul soț. Textul și construcția dramei sunt relativ izbutite, însă personajele sunt cam inconsistente, gândite prin simplificare spre a pune în evidență puterea oarbă, devastatoare a iubirii. Veronica (jucată în 1971 la Botoșani, publicată în 1983) aduce pe scenă iubirea dintre Veronica Micle și Mihai Eminescu. Este reliefat caracterul irevocabil, chiar mistic, al dragostei Veronicăi, văzută ca o femeie superioară, capabilă de un sentiment mai
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
al rupturii între timpul inaugural și timpul vesperal al modernității. Raportul dintre critica postmodernității și analiza modernității este inegal și oarecum ascuns. Paragrafele dedicate postmodernității survin aproape aleatoriu (mai puțin ¬33-35) în descrierea condiției de posibilitate a omului recent (cu excepția devastatoarei critici a „neființei” din ființa nihilismului, ¬85-¬87 și ¬127-129). Referințele en passant la adresa „spiritului subversiunii”, „sfârșitului moralei”, a „temporalității degradate” sau a „relativismului” în postmodernitate nu sunt comensurabile cu analiza modernității europene, înțeleasă ca proiect definitiv al emancipării umane
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sorții, ambițiosul Nationalerziehungsplan al lui Fichte venea după înfrângerea Austriei și Prusiei de către Napoleon, în timp ce proiectele similare din România interbelică veneau după o victorie - e drept, o victorie nesperată și știrbită de faptul că fusese precedată de trauma unui război devastator ce împinsese armata română și statul însuși până la marginea prăpastiei. Se poate argumenta că tocmai amintirea acelei traume, ce s-a adăugat tăcutei nesiguranțe inspirate de realizarea unui vis fantast (România Mare), bine ascunsă de o retorică eroică și triumfătoare
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
toată viața) devenind tot mai rară, specialiștii în științe sociale să-i găsească înlocuitori valabili, iar statul să îi legalizeze (parteneriate casnice, uniuni temporare sau „cu jumătate de normă”, „căsnicii” bazate pe contracte specifice); privatizarea să fie limitată, împreună cu efectele devastatoare ale pieței asupra vieții cotidiene. Inutil să spun: A Treia Cale propusă de Tony Blair nu seamănă câtuși de puțin cu ceea ce propune Etzioni, iar în privința echilibrului dintre drepturi și responsabilități nu stă mai bine decât capitalismul laissez-faire. 6. Concluziitc
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
marginile și rebelii, apostații și indecișii, ipotezele și nu concluziile, manifestele și nu anatemele. Dintre toți postmoderniștii francezi, Baudrillard a fost extrem de franc în afirmațiile sale publice despre Statele Unite, contând și pe faptul că americanii nu-i înțeleg până la capăt devastatoarea ironie (în care este și loc de tragism, toleranță și tandrețe!), totuși atât de evidentă - cel puțin în mica și splendid scrisa Amérique. Dar nici Tocqueville nu a fost mai bine înțeles de americani: până azi, volumul al doilea al
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
strategice a Congresului de către CIA, revelațiile fiind confirmate în același an de coordonatorul „războiului cultural” antisovietic în cadrul CIA, Tom Braden. Scandalul care a urmat a dus la dizolvarea Congresului, grăbită și de noua conjunctură: războiul din Vietnam și efectele sale devastatoare asupra prestigiului Statelor Unite în lume (și acasă), apariția unor noi forme ale stângii, (auto)critice, revizioniste și antisovietice, ridicarea unor noi forme ale dreptei, a unui nou conservatorism american, uzura spiritului triumfalist al americanilor, ridicarea unei Europe tot mai independente
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
însuși, în ciuda proastei sale păreri despre postmodernism, a folosit noțiunea, ca și pe aceea de discurs. Voi reveni mai jos cu un citat extins. O critică (ideologică) a ideologiei, ar putea sugera un marxist, dacă ar reuși să treacă peste devastatoarea analiză dată aici marxismului, în special în capitolul despre nietzscheanizarea Stângii (sau „stângizarea” lui Nietzsche, cealaltă față a medaliei). În general, critica Stângii din cartea în discuție este de un sarcasm (portretul lui Sartre este exemplul perfect) de o virulență
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
funcțiile eitc "Traheea [i func]iile ei" Sistemul respirator este alcătuit din două căi principale, câte una pentru fiecare plămân, derivate din trahee, care se ramifică apoi și formează arborele bronșic în plămâni. Infecțiile acestor segmente ale sistemului pot fi devastatoare pentru întregul organism, provocând distrugerea mușchilor necesari contracției. Puteți stimula această parte a sistemului respirator în timp ce masați zona plămânilor și a coardelor vocale. Pentru un tratament special al acestor zone, concentrați-vă asupra degetului mare și a arătătorului; puteți să
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
cea mai neagră disperare. Da, reflexologia îi poate ajuta pe cei care se află în ghearele alcoolului sau ale drogurilor. Aceste cuvinte ar trebui să sune ca niște clopote ale libertății pentru miile de oameni care suferă de aceste boli devastatoare. Puține boli aduc atâta suferință în viața victimelor și a familiilor lor ca drogurile și alcoolismul. Disfuncția glandelor suprarenale este de vintc "Disfunc]ia glandelor suprarenale este de vin\" În cartea sa The Encyclopedia of Common Diseases, doctorul J.J. Rodale
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
reprezentările animiste reprezentările despre relația omului cu divinitatea ale celor care cred, astăzi, că ar fi suficient ca un număr cât mai mare de oameni să se roage la o anumită oră pentru a fi evitat un cutremur de pământ devastator? Aproape zilnic mediile de informare relatează atitudini, fapte ce relevă o mentalitate premodernă, o mentalitate care substituie credinței religioase speranțe superstițioase de tot felul. Succese sau eșecuri cotidiene la un concurs, într-o afacere, la o competiție sportivă sunt atribuite
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
filozof dezabuzat, oarecum ridicol și confuz, obsedat de valorile metafizice ale unei existențe ce și-a pierdut sensul. Marlowe nu e decât proiecția unei vârste a eșecurilor anunțate, agentul secret al neputințelor ce așteaptă, după colț, să-și pornească marșul devastator. Scrisorile lui Raymond Chandler conțin nenumărate afirmații și comentarii de natură să clarifice viziunea autorului asupra personajului. Aș spune chiar că pozițiile sunt nu doar numeroase, ci și contradictorii. De la perspectiva strict mercantilă („Lucrez - sau am lucrat - la un alt
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
lui Marlowe e înfrățit cu „Poisonville” - pronunția voit defectuoasă a lui Personville -, din romanul Red Harvest al lui Dashiell Hammett. Otrava există pretutindeni: în clădiri, în oameni, în bani. E însăși esența acestui univers descentrat, decerebrat, devitalizat (cu ironia lui devastatoare, Jim Thompson botează cu numele Central City localitatea din romanul The Killer Inside Me - evident, din Texas!). Doar forțele maligne - asasinii, contrabandiștii, patronii de bordeluri, escrocii - posedă suficientă energie pentru a face să palpite viața în aceste veritabile sicrie de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
un transfer dinspre natural spre artificial, dinspre măreția naturii înspre aceea - adeseori înspăimântătoare - a orașului. Or, detectivul devine un bun conducător al acestei noi sensibilități născute din duritate, sălbăticie, alienare sau cinism. „Viața modernă” e una eminamente violentă, a energiei devastatoare și a morții, a singurătății stelare, a crimei și păcatului. The Long Goodbye oferă una dintre cele mai puternice embleme ale orașului tentacular, sucombând de propria sa otravă, frenetic și rapace, învins și muribund: Când am ajuns acasă, mi-am
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
se grăbește să specifice că prin cuvântul attitude trebuie să înțelegem, de fapt, bad attitude, adică un amestec de insolență și ostilitate caracteristice în cel mai înalt grad personajelor. „Furia morală” se exprimă, în cazul lor, prin adoptarea unei ironii devastatoare, a unei agresivități pe care trucul retoric preferat - comparația - o face simpatică. Argoul, expresiile „tari”, abordarea francă, cel mai adesea ireverențioasă, razzle-dazzle-ul lumii interlope și, mai ales, o sintaxă perfect controlată, fragmentată și strunită cu autoritate sunt atuuri la care
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de aventuri incontrolabile. Atracția față de femeile „problematice” ciobește aerul de invulnerabilitate al eroului: învins de împrejurări, „puritanismul” lui pare a suferi înfrângere după înfrângere. Pe lângă Vivian din The Big Sleep, pe lângă Velma, situații în care atracția primejdiei ia chipul feminității devastatoare apar din ce în ce mai frecvent în cărțile lui Chandler. Senzualitatea este dinamita ce aruncă în aer fundațiile unei lumi pentru care dogmele puritane se dovedesc mult prea înguste. E drept că, în relație cu femeile, Marlowe nu comite aceeași greșeală de două
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
propovăduită de noua intoleranță ideologică a postmodernității. Peter Wolfe a reușit să pună în evidență - deși demersul său e unul mai degrabă demolator, minat de poncifele resentimentare ale inchizitorilor ideologici postmoderni - un element de continuitate între romanele lui Chandler. Pasiunea devastatoare pentru o fostă soție duce la crimă atât în The Lady in the Lake, unde Al Degarmo o ucide pe Mildred/Muriel, cât și în The Little Sister, unde doctorul Lagardie nu-și poate rezolva obsesiile decât omorând-o pe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mai are suficientă energie pentru a reveni în trecut. Va trăi, însă, într-un prezent tulbure, presărat cu crime și obsesia iubirii imposibile. Scena pe jumătate macabră, pe jumătate dramatică în care Marlowe este pe punctul de a ceda farmecului devastator al lui Eileen constituie o piesă la dosarul procesului depresivo-decadent în care Marlowe intră cu o voluptate sinucigașă - conștient că în mintea tulbure a lui Eileen imaginea lui și a lui Terry Lennox se confundaseră: - Știam eu c-o să te
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
regimului socialist a fost caracterizată de un proces de „îngheț” social și cultural. Modernizarea socioculturală pentru categorii largi de populație a fost încetinită și chiar stopată. Dezorganizarea socială, determinată de pauperizarea unor segmente largi de populație și întărită prin impactul devastator al politicii pronataliste agresive, a fost un factor important în involuția spre modelele comportamentale violente primitive în relație cu femeile, în interiorul familiei și în afara acesteia. Reproducerea modelelor de violență tinde să capete un caracter lărgit. Familiile cu un grad ridicat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
se putea afla dacă este vorba sau nu despre o continuare a unei instituționalizări precedente. Această lacună perturbă mult înțelegerea și interpretarea reușitelor/nereușitelor sociale, știut fiind faptul că instituționalizarea la naștere sau la o vârstă foarte mică are efecte devastatoare și aproape imposibil de recuperat pentru buna dezvoltare a copilului și apoi a integrării sociale normale ale adultului. O instituționalizare la o vârstă mai târzie și păstrarea unei legături permanente cu familia, pe durata instituționalizării, conduce la rezultate mult mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
psihozei, o dată cu continuarea cercetărilor post-kleiniene. Din perspectiva psihanalitică instaurată de M. Klein, clivajul cel atât de strâns legat de refuz, proiecție și identificare proiectivă figurează în centrul poziției infantile schizoparanoide, deci și al patologiei psihotice ulterioare, cu efectele sale dezintegratoare, devastatoare asupra unui eu slab, puțin organizat, fără însă a anula angoasa, cum se întâmplă în cazul perversiunilor. Un clivaj excesiv al eului și al obiectelor interne ar putea conduce la sentimentul că eul se desface în bucăți. Angoasele de fragmentare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și Seminarul Pedagogic Universitar „T. Maiorescu”. Peregrinările pe la diverse școli din țară (ca profesoară de română și franceză), moartea dramatică a tatălui, căsătoria - la Cluj - cu publicistul Ilie Hașeganu, Dictatul de la Viena, refugiul la Brașov și casa spulberată sub ultimul, devastator bombardament, în 1944 - repere ale unei existențe agitate -, își vor găsi ecou în stihurile sale intimiste, circumstanțiale. Alte colaborări ale poetei apar în „Miorița”, „Viața nouă”, „Mișcarea literară”, „Ritmul vremii”, „Viața literară”, „Falanga”, „Revista scriitoarei”, „Cuget clar”, „Adevărul literar și
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
se intitulează „Suntem prea familiarizați cu dictatorii” („All Too Familiar With Dictators”) și afirmă: „Rațiunea pentru abordarea noastră nu este nevoia de a servi pe cineva, ci mai degrabă experiența trecutului nostru recent. Știm prea bine cât de primejdioasă și devastatoare poate fi dominația totalitară, nu numai pentru cei subjugați de către ea, dar și pentru vecinii acestora și pentru Întreaga umanitate. Suntem aproape Înclinați să spunem că un asemenea sistem este el Însuși cea mai sinistră armă de distrugere În masă
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
parte, în imaginarul popular medieval, din cauza obiceiului de a aduna mâncarea pentru a o consuma singur în colțișorul său, ariciul reprezintă avariția, lenea și lăcomia. Hipopotam Hipopotamul simbolizează arhaicul, forțele primare și brutale care nu au fost încă civilizate, greutatea devastatoare ce se opune grației fizice și spirituale. În vis, traduce exprimă frust al comportamentelor celui care visează sau ale anturajului său. Există o lipsă de subtilitate în discernământul, cuvintele sau actele unora sau altora. Jaguar Jaguarul simbolizează rapiditatea, o rapiditate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dificultățile în relația cu realitatea materială, proasta gestionare a finanțelor sau a resurselor fizice. Exprimă instabilitatea ori precaritatea situației celui care visează. Vulcanul este o expresie a furiei, a revărsării energiei, a ieșirii la suprafață a lucrurilor refulate. Efectul său devastator este cu atât mai violent cu cât este vorba de pulsiuni sau de sentimente îndelung reprimate. Totuși, și în acest caz, semnul este pozitiv deoarece anunță eliberarea apropiată a emoțiilor, a cuvintelor și acțiunilor implicate în procesul creativ. Vezi Climă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și a bunăstării. Intervine deci ca un semn pozitiv ce îl încurajează pe subiect în evoluția sa. Când visul corespunde unei perioade dificile din viață, soarele exprimă promisiunea unei înseninări, speranța unei îmbunătățiri apropiate a situației. Uneori însă soarele este devastator. Razele lui ard și usucă pământul. În aceste condiții, este expresia aridității inimii ori a sufletului, a sterilității acțiunilor întreprinse. În sfârșit, pentru că posedă o polaritate masculină și activă, soarele este asociat cu tatăl. Visul poate pune deci accentul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]