1,506 matches
-
Feshbach, 1994). Victoria națiunilor ce se angajează în acte de violență majore legitimează acest gen de comportament, conferind valoare instrumentală violenței. În concluzie, chiar dacă explicația agresivității își află originea în frustrarea nevoilor fundamentale, procesele de dezangajare morală, de categorizare socială deviantă, de identificare a autorității, de afirmare a sinelui pot accelera evoluția unei societăți pe calea violenței și genocidului. Activități sportive violente sau sportivi violenți? A spune că simpla vizionare a unui concurs sportiv sau participarea la acesta crește (direct sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a informației sociale (Dodge, Bates și Petit, 1990, citat de Coie et al., 1997). Identificarea acestor scheme permite prezicerea comportamentelor agresiv la copii. Maltratarea de către părinți îi determină pe copii să abordeze și să rezolve problemele sociale într-o manieră deviantă, forțându-i practic să se abată de la normele sociale și să reproducă ulterior strategii comportamentale agresive. În acest mod se perpetuează ciclul vicios al violenței. În cazul maltratării psihologice, copilul este victima neglijenței părintești sau victima expunerii la anumite situații
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fiziologică la adolescenți este mai avansat. Adolescentul și-a dezvoltat deja o relație cu părinții și se poate apăra mai bine. Pentru copii mici, în schimb, traumatismul sexual provoacă o accelerare a maturizării, fapt ce poate favoriza dezvoltarea unei personalități deviante și învățarea unor comportamente sexuale de tipul dominant / dominat (Briere et al., 1990). * Factorii maltratării infantile Este vorba practic de aceeași factori enumerați în cazul violenței domestice: factorii psihologici, socioculturali și economici. Variabile proximale. Aceste variabile se referă la momentele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
scăderea performanței școlare (Dishion, Patterson, Stoolmiller și Skinner, 1991 citat de Dishion et al., 1994). Copiii respinși de către colegi se vor asocia cu cei care le seamănă (copiii antisociali și respinși). Iar această asociere duce la formarea delicvenței. Fiecare copil deviant devine model pentru ceilalți și, interacționând, ei se susțin reciproc. Comportamentele antisociale devin și mai elaborate, iar tendința de a săvârși acte deviante crește. În această perspectivă, delicventul juvenil riscă să devină un adult delicvent. Explicațiile sunt valabile pentru ceea ce
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cei care le seamănă (copiii antisociali și respinși). Iar această asociere duce la formarea delicvenței. Fiecare copil deviant devine model pentru ceilalți și, interacționând, ei se susțin reciproc. Comportamentele antisociale devin și mai elaborate, iar tendința de a săvârși acte deviante crește. În această perspectivă, delicventul juvenil riscă să devină un adult delicvent. Explicațiile sunt valabile pentru ceea ce Patterson numește delicvență precoce, distingând-o de delicvența tardivă. Patterson și colegii săi (Patterson, 1986; Patterson, Debaryshe și Ramsey, 1989 citat de Dishion
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
longitudinal al agresivității. Acest tip de delicvență apare în timpul interacțiunilor cu semenii și nu este consecința practicilor disciplinare inadecvate folosite de către părinți. Prin urmare, delicvența tardivă nu influențează formarea abilităților sociale și foarte rar determină asocierea unei rețele de semeni devianți. Astfel copilul sau adolescentul are mai mari șanse de a se sustrage ciclului de comportamente antisociale (Patterson, Capaldi și Bank, 1991 citat de Dishion et al., 1994). Delicvența precoce are consecințe mult mai grave asupra dezvoltării comportamentelor antisociale. Patterson subliniază
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dacă copilul constată că agresorul a scăpat fără a fi pedepsit. Mai multe cercetări demonstrează că pedepsirea severă a unei abateri nu diminuează atracția copiilor pentru săvârșirea repetată a acesteia. O pedeapsă mai ușoară, instituită doar pentru a înceta comportamentul deviant, îl poate determina pe copil să-și explice acțiunile și, în consecință, să-i scadă interesul pentru actul interzis. Olweus (1991 citat de Endersen et al., 2001) a afirmat că o intervenție adecvată a profesorilor poate reduce cu până la 50
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unor împrejurări față de care se simt neputincioși. Familiile aflate în dificultate economică și socială nu pot avea grijă în mod adecvat de copiii lor. Iar acești copii sunt adesea marginalizați în plan social și afectiv, de către colegi în special, grupările deviante fiind cele care le oferă alternativa reintegrării. Normele sociale pot facilita învățarea și permanența agresivității, conferindu-i legitimitate. Modelele sociale agresive și idolii violenți contribuie în mod considerabil la acest proces. Și chiar dacă comportamentele agresive sunt declarate din punct de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și Tătara din centrul Rusiei) 6. Ramură argu - khalaj (50.000 în Iran); nu trebuie confundată cu khalaj, limba indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian, vorbită în Azerbaijan și Iran. 7. Limbi izolate: urum (100.000 în Georgia) Limbile cele mai deviante față de "modelul" limbilor turcice sînt ciuvașa, cu o evoluție puternic divergență, iakută și dolgan, cu o puternică influență tungusă. 6.5.2.2. Grupul mongolic 13 limbi (Ethnologue) vorbite în Asia Centrală (Mongolia, Rusia - Siberia și Chină) de aproximativ 7 mîl
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sunt combinate cu metodele ludice și aplicate diferențiat pentru a răspunde adecvat solicitărilor unor tulburări de limbaj grave: afazia, autismul, mutismul, alalia, bâlbâiala, etc, dar și unor particularități psihocomportamentale și afective, fie presupuse de aceste tulburări, fie având un caracter deviant intrinsec și neadaptat terapiei logopedice.
Rolul psihoterapiei ?n corectarea tulbur?rilor de limbaj by Valentin Daminescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84064_a_85389]
-
pentru nechibzuință, pentru prostia de a nu-și fi planificat eficient acțiunile. Oricum, vorbim de un timp sustras normalității. Esența pușcăriei constă în gestionarea temporală a anormalității sancționate legal. Acest timp este utilizat oficial, declarativ, pentru aducerea la normalitate a devianților condamnați, de aceea l-am și numit funcțional. Una dintre semnificațiile majore ale timpului petrecut în închisoare îl definește, în aceeași măsură, drept purtător și distrugător de valori. Această ambiguitate temporală reflectă ambiguitatea unei instituții care deteriorează normalitatea, instituind totodată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
uniforma de pușcăriaș, gradele fiecărui deținut sînt vizibile oricui, ținuta făcîndu-i să capete un aer special, care-i determină pe ceilalți să le acorde exact cît merită pentru treapta socială la care au ajuns. Societatea deținuților are aristocrații, proletarii și devianții ei, ierarhiile fiind foarte vizibile. Criteriile oficiale de clasificare (după delictul făcut, clasă socială de proveniență, origine etnică sau regională, vîrstă, tip de arest: prevenitv, primar, recidivist, etc.) se traduc în împărțirea lor în diferite spații de detenție, cu privațiuni
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prea rigid, plin de prejudecăți, străin, învechit, meschin, mercantil, lipsit de puritate și de idealuri. S-a arătat că perioada de trecere de la starea de copil la cea de adult dă naștere unor comportamente care pot fi ușor catalogate ca deviante: agresivitatea, nonconformismul, instabilitatea psihică, evaziunea, aventura, indisciplina, etc. specialiștii în delincvența juvenilă arătînd că cele mai multe din delictele comise de adolescenți au la origine asemenea manifestări specifice vîrstei. Bineînțeles că nu toți adolescenții care trăiesc în acest univers specific trec prin
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai firav și mai formal e de înțeles de ce tot mai mulți adolescenți au umplut în acești ani de tranziție beciurile poliției, celulele pușcăriilor și casele corecționale. Fuga de-acasă l-a antrenat și ea pe minor în învățarea comportamentelor deviante, fiind generată de dorința de evadare dintr-un mediu familial neprimitor, lipsit de căldură sufletească sau înțelegere, insuportabil, din care minorul preferă să scape prin "dezertare" decît prin "luptă", fuga tinzînd mai degrabă să reducă o tensiune interioară greu de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
buni prin aceasta". De la John Howard și Cesare Beccaria și pînă în prezent, toți teoreticienii și specialiștii au postulat necesitatea educării persoanelor arestate. În toate studiile întreprinse peste tot în lume, arestații au un nivel de școlarizare redus, ei fiind "devianți școlari" înainte de a deveni devianți sociali. Dacă școala nu a fost o instituție atractivă în libertate, este greu de presupus că ea devine interesantă în închisoare. Repulsia este întărită și de infantilizarea pe care școala o presupune: tratarea adulților ca
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Howard și Cesare Beccaria și pînă în prezent, toți teoreticienii și specialiștii au postulat necesitatea educării persoanelor arestate. În toate studiile întreprinse peste tot în lume, arestații au un nivel de școlarizare redus, ei fiind "devianți școlari" înainte de a deveni devianți sociali. Dacă școala nu a fost o instituție atractivă în libertate, este greu de presupus că ea devine interesantă în închisoare. Repulsia este întărită și de infantilizarea pe care școala o presupune: tratarea adulților ca niște copii, obligarea lor să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în România. Închisorile. Represiunea crimelor și penalitățile. Sistemele penitenciare. Moralizarea condamnaților. Studiu social și moral, București, 1907. Diennet, Maurice, Le Petit Paradis, Éditions Robert Laffont, Paris, 1972. Douglas, Mary, Cum gîndesc instituțiile, Editura Polirom, Iași, 2002. Dragomirescu, Virgil, Psihosociologia comportamentului deviant, București, 1976. Dubet, François, La galère: jeunes en survie, Paris, 1987. Dumazedier, Joffre, Loisir et culture, Éditions du Seuil, Paris, 1966. Dumitrescu, Dan, Dicționar de argou și termeni colocviali ai limbii române, Editura Teora, București, 2000. Durkheim, Émile, Formele elementare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deux poids, deux mesures, Éditions du Seuil, Paris, 1977. HEUNI, Crime and criminal justice in Europe and North America (1986-1990), Helsinki, 1995. Hirschi, Travis, Causes of Delinquency, University of California Press, Los Angeles, 1969. Hewitt, John P., Social Stratification and Deviant Behavior, The Free Press of Glencoe, New York, 1971. Henggeler, S.W.; Schoenwald, S.K.; Borduin, C.M.; Rowland, M.D.; Cunningham, P.B., Multisystemic treatment of antisocial behavior in children and adolescents, Guilford, New York, 1998. Hofstede, Geert, Managementul structurilor multiculturale. Software-ul gîndirii, Editura
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Gherla, Editura Mentor, Tg. Mureș, 1998. Marchetti, Anne-Marie; Combessie, Philippe, La prison dans la cité, Éditions de Sclée de Brouwer, Paris, 1996. Matthews, Roger, Doing time: an introduction to the sociology of imprisonment, Impressum, Basingstoke, Palgrave, 1999. Matza, David, Becoming Deviant, Prentice Hall, Englewood Cliffs, 1969. Măgureanu, Viorel, Monografia Penitenciarului Tulcea (1879-1998), Editura Ex Ponto, Constanța, 1999. McConville, Sean, English Local Prisons, 1860-1900, "Next Only to Death", Routledge, Londra, 1995. McConville, Sean, A history of English Prison Administration, vol. I, 1750-1877
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
amplifică, face ca acest inconștient să devină generatorul întregii diversități de manifestări anormale și patologice ale vieții psihice cotidiene. Conflictul respectiv debutează prin a fi sursa banalelor uitări, scăpări ale memoriei, erori de reproducere și evoluează spre comportamentele confuze și deviante. Aceste aspecte ale inconștientului au fost descrise în primele lucrări de psihanaliză ale lui Freud, în Psihopatologia vieții cotidiene care a apărut în anul 1901, în Trei eseuri asupra unei teorii a sexualității și în Cuvântul spirit și raporturile sale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
timp mult prea mari pentru ca laboratoarele și cabinetele medicale clasice să le facă față. O situație care făcea tot mai dificilă trasarea liniei de demarcare între comportamentul normal și anormal, între sănătatea și maladia mentală, între diferitele grade de tulburări deviante de comportare a ceea ce poate deveni sau nu obiect de investigație și tratare psihanalitică, de efectuat în cabinet, în spital sau la domiciliu, individual sau în grup, etc. Această realitate a vieții cotidiene obligă la deschidere crescută și la un
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
74 Capitolul 4. Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri / 89 4.1 Factori determinanți ai delincvenței juvenile / 89 4.1.1 Analiza factorilor ereditari în studiul delincvenței juvenile / 90 4.1.2 Factori familiali determinanți ai comportamentului deviant / 94 4.1.3 Rolul factorilor psihici în determinarea comportamentului deviant / 99 4.1.4 Rolul mediului școlar în favorizarea comportamentului deviant / 100 4.1.5 Aglomerările urbane și influența lor asupra comportamentului deviant / 102 4.1.6 Influența mass-media
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
droguri / 89 4.1 Factori determinanți ai delincvenței juvenile / 89 4.1.1 Analiza factorilor ereditari în studiul delincvenței juvenile / 90 4.1.2 Factori familiali determinanți ai comportamentului deviant / 94 4.1.3 Rolul factorilor psihici în determinarea comportamentului deviant / 99 4.1.4 Rolul mediului școlar în favorizarea comportamentului deviant / 100 4.1.5 Aglomerările urbane și influența lor asupra comportamentului deviant / 102 4.1.6 Influența mass-media și delincvența juvenilă / 106 4.1.7 Rolul factorilor economici în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
1.1 Analiza factorilor ereditari în studiul delincvenței juvenile / 90 4.1.2 Factori familiali determinanți ai comportamentului deviant / 94 4.1.3 Rolul factorilor psihici în determinarea comportamentului deviant / 99 4.1.4 Rolul mediului școlar în favorizarea comportamentului deviant / 100 4.1.5 Aglomerările urbane și influența lor asupra comportamentului deviant / 102 4.1.6 Influența mass-media și delincvența juvenilă / 106 4.1.7 Rolul factorilor economici în determinarea comportamentului deviant / 107 4.2 Importanța analizei factorilor de risc
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
2 Factori familiali determinanți ai comportamentului deviant / 94 4.1.3 Rolul factorilor psihici în determinarea comportamentului deviant / 99 4.1.4 Rolul mediului școlar în favorizarea comportamentului deviant / 100 4.1.5 Aglomerările urbane și influența lor asupra comportamentului deviant / 102 4.1.6 Influența mass-media și delincvența juvenilă / 106 4.1.7 Rolul factorilor economici în determinarea comportamentului deviant / 107 4.2 Importanța analizei factorilor de risc în elaborarea programelor de prevenire a consumului de droguri / 109 4.3
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]