3,503 matches
-
reducerea dezirabilității. Este deosebit de important a-l face pe subiect să înțeleagă că nu există, în materie de opinii, răspunsuri greșite și răspunsuri adevărate, că o anumită părere nu înseamnă nicidecum un prestigiu mai mic. O modalitate pentru atingerea acestui deziderat este accentuarea faptului că oamenii au păreri diferite despre una și aceeași temă. În același scop se pot uzita eufemismele: chestionând părinții în legătură cu copiii lor, nu e bine să spunem „metode de pedepsire”, ci „metode de educare”. Căi mai eficiente
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a familieitc " 2.5.3. Utilizarea și construcția scalelor și inventarelor de studiere a familiei" Am prezentat principii și tehnici generale de investigare a grupului familial, insistând asupra faptului că ar fi de dorit o abordare multimetodică și multiperspectivală. Respectivul deziderat nu poate fi însă aplicat decât în conjuncție cu exigențele impuse de împrejurările concrete, în particular de costul cercetării (costurile financiare propriu-zise ale unei cercetări, dar și gradul de specializare implicat și timpul necesar efectuării ei). Opțiunea pentru o anumită
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
își exprimă fără inhibiții propriile păreri și recunosc stări de fapt care înainte erau indezirabile, se impune păstrarea unei vigilențe teoretico-metodologice în aprecierea valorii sondajelor. De altfel, o altă remarcă importantă este aceea că, în revistele și tratatele de specialitate, dezideratele cercetării valide, expuse și de noi în capitolul de față, sunt în mare măsură profesate la cote înalte. Capitolul 3tc " Capitolul 3" Tipuri și structuri maritale și familiale. Grupul domestictc "Tipuri și structuri maritale și familiale. Grupul domestic" 3.1
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
conjugale după criteriul vârstei, „decrețeii”, în ciuda diferenței foarte mici de vârstă, căsătorindu-se semnificativ mai mult între ei decât cohortele obișnuite. 5.2.2. Statutul socioprofesional tc " 5.2.2. Statutul socioprofesional " Dincolo de ceea ce majoritatea tinerilor cred și au ca deziderat, adică încheierea căsătoriilor doar pe criteriul dragostei „dezinteresate” (romantice), fără opreliști și prejudecăți sociale, cuplurile conjugale nu se formează întâmplător nici din unghiul de vedere al statutului socioprofesional (care este puternic corelat cu școlaritatea). Homogamia socioprofesională trebuie înțeleasă în sensul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este în joc conformarea la așteptările tradiționale de rol feminin ale modelului cultural american: soție casnică, centrată pe funcția expresiv-emoțională, al cărei soț câștigă suficient pentru a asigura la cote înalte bunăstarea familiei. Din moment ce s-au conformat cu succes acestui deziderat, „trebuie” să fie fericite. Sunt însă ipoteze bazate pe anumite date empirice care susțin că, indiferent dacă lucrează sau nu, întrucât în „economia” de ansamblu a fericirii în viață la femei contează mai mult decât la bărbați reușita în căsnicie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unde să se plictisească). În acest răstimp au și părinții șansa de a se potoli și de a judeca mai la rece gravitatea conduitelor copiilor și măsurile ce ar fi bine de luat pe viitor. Principiile expuse mai sus sunt deziderate psihopedagogice care, inclusiv în țările dezvoltate economic și cu democrații avansate, lucrează efectiv numai la o mică parte dintre familii. Dar chiar dacă nu la cotele ideale și chiar dacă mulți părinți din lume aplică cel puțin „violența normală” (o palmă la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să rezolve probleme acute și dificile nu incumbă, desigur, negarea de principiu a legitimității unor atare întreprinderi. Cei ce scrutează cu responsabilitate științifică realitatea socioumană insistă însă necontenit că ea trebuie mai întâi atent studiată. (Fără îndoială că un asemenea deziderat, profesat mecanic, este el însuși nerealist, fiindcă pe de o parte sunt fapte evidente, de bun-simț, unde investigația e superfluă, iar pe de altă parte, există situații în care deciziile nu pot aștepta rezultatele unor cercetări minuțioase.) În plus, studierea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vizibil și în cazul terapiei familiale, vorbindu-se despre modele metacadru (metaframe), care să încorporeze într-o manieră cât mai articulată dimensiuni, factori și variabile ce țin de individ, mediu familial, comunitate și macrosocial (Nicholas, 2005). Se regăsesc aici, desigur, dezideratele expuse anterior, ale contextualismului și ale „familiei-sistem social mai larg”. • Terapii etichetate ca postmoderniste (vezi, pe larg, Goldenberg și Goldenberg, 1996), care pun în centru construirea împreună, pacient-terapeut, a unor soluții imediate, lăsând loc, pentru viitor, unei diversități decizionale, accentuându
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a unei noi structuri și ideologii familiale; nu femeile să revină la realitatea anilor ’50, ci bărbații să vină în întâmpinarea unei tot mai acute realități prezente și viitoare. Dar dacă și în societățile tradițional-democratice și pluraliste acesta este un deziderat mai greu de atins, cu atât este mai problematic în societățile aflate în tranziția de la tradițional la modern și de la totalitarism la democrație pluralistă și societate civilă. 10.6. Posibile evoluții în asistență și terapie familială în Româniatc "10.6
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe teme de istorie, geografie și învățământ, caracteristice fiind clișeele, sintagmele-lozincă și formulele de discurs bazate, toate, pe ideea de național, renaștere românească, mesianism istoric și politic, cu rădăcini, uneori explicite, în programele culturale ale lui Mihail Kogălniceanu și în dezideratele revoluției pașoptiste. Poemele din R.M. evoluează de la un romantism minor, posteminescian (Tiberiu Crudu, sub pseudonimul T. Mârza) până la clasicismul livresc (G. Tutoveanu), de la simbolism (George Voevidca), uneori de nuanță decadentistă, bacoviană, până la tradiționalism (G. Pallady), de factură pillatiană, prin invocarea
REVISTA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
de Ion Petrovici, ministru al Culturii Naționale și al Cultelor, se arată că periodicul va căuta să fie „o revistă pentru tineret”, care, cu timpul, „să devie într-o bună măsură chiar revista tineretului”, adică una scrisă de tineri. Ultimul deziderat nu se va împlini, deși aici sunt găzduite frecvent încercări literare ale unor elevi, printre care și Barbu Cioculescu sau D. Păcurariu, care își făcuseră debutul cu puțin timp înainte. În schimb, revista se bucură de colaborarea unor scriitori cunoscuți
REVISTA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289267_a_290596]
-
era o renunțare la dogmatismul ideologic atât de brutal în deceniul anterior, o recuperare a tradiției culturale, o reinstaurare a criteriilor intrinseci, estetice, în judecarea literaturii și o depășire a provincialismului la care regimul comunist condamnase cultura. Toate acestea sunt deziderate pe care R.l. le va urmări constant, chiar dacă pentru împlinirea lor a trebuit să facă unele compromisuri. Odată cu „tezele din iulie” 1971, apar primele semne ale unei noi ideologizări forțate, aceasta luând rapid forma unui cult impus al „epocii de
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
în concluzii de blagiana Geneza metaforei și sensul culturii. Este propusă o concepție eroică a existenței, cartea pledând cauza valorilor spirituale („gratuite”), care sunt raportate polemic și patetic la condiția omului european modern, aservit valorilor materiale și astfel sărăcit interior. Dezideratele promovate de Existența tragică revin neîntrerupt în celelalte cărți, care sunt culegeri de studii și eseuri despre personalități exemplare și despre probleme puse de societatea și reflecția modernă, dezbătute de un gânditor cu vocația deontologiei și a pedagogiei: Linii și
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
mâine. Industria americană de publicitate, cu o cifră de afaceri anuală de 330 de miliarde de dolari, este neobosită În urmărirea ideii că fiecare putem avea În clipa prezentă tot ceea ce ne dorim. De ce să așteptăm? Pentru a realiza acest deziderat, America a trecut la o cultură a cărții de credit, care ne permite să ne bucurăm acum și să plătim mai târziu. Mulți americani trăiesc cu mult peste posibilitățile lor și se Îneacă În datorii - ceea ce perpetuează comportamentul narcisist despre
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fi mai ușor proiectate experimental. Cuplarea rezultatelor experimentale, ce modelează contexte și evenimente mai particulare și mai simple, cu date privitoare la comportamente prosociale mai complexe și la scară de masă - furnizate de sociologie și de antropologia culturală - este un deziderat ce începe să fie tot mai mult onorat de specialiștii în domeniu. 4. Ajutorul pe termen lung: implicarea în voluntariat și acte eroicetc "4. Ajutorul pe termen lung\: implicarea în voluntariat și acte eroice" După cum am mai arătat, majoritatea studiilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau induse de autoritate ori prin intermediul normelor - așa cum arată teoria alegerii raționale (Coleman, 1990; Iluț, 1990). Mulți sociologi consideră că pluralismul democratic care să încurajeze un comportament rațional al indivizilor și grupurilor, producător de beneficii mutuale, este mai mult un deziderat decât o realitate chiar în SUA. Puterea, averea, resursele de a participa la viața socială sunt nu doar inegal, ci și inechitabil distribuite, spun mulți analiști autohtoni ai societății americane. În același timp, acest tip de societate și-a vădit
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
limitarea manipulării prin sondaje este posibilă numai prin democratizarea publicării rezultatelor sondajelor într-un timp cât mai scurt. Și aici rolul fundamental îl joacă, desigur, conlucrarea etică dintre presă și producătorii de sondaje. În Occident - și îndeosebi în SUA - acest deziderat a fost pus insistent în față de aproape toate lucrările de specialitate, de mai mulți ani. Nu știu cât de operant este el. În România, piața sondajelor de opinie, cu tot ce înseamnă concurență, lupta pentru nișe instituționale și de vânzare, începe să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dumneavoastră”). În același timp, comunicarea este un proces irepetabil și ireversibil; fiecare experiență de comunicare este unică, iar două experiențe de comunicare nu pot fi perfect identice. Experiența de comunicare produce schimbări în persoanele implicate, schimbări care vor condiționa acest deziderat. În acest sens, reamintim cititorilor o perspectivă din care, desigur, au privit anumite momente ale vieții lor: ați spus ceva ce nu doreați, dar nu ați mai putut să vă luați vorbele înapoi, să fie ca și când nu le-ați fi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un demers mai analitic regăsim iarăși la Gamble și Gamble care, atunci când încearcă să determine sfera deficiențelor de ascultare, ne propun o relație directă, cauzală între circumscrierea unor obiective de către receptor și ascultare. Se precizează, de altfel, că, în lipsa acestui deziderat, oamenii ascultă fără a ști cu exactitate pentru ce fac acest lucru, ceea ce-i conduce la plictiseală și iritare. Cercetările în domeniu demonstrează că eficacitatea ascultării crește atunci când obiectivele sunt identificate și specificate; sunt propuse astfel patru tipuri de ascultare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dragostea, similitudinea percepută, identitatea comună a grupului; • Dispoziția afectivă pozitivă, creată de un tip de motivație externă sau internă (acest fapt poate constitui modul de gândire și generare a conflictului educațional, consolidarea unei astfel de dispoziții afective pozitive definind un deziderat în activitatea cadrului didactic în utilizarea metodelor de interacțiune educațională). Hotărâtor este modul în care centrarea pe propriile rezultate se poate îmbina cu accentul pus pe rezultatele celeilalte părți; este vorba despre o acțiune de identificare și practicare a unor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
câștig, fiind din punctul de vedere al rezolvării de conflict o soluție limitată; 5) strategia câștig-câștig (win-win) - specifică tehnicii de negociere, pune accentul pe avantajele de a descoperi soluții mai bune, urmărind totodată îmbunătățirea relațiilor între parteneri. Acest din urmă deziderat este deosebit de util, deoarece putem observa că, în ceea ce privește incidența conflictului asupra echipei în care a apărut, se identifică mai multe aspecte cu incidență directă asupra metodelor de interacțiune educațională: - climat de neîncredere, de suspiciune; - fiecare persoană va încerca să-și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
criză de management. Astfel, fiecare perioadă de evoluție este caracterizată de stilul managerial dominant utilizat pentru a obține creșterea, pe când fiecare perioadă „revoluționară” e caracterizată de problema de management care trebuie rezolvată înainte ca această creștere să poată continua. În ceea ce privește dezideratul pe care ni l-am propus, am dezvoltat aceste etape, relativ ușor, din perspectiva echipelor educaționale; și aceasta deoarece echipele educaționale îmbracă multe dintre caracteristicile grupurilor formale; interpretarea oferită de Greiner prin prisma stilului managerial se dovedește interesantă din perspectiva
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
complex de conformare la normele și modul de dezvoltare ale vieții grupului respectiv). Din punct de vedere didactic, o clarificare a unora dintre aspectele și nuanțele sistemului complex de conformare, precum și relevarea importanței sale în construcția coeziunii echipei educaționale reprezintă deziderate deosebit de utile; acest lucru dezvoltă o arie de evidență lărgită în contextul strict al folosirii metodelor de interacțiune educațională. În direcția dezvoltării unei asemenea perspective de analiză, Roberts și Hunt (citându-l pe Reitan Shaw) propun patru clase generale de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
variat, în interpretarea oferită de fiecare dintre noi. Mai multe tipologii ale rolurilor au fost elaborate în urma cercetărilor. Astfel, Fred Luthans (1985, p. 376) face distincție între: - persoanele orientate spre sarcină, a căror motivație se supune de cele mai multe ori unui deziderat de tipul „succesul activității”; - tehnicienii experți în proceduri și metode. În școală, în cadrul echipelor didactice, tehnicienii reprezintă elevii care sunt considerați buni de către ceilalți membri ai grupului la o materie anume; aceștia exercită în cadrul grupului o putere de expert; - persoanele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prea puțină, nici prea multă -, conflictul - ce se află într-o situație similară). Totuși, echipa reprezintă țelul oricărei metode de management al unui colectiv. Mai multe persoane ce lucrează ca un tot, ca un singur individ - aceasta este, desigur, un deziderat pe care trebuie să ni-l propunem în activitatea noastră de formatori. Andrew Carnegie „s-a înconjurat de oameni de succes, o practică ideală pentru reușită. Odată a spus: «Nimeni nu va putea fi un mare lider dacă va face
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]