3,808 matches
-
lat. sinus (cf. o formulare de tipul *un sân sân „un sân sănătos“). Pentru a evita confuzia dintre cele două cuvinte omonime sân, în română s-a folosit sănătos < derivatul lat. *sanitosus. Lat. sanus s-a păstrat, în schimb, în dialectele sud-dunărene; la istroromâni avem săr „sănătos“ < lat. sanus, dar și sen „sân“ < lat. sinus. Forma sânătos a fost interpretată de unii ca dovadă că a existat și în unele graiuri din Transilvania cuvântul sân „sănătos“, urmașul lat. sanus. Un paradox
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
secolele 7-8, când româna s-a constituit ca idiom cu identitate diferită de latină, și continuă și în zilele noastre. Se vorbește adesea de unitatea limbii române, ca despre o caracteristică recunoscută atât în sens larg, la nivelul celor patru dialecte istorice (dacoromâna, aromâna, meglenoromâna și istro româna), cât, mai ales, în sens restrâns, referitor numai la dialectul dacoromân. Considerată adesea drept surprinzătoare, unitatea limbii române este remarcabilă în comparație cu alte limbi europene și, în primul rând, cu celelalte limbi romanice; iată
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în zilele noastre. Se vorbește adesea de unitatea limbii române, ca despre o caracteristică recunoscută atât în sens larg, la nivelul celor patru dialecte istorice (dacoromâna, aromâna, meglenoromâna și istro româna), cât, mai ales, în sens restrâns, referitor numai la dialectul dacoromân. Considerată adesea drept surprinzătoare, unitatea limbii române este remarcabilă în comparație cu alte limbi europene și, în primul rând, cu celelalte limbi romanice; iată ce afirmă renumitul lingvist E. Coșeriu: „limba română ca limbă istorică este [...] mai unitară decât alte limbi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
puțin la fel de unitară ca spaniola istorică“. Înaintea lui, și S. Pușcariu atrăgea atenția asupra acestei caracteristici: „Tot ceea ce deosebește limba română, pe de o parte, de latină și, pe de altă parte, de celelalte limbi romanice e comun celor patru dialecte.“ În domeniul lexicului, sunt comune celor patru dialecte istorice următoarele aspecte: cuvinte latinești nemoștenite de celelalte limbi romanice, păstrate exclusiv în română (a(d)sterno, lingula), sensurile specifice dezvoltate la lat. anima și lat. tener, cuvinte latinești panromanice absente numai
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și S. Pușcariu atrăgea atenția asupra acestei caracteristici: „Tot ceea ce deosebește limba română, pe de o parte, de latină și, pe de altă parte, de celelalte limbi romanice e comun celor patru dialecte.“ În domeniul lexicului, sunt comune celor patru dialecte istorice următoarele aspecte: cuvinte latinești nemoștenite de celelalte limbi romanice, păstrate exclusiv în română (a(d)sterno, lingula), sensurile specifice dezvoltate la lat. anima și lat. tener, cuvinte latinești panromanice absente numai din română, care au fost înlocuite de obicei
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
limbi romanice, păstrate exclusiv în română (a(d)sterno, lingula), sensurile specifice dezvoltate la lat. anima și lat. tener, cuvinte latinești panromanice absente numai din română, care au fost înlocuite de obicei cu același cuvânt, latinesc sau nelatinesc, în toate dialectele (lat. grandis înlocuit cu lat. mare, lat. ploro cu lat. plango, lat. centum cu sl. suto), substratul traco-dac, cu elemente comune (baci, cătun, copac, moș, sâmbure, țap), absența unei influențe germanice, superstratul slav cu un fond comun de cuvinte (babă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
coasă, nevastă, a plăti, slab). Nu mai insist pe această temă, dat fiind că într-un volum al colecției, intitulat 101 cuvinte protoromâne (străromâne), vor fi prezentați termenii din epoca cea mai veche a limbii române, anterioară separării celor patru dialecte românești. Cuvintele din epocile ulterioare vor fi analizate în volume ca 101 cuvinte uitate sau 101 cuvinte dispărute. O atenție specială se va acorda categoriei cuvintelor latinești transmise tuturor limbilor romanice, dar absente din română; I. Fischer a identificat această
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
du vocabulaire latin, 1954). Variante geografice Nu putem vorbi despre „viața“ cuvintelor fără să facem o călătorie în spațiul geografic românesc, fiindcă multe dintre cuvintele cu istorie palpitantă sunt răspândite numai în variantele geografice ale limbii române (în cele patru dialecte istorice deja menționate sau în graiurile dacoromânești). Volume aparte vor fi consacrate prezentării unor cuvinte aromâne, meglenoromâne sau istroromâne ori unor termeni caracteristici graiului muntean, moldovean, bănățean, crișean sau graiurilor transilvănene. Cercetările din ultimii ani oferă material lexical cules și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lexical cules și din vorbirea românilor din afara granițelor țării noastre; în domeniul lexicului, diverse elemente neînregistrate pe teritoriul României au istorii interesante. Unitatea graiurilor dacoromâne a fost remarcată și de unii specialiști străini, care vorbesc de o „uimitoare omogenitate a dialectelor“ (Karl Jaberg). Această unitate suprinde dacă ne gândim la faptul că până în epoca modernă (secolele 19-20) teritoriul de răspândire a dialectului dacoromân a fost divizat în formații statale diferite, proprii sau subordonate unor puteri străine; dar nici granițele politice, nici
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
interesante. Unitatea graiurilor dacoromâne a fost remarcată și de unii specialiști străini, care vorbesc de o „uimitoare omogenitate a dialectelor“ (Karl Jaberg). Această unitate suprinde dacă ne gândim la faptul că până în epoca modernă (secolele 19-20) teritoriul de răspândire a dialectului dacoromân a fost divizat în formații statale diferite, proprii sau subordonate unor puteri străine; dar nici granițele politice, nici aparentele obstacole geografice (munții Carpați sau apele mari, ca Dunărea și Prutul) nu au împiedicat contactele permanente, relațiile economice și culturale
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
păstorit patriarhal care constă în deplasarea periodică a ciobanilor cu turmele de oi, de două ori pe an, de la șes la munte sau de la sud la nord, primăvara, iar toamna în sens invers, în vederea asigurării pășunatului și a adăpostului. În cadrul dialectului dacoromân, transhumanța păstorilor ardeleni, care au întemeiat așezări în Dobrogea și Muntenia, mai ales în Bărăgan, explică apariția unor graiuri mixte: graiul dobrogean este un grai muntenesc cu elemente transilvănene. Transhumanța practicată intens de păstorii români a fost un factor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a) închide, lat. auric(u)la > rom. ureche, lat. genuc(u)lum > rom. genunchi, perechi de cuvinte din care se vede că grupul cl din latină a devenit che, chi în română, după ce a trecut prin stadiul cl’, păstrat în dialectele sud dunărene și în dacoromâna veche. Același lucru se poate spune despre grupul gl din latină: lat. glacia > rom. gheață, lat. glanda > rom. ghindă. Trebuie să reținem faptul că, în viața cuvintelor moștenite din latină, au funcționat anumite legi de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a unităților lexicale. Există și o altă perspectivă, care ține seama de poziția cuvintelor moștenite în structura lexicului românesc. Unele aparțin limbii literare, altele au rămas doar în variantele dialectale; între acestea din urmă, remarcăm unele care există numai în dialectele sud-dunărene (aromână, meglenoromână, istroromână), altele care s-au păstrat în graiurile dacoromânești arhaice și unele pe care le întâlnim numai în textele vechi românești. Cât privește termenii din prima categorie, cei din limba literară, aceștia sunt de diverse tipuri: pe lângă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
considerat mai expresiv. Varianta veche românească (a) coperi (fără ainițial) are corespondente de același tip în celelalte limbi romanice: it. coperire, fr. couvrir, sp. cubrir. Alături de verb, s-a păstrat și substantivul (a) coperământ „acoperiș“ < lat. cooperimentum, existent și în dialectele sud-dunărene. A lega este moștenit din lat. ligare „a lega, a asambla“, cu corepondenți romanici: it. legare, fr. lier, sp., port. ligar. Dintre numeroasele derivate ale verbului latin, două s-au transmis românei. Este vorba, în primul rând, despre legământ
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
înseamnă atât „foale (pentru foc)“, cât și „burtă“. pasăre Pasăre este cuvânt panromanic cu o istorie interesantă. În latină, termenul generic pentru această clasă de zburătoare era avis, care a fost transmis în forma ave numai spaniolei și portughezei, precum și dialectului logudorez al limbii sarde. Încă din latină, a existat tendința de a-l înlocui pe avis, cuvânt cu corp fonetic foarte redus, cu derivatele diminutivale avicula și *avicellus, care stau la baza it. ucello, fr. oiseau. Româna nu are urmași
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cuvânt rar, aproape dispărut, nu apare în textele vechi, și nici în cele populare; este înregistrat însă în DEX, cu mențiunea că este regionalism. E foarte probabil că a fost concurat de sinonimul vultur < lat. vultur, -uris, existent și în dialectele sud dunărene (ar. vultur, megl. văltur). Sextil Pușcariu explică dispariția cuvântului prin absența derivatelor, care să-i fi creat o familie. Neologismul acvilă este un împrumut făcut de latiniști, din același lat. aquila. iepure Lat. lepus, -oris „iepure“, termen de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
păstrat decât în sardă (pappai „a mânca“); pappare din italiană și (a) păpa din română continuă să se folosească mai ales în vorbirea copiilor. orb Cuvântul orb este moștenit din latină de câteva limbi romanice; în afară de română, se identifică în dialecte din nordul Italiei și în retoromană. Dacă spunem numai atât, punem în evidență doar care este răspândirea termenului în Romania, fără să explicăm de ce și cum s-a ajuns la această situație. Fiind vorba de un cuvânt latinesc la origine
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
trebuie să cercetăm cum stau lucrurile în latină. În latina clasică, se folosea cu sensul de „lipsit de vedere“ cuvântul caecus, care s-a transmis limbilor iberoromanice: sp. ciego, port. cego, cat. cec. În italiană, s-a păstrat în unele dialecte centrale, precum și în textele medievale (mai ales normande și provensale) din Franța (v. fr. cieu, prov. sec). Începând din secolul 2 d. H., cu același sens apare orbus (prima atestare, la Apuleius), cuvânt care înainte însemna „orfan (de tată)“. Cel
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
îndrăzneț. Grație marelui succes al cărții Roman de Renard (secolul 13), termenul renard s-a impus cu sensul de „vulpe“, eliminând v. fr. goupil, moștenit din latină. Obiceiul de a da nume de persoană acestui animal există și în unele dialecte italiene meridionale; și în sardă, unde există zece denumiri distincte ale acestui animal, unele sunt la origine nume de persoană. Cuvântul raposa din spaniolă și portugheză provine din rabo „coadă“, probabil datorită cozii stufoase a vulpii. Înlocuirea lui b cu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
curent în aromână (în Transilvania și Moldova, termenul curent este bumb). Al. Rosetti crede că termenul a fost adus, odată cu obiectul, de negustorii italieni. Cuvintele dop și stinghe, aduse și ele în discuție de unii etimologi, sunt împrumuturi recente din dialectul săsesc. Alte împrumuturi După ce limba română s-a constituit ca idiom distinct de latina din care provenea, împrumuturile au fost mai numeroase datorită variatelor sale contacte lingvistice; româna s-a dezvoltat într un mediu aloglot, separată timp de secole de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
origine cuvânt galic, fr. marais este un cuvânt de superstrat, latinizat sub forma mariscus în textele merovingiene și carolingiene, fr. mare a fost împrumutat din vechea germanică nordică; it. pantano este un cuvânt de origine preromanică, iar it. palta (din dialectele nordice) provine dintr-o rădăcină mediteraneeană; cat. bassa și sp. balsa sunt din substratul iberic. Dintre domeniile onomasiologice afectate de împrumuturile romanice timpurii, fauna și flora prezintă cel mai mare număr de termeni de acest fel. Pentru conifere, se păstrează
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
domeniile onomasiologice afectate de împrumuturile romanice timpurii, fauna și flora prezintă cel mai mare număr de termeni de acest fel. Pentru conifere, se păstrează din latină doar pinus (în toate limbile romanice) și abies „brad“, aproape dispărut (păstrat doar în dialectele italienești); în rest, apar termeni din substrat (rom. brad, fr. sapin). Nici lat. quercus „stejar“ nu s-a păstrat decât în italiană și dialectal logudorez al limbii sarde, iar robur, în spaniolă și occitană; în celelalte limbi romanice, pentru denumirea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
alcătui, a cheltui, a făgădui, fel, hotar etc.). Altele sunt populare doar în graiurile din Transilvania (bai, dărab), cele mai noi circulând în graiurile ardelenești unde bilingvismul este viu (feștic „vopsea“ < magh. festék, teglăzău „fier de călcat (rufe)“ < magh. téglázóvas). Dialectele românești sud-dunărene nu au niciun element maghiar, deci contactul dintre română și maghiară a avut loc după epoca românei comune, după secolul 12. De aici se poate trage o concluzie importantă pentru etimologie: un cuvânt care există și în dialectele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Dialectele românești sud-dunărene nu au niciun element maghiar, deci contactul dintre română și maghiară a avut loc după epoca românei comune, după secolul 12. De aici se poate trage o concluzie importantă pentru etimologie: un cuvânt care există și în dialectele sud-dunărene nu poate avea etimologie maghiară. În această situație este afină, considerat greșit de Cihac ca fiind din maghiară; trebuie să fie un cuvânt vechi, din moment ce termenul există și în aromână. Elementele maghiare mai vechi prezintă, în raport cu cele mai noi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mai ales atunci când avem aceeași formă și același sens în mai multe limbi slave. În astfel de situații, se apelează la criteriul răspândirii geografice. Cuvintele răspândite pe tot (sau aproape tot) teritoriul dacoromân (unele dintre ele regăsindu se și în dialectele sud-dunărene), de felul lui babă sau lopată, pot fi considerate vechi slave sau vechi bulgare. Faptul că un cuvânt slav se găsește în sudul teritoriului dacoromân este un indiciu că termenul respectiv provine din bulgară sau sârbă; dacă însă este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]