1,929 matches
-
I ă Îtc "I ă Î" Identități culturaletc "IdentitĂȚi culturale" Concept polimorf, care se regăsește atât În abordările științifice, cât și În cunoștințele obișnuite, identitatea este un dat dificil de Înțeles, din cauza multidisciplinarității sale și, În același timp, din cauza raporturilor dialectice care stau la baza rețelelor conceptuale cu care poate fi asociat. ν Numeroase sunt disciplinele care jalonează domeniul continuu ce pornește de la experiențele particulare, care stau la baza identităților personale, și ajunge până la afilierile colective, care catalizează construcția socială a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și altul, dintre similitudine și alteritate, sunt nenumărate. Până acolo Încât Edgar Morin a consacrat În Întregime tomul 5 al Metodei sale „identității umane”, căreia Îi aplică o necesară „gândire complexă” (Morin, 2001). Dinamica identitară se bazează pe alte raporturi dialectice. Acestea ne Îndeamnă să considerăm identitatea un proces În desfășurare, nu un dat fix, și să privilegiem astfel mai curând o abordare constructivistă decât viziunea esențialistă (sau substanțialistă) care era dominantă În trecut. După ce vom examina câteva concepte care organizează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
2001, pp. 198-199) ă nu este decât una dintre formele necesarei luări În considerare a alterității În construirea identității personale. Mai general, putem spune că alteritatea este În același timp condiție și instrument al dinamicii identitare. Individualul și colectivul. Raportul dialectic dintre același și celălalt interferează cu un raport similar Între individul „singular” și colectivitate. Pe de o parte, identitatea se bazează pe o afirmare a eului, pe o individualitate care Îl face pe fiecare om „unic”, diferit de ceilalți. Pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din acel moment, „stima publică a Început să aibă un preț”. De la Jean-Jacques Rousseau, Alexis de Tocqueville sau Karl Marx, tema inegalităților ă abordată din punctul de vedere al contractului social, al jocului „pasiunilor generale și dominatoare” sau al materialismului dialectic ă a ocupat un loc esențial atât În sociologie, cât și În filosofie sau În științele politice, câteva perspective putând fi totuși privilegiate. Reguli de drept universale și egalitarism Din punct de vedere empiric, se pot măsura, cu ajutorul unor indicatori
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Lui Senghor, care arată că, pentru Césaire, albul și negrul simbolizează capitalul și respectiv munca, Îi răspunde că noțiunile de clasă și de rasă nu se pot suprapune. „De fapt”, spune el, „negritudinea apare ca timp slab al unei progresii dialectice”, adăugând apoi că „ea este trecere, și nu destinație, mijloc, și nu scop ultim” (Sartre, 1997, p. XLI). Frantz Fanon, fost elev de-al lui Césaire la Liceul Schoelcher din Fort-de-France, reacționează la acest discurs: „Eroarea lui Sartre a fost
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ceva deînvățat de la el. Ne aflăm astfel destul de aproape de Paul Ricœur care, deși insistă ca și Habermas și Apel pe dialog și reciprocitate, caută să păstreze, În Soi-même comme un autre (1990), o sferă a convingerii care intră În relație dialectică cu cea a argumentației. Convingerile noastre, care țin de identitatea și cultura noastră, trebuie supuse argumentației. Căci dacă este adevărat că nu ne putem desprinde de ceea ce suntem, la fel de adevărat este și că nu putem nici să renunțăm la gândirea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și prin maniera în care se desfășoară interacțiunea. O dată definit cadrul de început al acestuia, dezvoltarea lui este în permanență redefinită prin ansamblul evenimentelor discursive. Cu alte cuvinte, relația dintre text și context nu este în nici un punct unilaterală, ci dialectică, în sensul că prin context se modelează limba și limba modelează contextul. Contextul nu este doar o constrîngere asupra limbii, ci și un produs al utilizării limbii. Astfel, în mod treptat, după direcția trasată de T. A. van Dijk (în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este o marcă a negocierii punctelor de vedere care caracterizează orice interacțiune, atunci cînd argumentarea este alctuită în linii generale, din enunțuri-reacție la ceea ce spune altcineva. V. cvasiindicator, dialog, dilogism, discurs repetat, interacțiune, intertextualitate, negociere, polifonie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN DIALECTICĂ. În înțeles etimologic, cuvîntul dialectică înseamnă "discuție, conversație cu cineva", de unde s-a ajuns la accepțiunea de formă particulară de dialog între doi parteneri, ale căror schimburi de opinii sînt orientate spre cercetarea metodică a adevărului. Această accepție a dialecticii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
punctelor de vedere care caracterizează orice interacțiune, atunci cînd argumentarea este alctuită în linii generale, din enunțuri-reacție la ceea ce spune altcineva. V. cvasiindicator, dialog, dilogism, discurs repetat, interacțiune, intertextualitate, negociere, polifonie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN DIALECTICĂ. În înțeles etimologic, cuvîntul dialectică înseamnă "discuție, conversație cu cineva", de unde s-a ajuns la accepțiunea de formă particulară de dialog între doi parteneri, ale căror schimburi de opinii sînt orientate spre cercetarea metodică a adevărului. Această accepție a dialecticii, ca artă de a construi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
contrarii. Dialectica este, în această perspectivă, un mod de interacțiune după anumite reguli între doi parteneri, cel care răspunde și trebuie să apere o anumită afirmație (sau opinie) și cel care întreabă și o contestă. Ca instrument, este folosit silogismul dialectic, avînd trăsătura de a fi bazat pe premise care sînt numai idei admise, iar nu adevăruri absolute, ca în cazul silogismului logic. Un moment important l-a cunoscut dialectica prin filozofia lui Hegel, unde reprezintă procesul necesar care determină progresul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în teatrul lui Eugen Ionescu. În perspectiva pragmaticii lingvistice, cercetările asupra dialecticii au intenționat realizarea unui model normativ prin care argumentarea să fie orientată spre rezolvarea diferențelor de opinie. În acest sens, au fost delimitate patru etape ale unei dezbateri dialectice: confruntarea (apariția unui dezacord), deschiderea (asumarea de către parteneri a statutului de susținător și de opozant cu implicațiile dialectice ale acestor roluri), argumentarea (furnizarea de argumente de către susținător și de critici de către opozant) și concluzia (bilanțul tentativei de rezolvare). Încălcarea regulilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin care argumentarea să fie orientată spre rezolvarea diferențelor de opinie. În acest sens, au fost delimitate patru etape ale unei dezbateri dialectice: confruntarea (apariția unui dezacord), deschiderea (asumarea de către parteneri a statutului de susținător și de opozant cu implicațiile dialectice ale acestor roluri), argumentarea (furnizarea de argumente de către susținător și de critici de către opozant) și concluzia (bilanțul tentativei de rezolvare). Încălcarea regulilor discuției critice constituie un paralogism, căci observațiile susținătorului și ale opozantului trebuie să urmeze tratarea rațională a diferendului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
adică ansamblului de reprezentări predominante din punct de vedere social și redate în limba obișnuită, a căror valoare de adevăr este incertă. Potrivit lui Aristotel, există idei admise de (aproape) toți oamenii și, prin aceasta, învestite cu autoritate, folosite în raționamentele dialectice și retorice. Argumentația dialectică are însă datoria de a le verifica, iar argumentația retorică de a le trata în cadrul unui conflict particular, fiind folosite pentru conciliere sau pentru apărare. V. autoritate, dialectică, retorică, stereotip. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN DUBLA CONSTRÎNGERE
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
predominante din punct de vedere social și redate în limba obișnuită, a căror valoare de adevăr este incertă. Potrivit lui Aristotel, există idei admise de (aproape) toți oamenii și, prin aceasta, învestite cu autoritate, folosite în raționamentele dialectice și retorice. Argumentația dialectică are însă datoria de a le verifica, iar argumentația retorică de a le trata în cadrul unui conflict particular, fiind folosite pentru conciliere sau pentru apărare. V. autoritate, dialectică, retorică, stereotip. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN DUBLA CONSTRÎNGERE. Un concept fundamental enunțat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin aceasta, învestite cu autoritate, folosite în raționamentele dialectice și retorice. Argumentația dialectică are însă datoria de a le verifica, iar argumentația retorică de a le trata în cadrul unui conflict particular, fiind folosite pentru conciliere sau pentru apărare. V. autoritate, dialectică, retorică, stereotip. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN DUBLA CONSTRÎNGERE. Un concept fundamental enunțat de Școala de la Palo Alto (care s-a ocupat de studiul comunicării paradoxale) este cel de "dublă constrîngere" și se manifestă printr-un paradox pragmatic care se regăsește
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe baza calculului predicatelor. Lucrări de referință: Funktion und Begriff, 1891 (trad. rom. Funcție și concept, în Frege, Gottlob, Scrieri logico-filozofice, Editura Științifică, București, 1977, pp. 235-280); Über Sinn und Bedeutung, 1892 (trad. rom. Sens și semnificație, în vol. Materialismul dialectic și științele moderne, București, 1966, pp. 54-79) ; Über Begriff und Gegenstand, 1892 (trad. rom. Despre concept și obiect, în Frege, Gottlob, Scrieri logico-filozofiece, pp. 281-312); Was ist eine Funktion?, 1904 (trad. rom. Ce este o funcție? în Frege, Gottlob, Scrieri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
istoria profană prezintă riscul de a situa, prin absolutizare, însăși viața lui Iisus Hristos undeva în illud tempus, pe tărâmul mitului sau al speculației metafizice. De fapt, această teorie, apărută în lumea protestantă la începutul secolului trecut, este specifică teologiei dialectice a lui Karl Barth, recul firesc față de ofensiva criticismului istoric și de lamentabilele reconstituiri istoriografice ale personajului istoric Iisus. Dialectica celor două istorii este descrisă concis de Casserley: "Istoria terestră (secular history) este mijlocul cu care și prin care Istoria
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Filozofii nu au făcut decât să interpreteze lumea în diferite moduri; important este însă de a o schimba". Lenin l-a urmat mot à mot și a schimbat-o. Ce a ieșit, l-ar fi îngrozit chiar pe Marx. Materialismul dialectic și istoric, așa cum s-a numit concepția lui Marx despre istorie, pune la baza societății și suprastructurilor sale realitatea economică. Nu Providența divină sau Spiritul Absolut guvernează procesul istoric, ci materia. Documentul programatic al marxismului, Manifestul Partidului Comunist este, înainte de
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Ce s-ar fi întâmplat dacă Napoleon ar fi fost ucis în acțiune la Toulon?", se întreabă Engels într-o scrisoare către Borgius din 25 ianuarie 1894. "Desigur că un altul i-ar fi luat locul"3 conchide părintele materialismului dialectic și istoric. Viziunea sa deterministă asupra istoriei, unde condițiile economice generează suprastructura socială, inclusiv istoria societății, strivește orice geniu sub povara necesității. În această logică deterministă, ne întrebăm (și pentru Engels) cine i-ar fi putut lua locul lui Iisus
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
istoriei universale 10. Dar paradoxal, Hristos se validează atât prin confirmarea. cât și prin infirmarea așteptărilor mesianice 11: "Pentru iudei sminteală, pentru neamuri, nebunie" (I Corinteni, 1, 23). De fapt, întreaga istorie a creștinismului, conchide Niebuhr, este o continuă tensiune dialectică între adevărul lui Hristos și adevărul perceput de oameni. Ea este plină de mândria și pretențiile nebunești ale omului de a sfida suveranitatea lui Dumnezeu. Întruparea Fiului lui Dumnezeu, faptul central al istorie creștine, este un eveniment unic și irepetabil
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
toate părțile, teologia riscă să devină ea însăși o ancilla historiae, cu atât mai mult cu cât nu ripostează. Acest arianism modern, care făcea din Iisus un personaj istoric genial, omițând natura sa divină, a provocat reacția unei teologii noi, dialectice, bazată pe filozofia existențialistă a lui Kierkegaard și, mai târziu, Heidegger. Karl Barth, cel mai cunoscut teolog al acestei direcții, merge până la a tăgădui istoricitatea lui Iisus, așa cum o vedeau neoprotestanții liberali, considerând-o nerelevantă pentru fenomenul credinței: În cadrul istoriei
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
saturare a exemplului cu trăsături indirecte, pînă la punctul în care devine implauzibil. 6. În chestiunea semnalului, ceea ce lipsește pînă acum din lista de diferențe între DD și DI este modul în care, fiind reproduse direct, calitățile „colorate”, idiosincratice și dialectice ale vorbirii și gîndirii unui personaj, reprezentate prin VI, nu reușesc să se transfere în versiunea DI. Înrădăcinate în subiectivitatea și evaluările specifice ale acelui personaj, ele nu pot fi reținute într-o versiune DI standard, care urmărește să redea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de plecare al reflecției lui Lipset și Rokkan din textul lor fondator nu este conceptul de clivaj, ci acela de partid pe care ei îl înțeleg ca un "agent al conflictului și instrument de integrare", fiind vorba despre un proces dialectic. "This conflict integration dialectic is of central concern in current research on the comparative sociology of political parties". Și, afirmă aceștia în continuare, "the emphasis will be on conflicts and their translation into party systems" (p. 5). Ceea ce dă valoare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
lui Lipset și Rokkan din textul lor fondator nu este conceptul de clivaj, ci acela de partid pe care ei îl înțeleg ca un "agent al conflictului și instrument de integrare", fiind vorba despre un proces dialectic. "This conflict integration dialectic is of central concern in current research on the comparative sociology of political parties". Și, afirmă aceștia în continuare, "the emphasis will be on conflicts and their translation into party systems" (p. 5). Ceea ce dă valoare paradigmei pe care o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
investigăm arhivele pentru a afirma că regimul comunist român, de la instaurare până la dispariția sa, și-a definit propria reprezentare în termeni holistici: partidul, poporul, masele muncitorești și țărănești, societatea socialistă, colectivele muncitorești sunt termenii care invadau discursul oficial. Dacă materialismul dialectic și istoric s-a văzut într-adevăr investit cu un caracter științific, aceasta nu a fost grație capacității sale conceptuale de a specula asupra inevitabilității socialismului sau abilității de a încredința proletariatului rolul de agent al sfârșitului lungii perioade istorice
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]