1,626 matches
-
Suceava. În același timp, membrii de partid din județele Baia, Ismail, Hotin, Neamț, Năsăud, Sibiu, Someș, Storojineț, Tulcea au ignorat cerința ziarului "Mișcarea". În 1936, acțiunea intitulată "Leul pentru "Mișcarea"" a continuat, scăzând însă în intensitate. În apelul repetat de direcțiunea ziarului se afirma, că "unul din țelurile principale [...] e solidarizarea maselor în jurul acțiunii politice pe care o intreprindem", insistându-se asupra necesității ca mandatele să provină "din contribuția tuturor" și nu "din entuziasmul personal al unui singur prieten"212. Pentru că
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
precum și T-ul așezat pe marginea "pistei", de fapt, a câmpului, terenul neposedând o pistă specială de beton. Asigurat că totul este în ordine, reduc motorul, intru pe panta de aterizare și fără să am vreo posibilitate de legătură cu direcțiunea aerodromului (lipsa legăturii radio), arunc o ultimă privire asupra cerului și terenului, aterizez, și mă dirijez către hangarul de unde o siluetă în uniformă franceză se desprinde și se îndreaptă către mine, făcându-mi semne unde trebuie să mă opresc. Mă
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
slabă", iar „câștigătorii" sunt în pragul repetenției. Când nu câștigă nimeni este vorba despre „o clasă dificilă". Miza ambelor părți este demnitatea personală. La cealaltă extremă a relației profesor-elev se află profesorul identificat total cu clasa, luptând pentru ea cu direcțiunea școlii și cu inspectorul (S. Marcus, 1999, p. 11). Acestea sunt cele două extreme teoretice ale unui continuum. În realitate profesorul și elevul nu trebuie să fie nici față în față, în conflict, nici identificați, ceea ce ar anula scopul actului
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de tehnocrat, unul independent politic și cu expertiză în domeniu, totul în temeiul unor principii permanent aplicabile, întocmind și o schemă de personal care să ofere, cum am spune astăzi, un feed-back, care să asigure autoreglarea și controlul calității managementului: "Direcțiunea căilor ferate, dacă e posibil a tuturor căilor ferate ale statului, ar trebui constituită după următoarele principii: E practic, pentru ca să existe unitate de voință și acțiune, ca în capul administrației căilor ferate să fie o singură persoană, care se poate
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cu ocazia publicării a doua volume cuprinzând câteva studii ale acestor lingviști: Hașdeu, 1974 și Coșeriu, 1994). Să vedem însă care este paragraful din Principiile de lingvistică de la care a plecat acad. Berejan atunci când a făcut afirmația de mai sus: "Direcțiunea aproape exclusivamente arheologică, inaugurată de cătră fundatorii linguisticei, trebuie înlocuită printr-o direcțiune integrală; integrală nu numai prin constantă unire a peritezei cu anateza, ci mai ales prin aceea că studiul dialectelor moderne, pline de viață și avute în tot
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1974 și Coșeriu, 1994). Să vedem însă care este paragraful din Principiile de lingvistică de la care a plecat acad. Berejan atunci când a făcut afirmația de mai sus: "Direcțiunea aproape exclusivamente arheologică, inaugurată de cătră fundatorii linguisticei, trebuie înlocuită printr-o direcțiune integrală; integrală nu numai prin constantă unire a peritezei cu anateza, ci mai ales prin aceea că studiul dialectelor moderne, pline de viață și avute în tot felul de material, câtă să ne serve că temelie, de unde să ne urcăm
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
plutind pe d'asupra, le scăpa din vedere"1. Așa cum se studiază generalmente Știință limbei, ea ne apare că un măreț edificiu, pe care-l examinăm de departe, făcându-ne din afara o idee totală despre posițiunea lui, despre întindere, înălțime, direcțiune, stilul arhitectonic, ba până și despre câte ceva din interior, intru cât se poate zări pe ici pe colea printre obloanele ferestrelor. Apropiindu-ne însă de grandioasă clădire, noi constatăm din capul locului, că ea nu formează un singur corp, precum
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Teoria limbii, editate de G. Ivănescu și Carmen-Gabriela Pamfil, Cu un studiu introductiv și comentarii de G. Ivănescu, Editura Academiei, București, 1984, pp. IX-XLVI. Meyer 1884 = W. Meyer, [Columna lui Trajanŭ. Revista mensuala pentru istoria, linguistica și psicologia poporana. Sub direcțiunea dlui B.P. Hașdeu, Neue Serie, III, 1882], recenzie publicată în "Zeitschrift für Romanische Philologie", 1884, VIII. Band, pp. 143-146. Mihăilă 1983 = G. Mihăilă, Operă lingvistică și filologica a lui B.P. Hașdeu, în Hașdeu 1877/1983, pp. 7-58 [studiu introductiv la
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și iubire creștină.” Pr. Protopop Vilie Doroșincă, Protopopiatul Iași II - “Am fost impresionată de necazul acestor familii din Scânteia dar plăcut surprinsă de inimoșii elevi de la Liceul Agricol din Iași care s-au implicat exemplar în această acțiune filantropică. Felicitări direcțiunii, profesorilor și părinților care i-au educat în spiritul creștin-ortodox!“ Claudia, Parohia “Sfântul Andrei“Iași - Liceul Agricol din Copou s-a remarcat în ultimii ani prin numeroase activități cu caracter comunitar. Participarea, deopotrivă a elevilor, profesorilor și părinților, împreună cu reprezentanți
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
al XIX-lea - Vasile Butză, bucureștean de origine, și-a început studenția belgiană la Facultatea Tehnică a Universității din Liège (secțiunea artelor și manufacturilor). Pe 6 / 28 iunie 1898 Însărcinatul cu Afaceri al României la Bruxelles primea o misiva din partea Direcțiunii Comerciale și Consulare a Ministerului Afacerilor Străine de la București prin care era informat că tânărul Vasile Butză primea un ajutor de 150 de lei pe lună, vreme de 3 ani, cu începere din 1 august 1897, din partea Ministerului Lucrărilor Publice
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
fost tocmai cuviincios, ceea ce am putut și eu personal a constata la Universitatea unde corespondență cu Dl. Zlătescu mi'a fost comunicată, ca să'mi probeze că D-sa recunoaște datoria către Universitate. Am putut dobândi numai alăturatul certificat emanând de la Direcțiunea Liceului "Mihai Viteazul" din Bucureșci. Dl. Petre Zlătescu are trebuința de certificatul de mai sus și de diplomă de doctor în drept pentru a le prezenta Consiliului de disciplină militară, înaintea căruia este tradus, si a dovedi prin ele că
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
e aprobată de statul belgian, se deosebește de cele ale noastre și ale altor popóre [...]. Libertatea ei constă în faptul că nici un curs nu e predat în chip tendențios, lăsându-se studentului deplină libertate de a urma cutare sau cutare direcțiune filosofica, literară, științifică, după ce mai întăiu i s'a înfățișat toate opiniile cunoscute. Apoi prin faptul că, mai ales străinii nu's obligați a asista regulat la cursuri și prin acela că în același an școlar cine e perfect preparat
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Problema "Cultural", vol. 196, Corespondență din 30 decembrie 1903 / 12 ianuarie 1904 și 8 / 21 ianuarie 1904, nepaginat. 2 Ibid., Scrisoare a Legației României de la Bruxelles către Mathilda Ilian, 8 / 21 ianuarie 1904, nepaginat. 3 Ibid., vol. 195, Adresa a Direcțiunii Afaceri Comerciale și Consulare către Însărcinatul cu Afaceri al Legației României la Bruxelles, 10 iunie 1898, nepaginat. 4 Ibid., Corespondență oficială a Rectoratului Universității din Liège cu Consulatul României, respectiv a acestuia din urmă cu Legația de la Bruxelles, 13 iulie
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
locală a Ligii Culturale și de biblioteca publică. Tipografiile locale I. Bendit, Cultura și M. Saidman au publicat, încă din 1877, producția intelectuală a zonei 40. Cu mari eforturi, intelectualitatea locală publică periodic, începând cu 1932, revista literară Înmuguriri, sub direcțiunea lui Mihail Havriș și a profesorului Virgil Tempeanu, deschisă tinerelor talente, dar și colaboratorilor de renume: Lovinescu, Sadoveanu, Artur Gorovei, Leca Morariu. Suceava. Fostă reședință a Moldovei lui Ștefan cel Mare, Suceava se dezvoltă ca centru urban în patru etape
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
feminin. 3.3.3 Institutul Modern de domnișoare "I. G. Duca", Botoșani O știre din paginile ziarului Neamul Românesc anunța, în 1920, deschiderea porților unei noi instituții de învățământ pe meleagurile botoșănene: Institutul Modern de Domnișoare din Botoșani de supt direcțiunea d-nei Cristina St. Goraș - Instalat în casă proprie, în cea mai splendidă posițiune a orașului, având un internat de 200 de paturi, 26 saloane spațioase și un parc admirabil, își redeschide cursurile pe ziua de 20 septembrie a.c. cu următoarele
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a Inginerilor din România (A.G.I.R.), 1919-1938. ***, Buletinul Asociațiunii generale a profesorilor secundari din România, 1921-1922. *** ,Buletinul Federației corpului didactic din România, I, nr. 1, 1930. ***, Confederația Asociațiunilor de Profesioniști Intelectuali, Buletin informativ, 1, Tip. Cultura, București, 1933-1938. ***, Ministerul Justiției. Direcțiunea generală a personalului și administrației justiției, Anuarul Magistraturii, Tip. Curierul judiciar, București, 1925. ***, Recensământul general al populației României, Editura Institutului Central de Statistică, București, 1930. ***, Societatea Scriitorilor Români, Buletin, Tipografiile Curții Regale, București, 1928-1938. ***, Statistica învățământului public și particular din
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
să exploreze specificul național (în Societatea Scriitorilor Români, Buletin, Tipografiile Curții Regale, București, 1934). 81 Iorgu G. Toma, "Justiția în Bucovina", în Ion I. Nistor, Zece ani de la unire, Cernăuți, Tiparul Glasul Bucovinei, 1928, pp. 134, 146. 82 Ministerul Justiției. Direcțiunea generală a personalului și administrației justiției, Anuarul Magistraturii, Tip. Curierul judiciar, București, 1925. 83 Confederația Asociațiunilor de Profesioniști Intelectuali, în Buletin informativ, nr. 2-4, Tip. Cultura, București, 1938, pp. 90-92. 84 Date preluate din Mihail Mihailide, Medici-scriitori și publiciști români
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
român și moldovean, care reprezentau, pentru locuitorii Basarabiei și nu numai, același lucru. Iată ce istorisește Ion Pelivan, din amintirile sale de tinerețe de la sfârșitul veacului al XIX-lea: „Când sosea la Chișinău renumitul cor al Mitropoliei din Iași, sub direcțiunea lui Gavriil Musicescu, toate galeriile din teatrul „Blagorodnoe Soborul”, unde Musicescu fărmăca lumea cu concertele sale, erau ocupate aproape numai de seminariști. A doua zi după concert, noi, seminariștii, repetam, de cele mai multe ori (...) toate melodiile auzite în ajun
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
suporte nici constrângerea regimului celular sever, nici pe cea a coabitării forțate, zi și noapte, într-un spațiu închis și cel mai adesea, cu un volum de aer insuficient, cu un număr restrâns de femei, mereu aceleași și alese de către direcțiune (...). La Mislea nu se aflau la secret decât deținutele care refuzau orice fel de muncă. Din opoziție deliberată față de regimul politic al țării sau din refuzul de a accepta exploatarea socialistă, vai!, nu capitalistă, a ultimelor lor puteri. Acestei extrem de
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
cere un concediu și nu se prezintă la Parlament. O mare amărăciune păstra în suflet împotriva lui Ion Brătianu. O săptămână înainte de a muri publică în Românul o scrisoare prin care declara că, fiind slăbit și bolnav, se retrage de la direcțiunea Românului, pe care o trece fiului său Vintilă. Câteva ore înainte de a muri a vorbit încă cu soția și cu fiii. Tot timpul se interesa de știrile telegrafice. Până a închis ochii a vorbit de muncitori și de țărani. Îndată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Gri gore Manolescu. Regina Isabeau - d-șoara Fanșeta Vermont, mai târziu d-na Grigore Ventura, Filip cel Bun - Iancu Petrescu, Dunois - C. Nottara. În sala Bossel, trupa de operetă germană a fost înlocuită de o trupă de ope retă franceză, sub direcțiunea d-lor Claudius și Sandré. Acum viața politică absoarbe aproape totul în România. Apropiindu-se sesiunea parlamentară, liberalii de toate nuanțele din opoziție se întrunesc și și aleg un comitet însărcinat să dea o direcțiune unitară acțiunii în contra guvernului. Sunt
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de ope retă franceză, sub direcțiunea d-lor Claudius și Sandré. Acum viața politică absoarbe aproape totul în România. Apropiindu-se sesiunea parlamentară, liberalii de toate nuanțele din opoziție se întrunesc și și aleg un comitet însărcinat să dea o direcțiune unitară acțiunii în contra guvernului. Sunt aleși în acest comitet: Dumitru Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Gheor ghe Mârzescu, Ion Docan, D. Giani, general Haralambie, Petre Grădișteanu, Petre Cernătescu, Gr. Cozadin, Pană Buescu și Gheorghe Paladi. Acest comitet are însărcinarea de a se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mai teoretic, fiind lipsite totodată de aprecierile incitante cuprinse în publicistica lui Panu apărută în periodicele de limbă română. [apariția ziarului epoca] Cu cât intrăm în toamnă, cu atât se întețește agitația politică. La 16 noiembrie apare ziarul Epoca sub direcțiunea nominală a lui Grigore Păucescu, având ca prim-redactor pe Barbu Delavrancea, însă, de fapt, adevăratul conducător și sufletul ziarului este Nicu Filipescu, proprietarul foaiei. Grigore Păucescu, ca și Barbu Delavrancea nu ereau puși în capul ziarului decât firme.* În
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cabinetul Lascăr Catargiu, fost ministru plenipotențiar, una din capacitățile financiare ale țării. [gheorghe panu este condamnat pentru articolul său din lupta intitulat „omul periculos“] Nemulțumirile mari în contra lui Ion Brătianu și a regimului său încep să mai ia și altă direcțiune, opoziția începe să atace pe Rege. Regele Carol este făcut răspunzător, regele Carol este acuzat că protege pe Brătianu, regele Carol, în schimbul apanagiului acordat, apără pe Brătianu și-l menține la putere. Curentul împotriva Regelui crește zilnic, Gheorghe Panu hrănește
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
dramă. Totuși Caragiale s-a încăpățânat a reprezenta Regele Lear cu Iancu Petrescu în rolul titular. Bineînțeles, cu tot talentul și cu toată inteligența interpretului, rolul nu intra în mijloacele lui Petrescu. Rezultatul a fost că, de îndată ce Caragiale a luat direcțiunea, spectacolele se jucau față de băncile absolut goale. De la 1873 un asemenea dezastru nu se întâlnise la teatrul acesta. Spre a atrage publicul, Caragiale a reprezentat Vicleniile lui Scapin de Molière, o piesă foarte hazlie, jucată de toți comicii de forță
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]