133,326 matches
-
căutarea luminii, se coagulează insesizabil și conserva toate stările și tensiunile aspirației sale către formă ultima. Că într-o adevărată stratigrafie arheologică, în opera finita pot fi citite nenumăratele etape ale nașterii, creșterii și desăvîrșirii formei; suprafață aproape neprelucrata, mărturie directă a neantului inițial, coexista și se împletește inseparabil cu volumul decupat subtil sau cu suprafața șlefuita și patinata meticulos pînă cînd textura capătă culoarea verzuie a unui bronz scitic sau abstracția unei oglinzi. Fără a fi interesat în mod special
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
de valoare comună conotînd trecutul unui grup uman. Scopul studiului acesta este dublu: pe de o parte de a urmări felul în care s-a produs deplasarea de accent semantic în termenul "patrimoniu", si pe de altă parte, dar în directă legătură, de a analiza constituirea acelei mentalități care a permis deplasarea respectivă. Pentru un arhitect bănuiesc că interesant este mai cu seamă primul aspect (prin acesta înțeleg faptul că Choay discuta diverse politici de păstrare a patrimoniului, constituirea primelor comisii
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
să ediție. Din cei zece sculptori care au participat la prima etapă, cea de proiecte, au rămas pînă la sfîrșit doar șapte: Titi Ceară, Vlad Ciobanu, Ionel Cojocariu, Vasile Ivan, Laurențiu Mogosanu, Sava Stoianov și Gheorghe Zărnescu. Prin intervenția lor directă și prin perseverența poetului Ștefan Drăghici, consilierul șef al Inspectoratului pentru cultura Călărași, au fost, cel putin deocamdată, înfrînte simbolic și redimensionate moral două medii la fel de ostile. Primul dintre ele este cel politico-industrial, acel proces forțat, împotriva naturii dar tipic
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
monotonie și din lene mentală, s-a risipit înfrînta de propria să incoerenta. Parcă anume spre a confirma acest scenariu simbolico-taumaturgic, lucrările celor șapte artiști individualizează perfect relația gîndirii artistice cu natura materialului și cu sursele lui industriale. O preluare directă a fierului din mediul său convențional, pe care-l prelucrează mai apoi minimalist și îl asociază unei gîndiri abstracte și reci, sugerează, prin lucrările lor, Vasile Ivan și Gheorghe Zărnescu; primul, într-o geometrie anguloasa și ascensionala, celălalt printr-una
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
nu se pot niciodată intersecta sînt, de fapt, repere ale aceleiași realități și ele se întîlnesc inevitabil în practică și în istoria artei. Așa cum frotajul, chituirea sau incastrarea sînt tehnici mecanice sau expresive, de care compoziția și expresivitatea se leaga direct, bășica de porc, fierea de bou, zeama de usturoi și leșia, desi par extrase dintr-un inventar magic, sînt substanțe, ingrediente și suporturi care multă vreme au fost indispensabile meșteșugului artistic. Din această pricina, dincolo de utilitatea lui academică, acest Dicționar
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
dau - sau să citez - o definiție care să mă satisfacă. Numai în secolul nostru au fost propuse, din diverse perspective, circa douăzeci, în general, valabile, începînd cu școala formală rusă (la care întrebarea, retorica, de mai sus face o trimitere directă) și terminînd cu promotorii, relativ recenți, ai postmodernității. Ca să nu mai vorbim de secolele anterioare, dacă n-ar fi decît să începem cu Boileau (al carui singur "drept" de a se află într-un punct zero mai mult decît ipotetic
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
a unui verb reflexiv este procedeul preferat în limba literară actuala, mai ales in stiluri impersonale cum sînt cel științific și cel administrativ. Persoană a II-a sg. este evitată în dialogul cu un superior de teama confuziei cu adresarea directă la singular" (Gramatică pentru toți, ediția a II-a revăzuta și adăugita, București, Humanitas, 1997, p. 328). Persoană a II-a singular, frecvență în proverbe, e așadar caracteristică pentru limbajul popular și pentru oralitate, persoana a III-a a reflexivului
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
ar fi una pur și simplu constatativa, derivată nemijlocit din chiar configurația materialului de referință. Dacă prima atitudine, romantică și sentimentală, ar manipula datele specifice ale genurilor artistice pentru a le face în mod necesar compatibile, pentru a identifica filiații directe sau măcar premise comune, cea de-a doua ar fi la fel de falsă prin excesul de orgoliu, prin utopia unicității și, mai ales, prin ideea subînțeleasa a unui climat etnicist și autarhic. Așadar, singura atitudine cu șanse reale de a valorifica
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
al răzvrătirii, dar n-ar respira nicidecum un aer confortabil de parteneriat. Acel aer pe care expoziția româno-belgiană îl respira în mod legitim, pentru că ea nu pornește de la ideea unei anumite dependente, ci de la aceea a deplinei autonomii în ceea ce privește legăturile directe. O asemenea expoziție, ce cuprinde două școli care se raportează cam în aceleași fel la marile centre artistice europene, are același caracter și, în consecință, aceleași libertăți, ca și o expozitie româno- sau belgiano-bulgară, -albaneză, -sîrbă ș.a.m.d. Și
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
ironie... Emoția poetului care e cordial primit de rege la Palat, pare autentică, în îndoitul înțeles că răspunde, din cîte știm, practicii curente a monarhului, om foarte instruit în domeniul umanist și fin degustător de literatură, de-a întreține relații directe cu oamenii de litere, cît și pentru că reprezintă - nu-i asa? - o flatare a "sufletului simplu" astfel omagiat: "M-am dus la Palat în haine de șiac. M-am căznit să iau între valeții de la ușă o poză. N-am
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
Constantin Țoiu O FATĂ directă, agera, cu un aer dîrz, concentrat, de alergătoare de cursă lungă... Puține fraze sincere și călduroase, s-a întîmplat să-mi fie adresate în scris - exceptînd rudele sau confrații - decît aceea iscălita de călăuza Muzeului Balzac din Sachă, domnișoara Bourdelle
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
în propria să substanță germenele disoluției, îi este preferată acum suprafață perfectă, imaculata și abstractă a pînzei. Materialitatea acesteia dispare în fața absolutei sale monotonii, iar tonurile cromatice crude și fără vreun suport figurativ capătă și ele, prin raportare la tehnică directă a colajului, o impersonalitate rece și nu lipsită de o anume sălbăticie. Expresionismul abstract al acestui nivel, faptul ca tonul, suprafața și tușa își sînt suficiente sieși, plasează această componentă a expoziției în zona limbajului pur si viril, sub al
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
un grupaj de monologuri - cu titlul Tendințe postmoderne în proza românească. Semnatarii intervențiilor sunt: Cornel Moraru, Gabriel Dimisianu, Mircea Nedelciu, Dan-Silviu Boerescu, Luca Pitu, Henri Zalis și Marian Victor Buciu. În stilul său binecunoscut, Luca Pitu propune - desigur, fără legătură directă cu problema prozei românești - să nu renunțăm la "Doina eminească", "xenofoabă", ci să o rescriem, în conformitate cu idealurile de azi: "Cam așa: Cine n-o iubi streinii,/ Mîânca-i-ar ficații câinii! Ori: Ehehe, Român Sireacul/ Intră-n NATO cu Poleacul!..." * Caius Traian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
parte a materializării acestui ambițios proiect: întâiul volum din Filosofia inconștientului (Editură Trei, 1998). Se pot observa, în urma lecturii, instrumentele cu care a lucrat autorul: elementele unei indispensabile, abundente și variate bibliografii. În mijlocul acestei acumulări de informație, consecventă sa implicare directă (că psihanalist) în lucrul cu inconștientul i-a fost, fără îndoială, de un mare folos orientativ. M-aș grăbi să remarc, înaintea ctitoririi - tipic noiciene, a - unui interes european pentru această carte (perfect posibil, de altfel), dublă ei semnificație - sintetică
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
o anumită descompunere lăuntrică, ea capătă, simultan, înfățișarea pierderii de sine, a disperării și a spaimei. O asemenea scenă, fără nici o trimitere către social sau către convulsiile istoriei imediate, este compoziția întoarcerea de la înmormîntare (1948). Fără a fi vreo legătură directă, de natură epică sau de oricare alta, între această lucrare și studiile din 1954 și 1956 pentru proiectul 1907, o anumită solidaritate a expresiei și a viziunii există cu certitudine între ele.
Corneliu Baba, în absența aniversării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17413_a_18738]
-
avansează pe teritoriul modalității amplu narative și adanc tipologice, prin Cartea nunții și Enigmă Otiliei. După instaurarea stalinismului, impune cu Bietul Ioanide, ăn 1953, atrăgăndu-si atacuri violente din partea dogmaticilor. Acum, să examinăm ce am ănceput a contura: raporturile lor epistolare directe, de astă dată an aerul rarefiat al demnității fiecăruia. an mod limpede urcăm la un etaj superior iar dezbaterea nu ne apare nici ăntepenită an false solemnități nici frivol impresionista. Va fi de cuprins intervalul 1945-1954, extrem de agitat, la ănceput
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
observator exersat al societății românești; el surprinde esențialul, iar esențialul nu se perimează atât de repede. Și mai interesante - de-a dreptul captivante - sunt reconstituirile principalelor momente ale revoluției. Comentariile lui Stelian Turlea - scurte, funcționale - alternează cu depozițiile unor participanți direcți la evenimente, ca Laszlo Tökes, Constantin Dăscălescu, Ion Iliescu, Ion Caramitru, Mircea Dinescu, Petre Român, Dan Iosif sau Victor Atanasie Stănculescu. Autorul stăpânește artă montajului, creând din cuvinte un film al evenimentelor din decembrie 1989, un film alert și dramatic
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
coordonate majore: prima, care ar putea fi numită coordonată verticală a expoziției, se referă la succesiunea fizică a lucrărilor, la ierarhizarea lor în spațiu și la componentă simbolică derivată de aici, iar cealaltă coordonată, cea orizontală, se identifică în relația directă dintre lucrări, în dialogul lor simultan și nemijlocit. Din punct de vedere strict spațial, expoziția se întinde pe două niveluri după ce traversează și zona intermediară a scărilor, iar discursul ei simbolic urmărește îndeaproape acest vector. Astfel, mișcarea în interiorul expoziției este
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
a lucrului. Dar fizionomia, percepția mea despre alt lucru este probabil și propria să percepție despre el însuși, într-un fel oarecare. Ceea ce exprimă el este cumva o concluzie despre modul său de a fi, de a exista. Expresia să directă sau indirectă, mișcarea sau nemișcarea, fiecare în parte vorbește despre o intenție de a fi, realizată sau nu, despre satisfacție sau nemulțumire. Dacă vorbim despre un om, atît față cît și corpul spun ceea ce gândește el în felul lui inconfundabil
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
undeva cunoști echivalentul interior al sentimentului care le condiționează. Acest echivalent emoțional este deja plasat în adâncimea gândirii într-un mod nemijlocit. Regasind deci lucruri evidente în făptura altor lucruri, în aparență și de asemenea în realitatea lor ascunsă percepției directe, ai dintr-odată o intuiție clară a interiorității lucrurilor care sunt percepute. Nu numai atestarea prezenței lor, ci chiar sentimentul de familiaritate cu gândirea lor până în resorturile ei ascunse. Apoi lucrurile denumite inanimate au și ele modul de existență viu
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
ani nu au adus ceva realmente nou în proza de peste Ocean. Să fie această o oboseală a ficțiunii? O scădere a interesului unui public refugiat cu arme și bagaje în brațele serialului sitcom de televiziune? Și una, și cealaltă, în directă legătură. Updike e convins că în ziua de azi nu prea mai exista cititori de proza scurtă, ca ficționalul a devenit senzațional și ca atare îl găsim în revistele de scandal ori pe ecranele televizorului, pe Internet mai recent, nu
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
Cristian Teodorescu După nenumărate scandaluri politice, după scandalul masonilor, a izbucnit și scandalul echipei naționale de fotbal. N-ar fi de mirare dacă s-ar găsi cineva să facă o legătură directă ăntre aceste scandaluri și să aflăm că lumea fotbalului de la noi e guvernată de masoni care speculează dezbinarea politică din România. an ceea ce mă privește, cred că la noi fiecare scandal ași are propriile sale cauze, atât doar că aceste
Oameni indispensabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17492_a_18817]
-
care au o trăsătură negativă nu apare în dicționare sau în gramatici. O sumara verificare o confirmă totuși, demonstrînd că locuțiunea a circulat de la o limbă la alta împreună cu preferințele ei semantice: pe un corpus ad-hoc (improvizat chiar prin căutarea directă pe texte românești din Internet) am gasit construcția urmată de cuvintele: pericol, catastrofă, accident chimic, accident nuclear, intoxicație, urgență, război, agresiune armata, deces, infracțiune flagrantă, divergență, demisie, demitere, remaniere guvernamentală. Evident, nu toate elementele seriei sînt la fel de grave și tragice
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
Orchestră Națională Radio) a fost o falanga puternic individualizata an anii cei mulți pe care Conta i-a trăit ca prim conducător. Era o imagine limpede a naturii lui energice, voluntare, impetuoase, active, capabilă de efort. O estetică a comunicativității directe a dominat interpretările lui Iosif Conta. Este revelatoare o răsfoire a documentelor de evidentă ale Redacției Muzicale din Radio pentru a ăntelege cât de mult a lucrat Iosif Conta. Astfel că, o urâre de prosperitate trebuie să ăncheie aceste gânduri
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
să mă feresc de curentul de aer care îmi răvășește părul. La această oră peronul este aproape pustiu. Îmi agăț de gât ecusonul de „intrare liberă” pentru că, din stația de metrou Place Bonaventure unde mă voi opri, există o trecere directă spre holul salonului de carte. Când ridic capul zăresc, nu departe de mine, un domn înalt care mă privește zâmbind, în timp ce își aranjează cu eleganță un fular, foarte lung, albastru. Nu-mi vine să-mi cred ochilor! Este celebrul scriitor
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]