7,594 matches
-
artă. Bonaparte impune austriecilor un tratat care face din el un adevărat împărat proconsul al Italiei, care domnește peste Republicile surori. Acesta va fi pretextul unei a doua coaliții împotriva Franței, în fața căreia aceasta va fi din nou victorioasă. Răsturnînd Directoratul printr-o lovitură de stat, Bonaparte instituie regimul Consultatului și pune capăt Revoluției, instaurînd un regim care reprezintă sinteza principiilor noi, formulate în 1789 și a principiului autorității, propriu vechiului regim. Sprijinită pe burghezie, noua societate sacrifică libertatea în favoarea restabilirii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
imposibil de știut dacă, odată Revoluția în siguranță, Robespierre ar fi aplicat această politică de pace pe care o preconiza mai înainte pentru a putea să-și folosească forțele existente în Franța la realizarea obiectivelor Revoluției. Dar Convenția thermidoriană, apoi Directoratul (Constituția Anului III, 1794) aduc la putere pe partizanii îndîrjiți ai expansiunii revoluționare. În materie de politică externă, Merlin de Douai domină Convenția thermidoriană. Sub influența sa, victoriile armatei franceze extind granițele Republicii. Din 1795, Belgia este din nou anexată
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al Rhinului. Tratatele din 1795 nu reprezintă de altfel decît prima etapă a marii expansiuni franceze, care se realizează în favoarea războaielor care continuă. Prima coaliție aduce împotriva Franței două mari puteri: Anglia și Austria, susținute de vasalele ei, principatele italiene. Directoratul își îndreaptă primele eforturi către aceasta din urmă. În timp ce generalii Jourdan și Moreau se îndreaptă spre Viena pe drumurile germane, o a treia armată, comandată de Bonaparte, trebuie să realizeze în Italia o tenta Europa în timpul Revoluției tivă de diversiune
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
amintește foarte bine procedeele diplomatice ale vechiului regim față de Polonia. Adevărat proconsul al Italiei, Bonaparte trebuie totuși să renunțe la a mai ieși în evidență. El a dat prea multe dovezi de independență pentru a nu se teme de răzbunarea Directoratului. Hotărît să lase Directoratul să se discrediteze singur, el sugerează să i se încredințeze comandamentul unei armate care va cuceri Egiptul, pentru a tăia legăturile Angliei cu Indiile și unde, de altfel, aceasta întîmpină mari dificultăți. Bonaparte se îmbarcă la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
diplomatice ale vechiului regim față de Polonia. Adevărat proconsul al Italiei, Bonaparte trebuie totuși să renunțe la a mai ieși în evidență. El a dat prea multe dovezi de independență pentru a nu se teme de răzbunarea Directoratului. Hotărît să lase Directoratul să se discrediteze singur, el sugerează să i se încredințeze comandamentul unei armate care va cuceri Egiptul, pentru a tăia legăturile Angliei cu Indiile și unde, de altfel, aceasta întîmpină mari dificultăți. Bonaparte se îmbarcă la 19 mai 1798. În lipsa
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se discrediteze singur, el sugerează să i se încredințeze comandamentul unei armate care va cuceri Egiptul, pentru a tăia legăturile Angliei cu Indiile și unde, de altfel, aceasta întîmpină mari dificultăți. Bonaparte se îmbarcă la 19 mai 1798. În lipsa lui, Directoratul consolidează paravanul protector al Republicilor-surori, destinat să izoleze departamentele franceze de o Europă ostilă. Republica Batavă, Republicile italiene adoptă Constituții copiate după cea franceză din timpul Directoratului. La conducerea lor sînt numiți oameni care împărtășesc opiniile grupurilor aflate la putere
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
aceasta întîmpină mari dificultăți. Bonaparte se îmbarcă la 19 mai 1798. În lipsa lui, Directoratul consolidează paravanul protector al Republicilor-surori, destinat să izoleze departamentele franceze de o Europă ostilă. Republica Batavă, Republicile italiene adoptă Constituții copiate după cea franceză din timpul Directoratului. La conducerea lor sînt numiți oameni care împărtășesc opiniile grupurilor aflate la putere în Franța. Și cînd, amenințat din stingă de iacobini și din dreapta de regaliști, Directoratul reacționează prin lovituri de stat care îi atacă și pe unii (22 floreal
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ostilă. Republica Batavă, Republicile italiene adoptă Constituții copiate după cea franceză din timpul Directoratului. La conducerea lor sînt numiți oameni care împărtășesc opiniile grupurilor aflate la putere în Franța. Și cînd, amenințat din stingă de iacobini și din dreapta de regaliști, Directoratul reacționează prin lovituri de stat care îi atacă și pe unii (22 floreal) și pe ceilalți (18 fructidor), generalii francezi susțin în republicile-surori lovituri de stat asemănătoare. De la Mediterana pînă la Marea Nordului, un scut de re-publici-surori înconjoară de acum înainte
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
francezilor începe să prevaleze asupra interesului pentru concepțiile noi. Aceasta obține cîteva succese militare răsunătoare, dar care nu sînt decît de scurtă durată. Primele succese ale membrilor coaliției provoacă întoarcerea în Franța a lui Bonaparte, hotărît să profite de discreditarea Directoratului în urma înfrîngerilor suferite. Cu toate că situația militară fusese restabilită cînd a debarcat la Toulon, în octombrie 1799, el se debarasează fără greutate de un regim de care Franța este sătulă și care este atît de subminat din interior încît, pentru realizarea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
nu încape nicio îndoială, cu excepția cazului când nu afișează moravuri încă și mai deșucheate. Oricum, atitudinea lor este criticată vehement de presa vichistă și de o mare parte a opiniei publice. Sunt palidele reflexii ale muscadinilor și minunatelor din perioada Directoratului"121, scriu unii, copii palide ale acelor excentrici eleganți de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Desigur, așa-numiții zazous nu sunt singurii care sfidează interdicțiile impuse de regim. Pe perioada întregului război sunt organizate în mod clandestin petreceri-surpriză, prin pivnițe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
puține arme, prea puțini aliați, iată cauzele înfrângerii", a declarat mareșalul în discursul său din 20 iunie 1940. "Incredibilii" (les Incroyables) și corespondentul lor feminin "minunatele" (les Merveilleuses) sunt nume folosite cu referire la reprezentanții subculturilor la modă în Franța Directoratului. Numele lor apar uneori fără litera r (incoyables și meveilleuses), deoarece acești oameni voiau să-și arate prin "proscrierea" literei r îndurerarea pe care le-o produsese execuția regelui. Les Incroyables și-au atras porecla de muscadini deoarece foloseau parfumuri
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
filiala Iași, faptul ca Inca de la 15 martie expediase domnului Simirad o scrisoare prin care Îi cerea demisia din Primăria Iașului și din Partidul Alianță Civică, la care nu primise răspuns. Înainte de a da publicității scrisoarea, o aducea la cunoștința directoratului PAC: ,,Domnule Constantin Simirad, Pentru ca In segmentele terminale, propensiunea dumneavoastră pentru foștii nomenclaturiști, pentru torționari, lichele și În general pentru o lume de care ne desparte o revoluție costisitoare, este evidentă; Pentru că o continuitate standard burghezo-proletară va nutrește antipatia agresivă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
didactice; interzicerea implicării clerului în activitatea școlilor poporale care erau subordonate direct administrației școlare din provincie; obligativitatea frecvenței școlare. Conform aprecierilor lui C. D. Loga, într-o prefață care făcea elogiu inspectorului regal al școlilor ortodoxe, la începutul secolului XIX directoratul Timișorii avea 180 de școli, iar cel al Caransebeșului avea 238 de școli confesionale și poporale. Preparandia din Arad devine unul din centrele culturale și politice românești, alături de cea din Oradea, în preluarea inițiativei în mișcarea culturală și politico-națională a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
1862 ierarhia ecleziastică. În acest fel, spiritul laic s-a impus în școala poporală și a promovat introducerea științelor în învățământ. Până la reforma din perioada liberală, statul a promovat constant reforme pentru modernizarea învățământului, de sus în jos, folosind eficient directoratele școlare locale și directorii ce se aflau în fruntea acestora. Concomitent, monarhia a lăsat pe seama comunităților locale, a latifundiarilor și mai puțin a bisericilor, susținerea materială a școlii, construcția, dotarea și întreținerea învățătorului. Până la 1862, în întreg spațiul bănățean s-
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
1918), al lui C-tin Argetoianu (1921 și 1931) și al lui I. V. Gruia (1926). Dar cele care și-au găsit aplicarea în practică au fost mult mai puține. Prima experiență datează din perioada 1929-1931, când au fost înființate directoratele ministeriale care erau simple circumscripții administrative de deconcentrare a serviciilor exterioare ale administrației ministeriale. Ele erau în număr de 7: 1. Directoratul ministerial I Muntenia, cu reședința la București (cuprindea 7 județe); 2. Directoratul ministerial II Bucovina, cu reședința la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
aplicarea în practică au fost mult mai puține. Prima experiență datează din perioada 1929-1931, când au fost înființate directoratele ministeriale care erau simple circumscripții administrative de deconcentrare a serviciilor exterioare ale administrației ministeriale. Ele erau în număr de 7: 1. Directoratul ministerial I Muntenia, cu reședința la București (cuprindea 7 județe); 2. Directoratul ministerial II Bucovina, cu reședința la Cernăuți (9 județe); 3. Directoratul ministerial III Basarabia, cu reședința la Chișinău (9 județe); 4. Directoratul ministerial IV Transilvania, cu reședința la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
perioada 1929-1931, când au fost înființate directoratele ministeriale care erau simple circumscripții administrative de deconcentrare a serviciilor exterioare ale administrației ministeriale. Ele erau în număr de 7: 1. Directoratul ministerial I Muntenia, cu reședința la București (cuprindea 7 județe); 2. Directoratul ministerial II Bucovina, cu reședința la Cernăuți (9 județe); 3. Directoratul ministerial III Basarabia, cu reședința la Chișinău (9 județe); 4. Directoratul ministerial IV Transilvania, cu reședința la Cluj (18 județe); 5. Directoratul ministerial V Oltenia, cu reședința la Craiova
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
circumscripții administrative de deconcentrare a serviciilor exterioare ale administrației ministeriale. Ele erau în număr de 7: 1. Directoratul ministerial I Muntenia, cu reședința la București (cuprindea 7 județe); 2. Directoratul ministerial II Bucovina, cu reședința la Cernăuți (9 județe); 3. Directoratul ministerial III Basarabia, cu reședința la Chișinău (9 județe); 4. Directoratul ministerial IV Transilvania, cu reședința la Cluj (18 județe); 5. Directoratul ministerial V Oltenia, cu reședința la Craiova (6 județe); 6. Directoratul ministerial VI Moldova, cu reședința la Iași
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
erau în număr de 7: 1. Directoratul ministerial I Muntenia, cu reședința la București (cuprindea 7 județe); 2. Directoratul ministerial II Bucovina, cu reședința la Cernăuți (9 județe); 3. Directoratul ministerial III Basarabia, cu reședința la Chișinău (9 județe); 4. Directoratul ministerial IV Transilvania, cu reședința la Cluj (18 județe); 5. Directoratul ministerial V Oltenia, cu reședința la Craiova (6 județe); 6. Directoratul ministerial VI Moldova, cu reședința la Iași (9 județe); 7. Directoratul ministerial VII Banat, cu reședința la Timișoara
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
reședința la București (cuprindea 7 județe); 2. Directoratul ministerial II Bucovina, cu reședința la Cernăuți (9 județe); 3. Directoratul ministerial III Basarabia, cu reședința la Chișinău (9 județe); 4. Directoratul ministerial IV Transilvania, cu reședința la Cluj (18 județe); 5. Directoratul ministerial V Oltenia, cu reședința la Craiova (6 județe); 6. Directoratul ministerial VI Moldova, cu reședința la Iași (9 județe); 7. Directoratul ministerial VII Banat, cu reședința la Timișoara (5 județe). O a doua organizare de tip regional datează din
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cu reședința la Cernăuți (9 județe); 3. Directoratul ministerial III Basarabia, cu reședința la Chișinău (9 județe); 4. Directoratul ministerial IV Transilvania, cu reședința la Cluj (18 județe); 5. Directoratul ministerial V Oltenia, cu reședința la Craiova (6 județe); 6. Directoratul ministerial VI Moldova, cu reședința la Iași (9 județe); 7. Directoratul ministerial VII Banat, cu reședința la Timișoara (5 județe). O a doua organizare de tip regional datează din timpul dictaturii carliste, 1938-1940, și a fost aceea a ținuturilor (colectivități
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cu reședința la Chișinău (9 județe); 4. Directoratul ministerial IV Transilvania, cu reședința la Cluj (18 județe); 5. Directoratul ministerial V Oltenia, cu reședința la Craiova (6 județe); 6. Directoratul ministerial VI Moldova, cu reședința la Iași (9 județe); 7. Directoratul ministerial VII Banat, cu reședința la Timișoara (5 județe). O a doua organizare de tip regional datează din timpul dictaturii carliste, 1938-1940, și a fost aceea a ținuturilor (colectivități teritoriale distincte cărora le era conferită personalitatea juridică). Cele 10 ținuturi
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ca Franța să joace timp de vreo zece ani rolul elevului obraznic din "clasa atlantică". Ocazia apare în iulie 1958 cînd între Washington și Londra este semnat un acord asupra schimbului de informații confidențiale în domeniul nuclear. În fața perspectivei unui directorat anglo-american, în septembrie, generalul de Gaulle adresează generalului Eisenhower o scrisoare în care cere o conducere tripartită a NATO (Statele Unite, Anglia și Franța) care ar presupune și elaborarea unei strategii politice și militare comune, controlul colectiv al armelor nucleare ale
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
O relatare mai amplă referitoare la activitatea lui I.L. Caragiale ca director general al Teatrului Național, în 1888-1889: Caragiale erea un distins autor dramatic, avea mulți prieteni și venea urmărit de multe speranțe. Dar nenorocul lui Caragiale a vrut ca directoratul lui să fie însoțit de una din cele mai grave crize prin care a trecut vreodată Teatrul Național. Din tot felul de împrejurări, unele datorite întâmplării, altele datorite chiar lui Caragiale, aproape toți actorii de valoare au părăsit Teatrul Național
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
era greu de închipuit. Claymoor ajunsese o mare autoritate în specialitate și nu ereau puține cucoanele care-i trimiteau daruri frumoase pentru ca să le acorde, în cronicile sale, cele mai deosebite laude. Și la Teatrul Național erea Ioan Ghica director. Sub directoratul lui Ioan Ghica au fost trimiși la Paris ca să vadă și să se instruiască Aristizza Romanescu și Grigore Manolescu; sub directoratul lui Ioan Ghica, Vasile Alecsandri apare victorios. George Marianu face să i se joace comedia de salon După despărțenie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]