3,842 matches
-
dar combătând valorizarea excesivă a lui Camil Baltazar; Cioculescu se mai ocupa, foarte critic, de ediția Eminescu, Poezii filosofice. Poezii lirice, realizată de Lucian Blaga și Sextil Pușcariu, pe care o contesta integral, ca nejustificată, chiar „vătămătoare” (prin „lipsă de discernământ, de gust, ignoranță”, chiar „tembelism” în alterările de text etc.), apoi comenta amiabil romanul Moartea unei republici roșii al lui F. Aderca și Drumul cu plopi al lui Cezar Petrescu. Se mai recenzează (semnat T.M., inițialele fiind ale lui Tudor
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
În stepă), Tudor Vianu, care publică de la numărul 45/1920 (De la fereastră), Vladimir Streinu, care colaborează de la numărul 22/1922 (Pe sufletul meu), Ilarie Voronca (Gară de provincie, 44/1922) ori Camil Petrescu, dând o mare parte din Ciclul morții. Discernământul mentorului de la S. se deschide spre formule variate, dacă nu chiar opuse. El decelează modernitatea liricii lui Lucian Blaga, sesizându-i fiorul existențial într-un text publicat la rubrica „Figurine”, care inaugurează o serie de medalioane despre Ion Minulescu, George
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
Renunță la comentariul aplicat, destinat să valorizeze trăsăturile fiecărui autor, pentru a proceda la realizarea unui studiu modern de sinteză. „Spațialitatea” și „axa temporală” sunt considerate referințe estetice dominante pentru arta scriitorului francez dintre 1800 și 1900. Argumentele, selectate cu discernământ și cu fervoare analitică, au în vedere scriitori care au conferit personalitate secolului al XIX-lea francez: Chateaubriand, Victor Hugo, Alfred de Musset, Balzac, Stendhal, Gustave Flaubert și Émile Zola. Alături de exactitatea comentariului și de soliditatea construcției, pe care bogăția
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
esența rămânând însă permanent aceeași - formarea personalității umane. Ca și în cazul psihoigienei familiei, și psihoigiena școlară pune probleme serioase pentru individ, grupurile umane și structurile sociale. Ele trebuie privite cu cea mai mare seriozitate și trebuie acționat cu mult discernământ pentru a evita o deteriorare a stării de sănătate mintală, promovând în paralel cu progresul social și progresul omului. Capitolul 19 Psihoigiena activității profesionale 1. Cadrul general al problemei Activitatea profesională reprezintă un sector esențial în psihobiografia individului, cu efecte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
măsuri explicative care să promoveze originalitatea. O raționalizare a „nevoilor” din care să decurgă o „dietetică a pulsiunilor”. Cultura intelectuală și morală. Deturnarea nevoilor către scopuri creative, personale. Se va urmări cultivarea și dezvoltarea „simțului critic” în vederea formării capacității de discernământ între „util-valoros” și „inutil-nevaloros”. Selectivitatea valorilor presupune independența spirituală, maturitatea emoțional-afectivă, o judecată matură, sănătoasă, obiectivă și originală. Dependența de „obiectele de consum” se manifestă prin „cursa cumpărăturilor” ca manifestare pulsională de a intra în posesia acestora, în sensul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care acesta și-i însușește în cursul procesului de reflectare. Ei presează în sensul vectorializării comportamentului. p. 132 CÂMPUL OBIECTIV (REALUL) „REAL/IDEAL” FACTORI DE PERSUASIUNE ASUPRA INDIVIDULUI PLAN NEOMATIC CUNOAȘTERE SOCIETATE INTEGRARE NATURA MUNCA REFLECTARE CAUZALITATE CÂMPUL MOTIVAȚIONAL ZONA DISCERNĂMÂNTULUI CENZURAT „REAL/IDEAL” SPAȚIUL SOCIAL ECHILIBRUL AXIOLOGIC SOCIAL SANOGENEZA ADAPTAREA SOCIALĂ PERSOANE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) MOTIVE MOBILURI DELIBERARE DECIZIE + ACȚIUNE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) DEZADAPTAREA SOCIALĂ A PERSOANEI MORBIGENEZĂ DEZECHILIBRU AXIOLOGIC SOCIAL (ANOMIE) ZONA DE LIBERTATE A PERSOANEI (INTERNĂ
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deschisă, în spațiul social, ca o reacție față de factorii exogeni ai realității externe cu care persoana a venit în contact. Din punct de vedere dinamic, se pot identifica trei câmpuri ale personalității: câmpul motivațional (motive + mobiluri); câmpul atitudinal sau zona discernământului, a deliberării; câmpul volițional (decizie + acțiune). Sensul desfășurării dinamice a comportamentului uman este dinspre câmpul motivațional către câmpul volițional. Între aceste două câmpuri se stabilește o sumă de forțe ce reprezintă starea de tensiune intrapsihică a personalității. Relația dintre câmpurile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este dinspre câmpul motivațional către câmpul volițional. Între aceste două câmpuri se stabilește o sumă de forțe ce reprezintă starea de tensiune intrapsihică a personalității. Relația dintre câmpurile motivațional și, respectiv, volițional este sancționată sau cenzurată în planul atitudinal al discernământului, printr-un proces de deliberare. În situația în care procesul de deliberare este suficient de puternic, dispunând de o logică și o stare de conștiință clare, putem vorbi de un discernământ normal. Dacă deliberarea se face după un model logic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
volițional este sancționată sau cenzurată în planul atitudinal al discernământului, printr-un proces de deliberare. În situația în care procesul de deliberare este suficient de puternic, dispunând de o logică și o stare de conștiință clare, putem vorbi de un discernământ normal. Dacă deliberarea se face după un model logic defectuos (obsesiv, delirant), sub impulsul unor stări afective particulare (euforie, anxietate, depresie), al unor stări de conștiință alterată (obnubilare, confuzie, stări crepusculare) sau de altă natură (traumatisme, intoxicații, infecții), procesul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
normal. Dacă deliberarea se face după un model logic defectuos (obsesiv, delirant), sub impulsul unor stări afective particulare (euforie, anxietate, depresie), al unor stări de conștiință alterată (obnubilare, confuzie, stări crepusculare) sau de altă natură (traumatisme, intoxicații, infecții), procesul de discernământ va suferi importante modificări, împiedicând persoana în aprecierea justă a stărilor sale motivaționale și obligând-o să ia decizii greșite, neconcordante cu motivele, absurde sau cu un grad crescut de periculozitate antisocială, atât pentru sine, cât și pentru societate. În funcție de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modificări, împiedicând persoana în aprecierea justă a stărilor sale motivaționale și obligând-o să ia decizii greșite, neconcordante cu motivele, absurde sau cu un grad crescut de periculozitate antisocială, atât pentru sine, cât și pentru societate. În funcție de gradul de modificare, discernământul poate fi atenuat sau complet pierdut. Deliberarea apare ca un proces de analiză simultană a mobilurilor și deciziilor persoanei, ca o punere de acord a acestora în scopul conservării integrității sistemului personalității și pentru elaborarea unei dinamici comportamentale adecvate. Proiecția
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cazul unei consimțiri libere”. Or, „iresponsabilitatea” care implică o greșeală morală este legată de incapacitatea psihică a individului de a discerne între motivațiile și consecințele actelor sale. În acest caz, psihoigiena își spune din nou cuvântul: incapacitatea de a avea discernământul faptelor proprii, fiind cauzată de o alterare a stării de sănătate mintală, igiena mintală are rolul de a susține valorile morale tocmai în scopul promovării prin intermediul acestora a stării de echilibru sufletesc, a sănătății mintale. 2. Atitudinea societății față de boala
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prezintă un pericol social; d) dacă se poate aplica subiectului o sancțiune penală; e) dacă subiectul poate fi tratat și recuperat. Expertiza medico-legală psihiatrică pune câteva probleme, după cum urmează: a) examinează subiectul din punct de vedere medico-psihiatric și stabilește dacă discernământul acestuia, legat de acțiunile sale, este păstrat, diminuat sau pierdut; b) se stabilește dacă subiectul este: responsabil de actele sale; iresponsabil de actele comise; parțial responsabil de actele sale și, în acest caz, în ce măsură este responsabil; c) dacă subiectul este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rând o semnificație juridică și nu se calchiază pe cel al conceptelor nosologiei psihiatrice. Gradul de alienare mintală este cel din care decurge și stabilirea stării de responsabilitate a subiectului față de acțiunea sa. Din acest motiv, trebuie făcute următoarele precizări: discernământul este capacitatea de a aprecia exact intenția și motivația acțiunii; responsabilitatea este capacitatea de a răspunde de consecințele acțiunii. Expertiza va face aprecieri și asupra persoanei infractorului; în această privință, există două teorii: a) C. Lombroso consideră că toți criminalii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu Dec. 33, care prevede stabilirea măsurilor de siguranță socială și regimul internării obligatorii pentru bolnavii psihic cu potențial antisocial. În plus, în cazul bonavilor psihic care au comis delicte sau crime; după expertiza psihiatrică medico-legală, care stabilește gradul de discernământ, prin hotărârea judecătorească este stabilită responsabilitatea penală în raport cu fapta comisă. În cazul în care delincventul este găsit iresponsabil, instanța judecătorească hotărăște ca, în baza Art. 113 C.P., acesta să fie internat, prin aplicarea măsurilor de siguranță, într-o instituție psihiatrică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prevederi diferite în raport cu natura cauzei, după cum urmează: - în materie civilă, se dispune, după caz, instituirea măsurilor de interdicție ale individului, fie prin tutelă, fie prin curatelă; - în materie penală, se are în vedere stabilirea gradului de responsabilitate, în funcție de starea de discernământ a individului: păstrată, diminuată sau pierdută; în raport cu gradul de responsabilitate, se stabilește pedeapsa sau măsurile de supraveghere care se impun; - din punct de vedere medical, se stabilește, în cadrul expertizei medico-legale psihiatrice, dacă subiectul este sănătos sau dacă este bolnav psihic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se stabilește pedeapsa sau măsurile de supraveghere care se impun; - din punct de vedere medical, se stabilește, în cadrul expertizei medico-legale psihiatrice, dacă subiectul este sănătos sau dacă este bolnav psihic; în cazul depistării unei afecțiuni psihice, se precizează gradul de discernământ al acestuia, dispunându-se, în funcție de aceasta, internarea obișnuită, internarea cu măsuri de siguranță sau recuperarea bolnavului. Capitolul 38 Recuperarea bolnavilor psihic și a deficienților 1. Conceptul de recuperare Orice societate umană are o mentalitate proprie, un model socio-cultural specific, care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
hotărăște atât criteriile de normalitate mintală, cât și criteriile de boală psihică. Acestea devin repere obligatorii, de care societatea trebuie să țină seama. Un asemenea exemplu este reprezentat de concluziile expertizelor medicale în diferite materii: juridică (referitoare la starea de discernământ și răspundere juridică), profesional-școlară (referitoare la capacitățile intelectuale și aptitudinile individului, la posibilitatea acestuia de a presta sau nu o activitate, legată de incapacitatea temporară sau definitivă a activității profesionale, în cazurile de acordare a asistenței sociale etc.). Unii autori
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
metoda de învățare, predare, evaluare nu poate fi considerată universal valabilă pentru toate obiectele și conținuturile învățării. Optimizarea procesului de predare, învățare, evaluare depinde de dorința cadrelor didactice de a depăși barierele metodelor tradiționale , de a prelua și folosi cu discernământ noile strategii didactice enumerate parțial mai sus. Îmbinând cele două tipuri de metode didactice (tradiționale și moderne), ținem cont de ce-i trebuie copilului ca să se dezvolte și manifeste armonios,să devină mai deschis la ceea ce este nou, mai încrezător în
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
a fi îngrijiți de o anumită persoană înțelegătoare sau chiar maternă (I. Cucu, 1980). Dar aceasta presupune și din partea medicului și anturajului acceptare, toleranță sau refuz. Nu putem cere, însă, bolnavului aflat în regresiune să aibă o judecată matură și discernământ asupra stării sale de boală. Medicul, deși înțelege aceasta, îi vine greu să se adapteze acestei stări de imaturitate afectivă, agresivă temporar sau definitiv, pe care o provoacă starea patologică și îi este cu atât mai greu cu cât boala
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
Viteazul preluate de Nicolae Densușianu din colecția Eudoxiu Hurmuzaki și de o traducere făcută după povestirea Locotenentul Iergunoff a lui Ivan Turgheniev. Tot aici se include un articol deosebit de critic, Gramatica la noi, scris de Delavrancea, referitor la carențele de discernământ, de pregătire și chiar de gust literar prezente la unii recenzenți entuziaști, de felul lui G. Ionnescu-Gion în comentariile la poeziile „lipsite de orice duh” din placheta Coarde sparte de G.T. Djuvara. Pentru deplina susținere a opiniei sale, la final
UNITATEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
când nu ești viciat de poezie”, Tudor Arghezi este „cioplitor solitar de cuvinte vechi cu înțelesuri noi”, iar cu prilejul apariției volumului al treilea din Istoria literaturii române contemporane se apreciază „atitudinea de înalt stilist” a lui E. Lovinescu și „discernământul obiectiv” cu care acesta „citează și discută pe Tristan Tzara, Ion Vinea, B. Fundoianu, Ilarie Voronca, Mihail Cosma, Stephan Roll, Romulus Dianu, Sergiu Dan”. Un articol mai substanțial este dedicat „Biletelor de papagal”, care, „în rarefiata noastră publicistică, cu reviste
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
prodigioase, gândite cu emfază ca pietre într-o construcție monumentală - opera completă în treizeci și cinci de tomuri -, mărturisesc o excesivă încredere în rostul propriei participări la îmbogățirea culturii românești. În Istoria românilor (I-XIII, 1891-1901), sârgul documentar impresionează, nu și rigoarea, discernământul critic sau posibilitățile de sinteză. Informații de valoare, adiționate în urma unei cercetări extinse în arhive și biblioteci, apar și în Istoria școalelor de la 1800-1864 (I-IV, 1892-1901; Premiul Academiei Române). Ca literat, U., vădește aceeași disponibilitate. Produce versuri, proză, teatru, încearcă
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
cu alte cuvinte vor avea principii. Sa vezi și să îți dai seama nu numai de creșterea fizică a copilului dar și de dezvoltarea lui psihica, înseamnă a înțelege viața în splendida ei desfășurare. Iată răsplata, iată succesul. Copiii au discernământ și e nedrept să spunem că nu au pricepere și că sunt incapabili în comparație cu noi. Experiența de fiecare zi ne învață că în multe situații se descurcă mai bine ca noi. Însă nu e drept să profităm de acest discernământ
OPTIMIZAREA RELAŢIEI PĂRINTE-COPIL. In: Arta de a fi părinte by Rita Burduja () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1422]
-
discernământ și e nedrept să spunem că nu au pricepere și că sunt incapabili în comparație cu noi. Experiența de fiecare zi ne învață că în multe situații se descurcă mai bine ca noi. Însă nu e drept să profităm de acest discernământ și să îi punem în situații prea grele sau prea dureroase pentru ei. Ca părinți trebuie să credem în funcția școlii. Copiii noștri trebuie să știe a-si susține părerile proprii fără a fi obraznici și dacă sunt dezaprobați să
OPTIMIZAREA RELAŢIEI PĂRINTE-COPIL. In: Arta de a fi părinte by Rita Burduja () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1422]