43,048 matches
-
unui conținut de nuanțe sonore. Se configurează astfel, printr-o varietate de aspectări ale aceluiași acum, ritmocronia decorativ-artizanală a OS. Modelată prin complementaritatea profilelor contrare, menite să personalizeze locul temporal, OS se articulează la orizont prin bucle temporale, care conferă discursului un caracter refrenic. Modalitatea expunerii este dominant caracterizată de succesivitatea propriu-zisă (pe orizontală), durabilitatea OS desfășurându-se ca șir de secvențe, a căror variabilitate intervalică este de această dată proporționată unitar (de unde și denumirile specifice duratelor muzicale - unime, pătrime, optime
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
VIII, după cucerirea Peninsulei Iberice de către musulmani, coexistau mai multe stiluri de practică muzicală : cântecul creștin, bazat în general pe modurile gregoriene, cântecul caravanierului - sau huda, adus din Orient odată cu venirea armatelor arabe și muzica de tip maur, în care discursul muzical se îmbina cu dansul, cu mișcările ritmate ale corpului. Venirea primilor sclavi muzicieni din Orient a însemnat introducerea în Al-Andalus a unei noi forme muzicale, denumită sawt. Aceasta era o formă muzicală primară, monopartită, cântată pe versurile unui poem
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Criticul literar de astăzi nu mai are același statut precum criticul literar de ieri. În perioada comunistă, instituția criticii literare era politizată, iar literatura înl ocuia oferta mult mai generoasă pe care o întâlnim în societățile libere. În prezent, când discursurile culturale sunt mult mai diversificate, când avem de-a face cu mai multe tipuri de limbaj (cel al teatrului, al filmului), când Internetul a deschis o cale de acces de neimaginat pe vremuri, literatura a pierdut din importanță. Literatura nu
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
împlinite, conform tehnicii de realizare a basului continuu și celei de diminutio. Asemenea norme prezidează și la ornamentica adăugată mai mult improvizatoric de către interpret. Dacă Barocul dezvoltase o tehnică și principii mai mult sau mai puțin obligatorii de ornamentare a discursului în interpretare, epocile următoare, bazate pe alte tipuri de structuri, alte instrumente și alte reguli de notare a dinamicii lasă mult mai puțin loc adăugirilor de note. La Mozart, problema ornamentelor propriu-zise trece, în preocupările interpreților, mult în urma celei a
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
opinii de autoritate, și completări necesare ale unor pasaje doar schițate prin punctele extreme (v. Paul Badura-Skoda - Mozart-Interpretation), sau așa- numitele „Introduceri” - mici improvizații melismatice, ce realizează trecerea de la o fermată pe o armonie de Dominantă (de regulă) spre continuarea discursului sau repriza tematică. Prezente frecvent în concertele mozartiene, acestea au persistat și mai târziu. Probabil ultima utilizare a unei asemenea introduceri improvizate, lăsată în seama interpretului, a fost în Concertul pentru vioară în Re major op. 61 de Beethoven, la
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
prin care moare omul când se împărtășește de ele, concluzionând că, pe drept cuvânt a oprit Scriptura împărtășirea de pomul simțirii<footnote Ibidem, p. 25 footnote>. Urmându-l pe părintele său Sfântul Simeon Noul Teolog<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice și etice, trad. de Ioan Ică Jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1998, p. 118. footnote>, Cuviosul Nichita Stithatul, vorbește despre o dublă înțelegere a Edenului: despre raiul cel din afară, văzut și cunoscut prin simțuri<footnote Aici se face referire
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Intrare în istorie. 1408-2000 este titlul celei dintâi nestemate, cu care se deschide subcapitolul Elegii urbane. Autoarea intră cu o anume lentoare în subiect - din motive de gradare a tensiunii relatării, dar și dintr-un fel de serenitate diplomatică a discursului, ale cărui valuri (poale) se unduiesc după tainice reguli, știute numai de cei inițiați în pașii Horei noastre tradiționale, care ba își crește circumferința, ba și-o strânge (concentrându-se, lamură, spre centrul nevăzut al lumii străbunilor). Maria Toacă se
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
care are ca și caracteristică multiculturalitatea. Timișoara este un centru universitar puternic, are cele mai importante instituții culturale, la care aș adăuga performanțele în plan economic. Pentru toatre acestea, Timișoara merită să fie Capitală Europeană a Culturii”, a spus, în discursul său, Nicolae Robu. b1.ro
Timișoara, intrată oficial în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 [Corola-blog/BlogPost/93847_a_95139]
-
o pedeapsă justă. Sau cum Bertolt Brecht scria pe la sfârsitul anilor 1930 într-unul din poemele sale: ”Strămutați suntem - blestemați. Fără casă, doar un exil este țara care ne-a primit.” Și cam așa cred că ar putea suna un discurs pe care un scriitor din diaspora și l-ar ține sie însuși: Ești sigur că scriitorilor din țara adoptivă, care se mișcă într-o lume și o limbă care le sunt familiare încă din copilărie le este mai bine decât
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
același timp și critic”, așa cum l-a descris regizorul Sergiu Nicolaescu. În ultimii săi ani, Sergiu Nicolaescu și-a continuat și cariera politică. Când și-a încheiat ultimul mandat de senator, pe 12 decembrie 2012, Sergiu Nicolaescu a susținut un discurs emoționant de la tribuna Senatului. „Vreau să vă mulțumesc pentru acești patru ani minunați pe care i-am petrecut împreună, în care dumneavoastră mi-ați dăruit stima și considerație, simțăminte pe care și eu vi le datorez. Mai am puțini ani
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
Ionescu au venit cu alte detalii și dezvăluiri despre opera deosebit de vastă a pictorului, sau cu povestiri ale unor amintiri personale evocând evenimente trăite alături de Vlaicu Ionescu. Momentul culminant al acestei lansări, ,,regizat’’ și ,,provocat’’ de Doina Uricariu a fost discursul Dnei Nina Stănculescu, care a vorbit direct din sală, creînd pentru vreo cincisprezece minute un fel de atmosferă de vrajă, de magie a unei interpretări de operă necunoscută până acum românilor. Succesul celor două lansări, ca și cel al catalogului
DOINA URICARIU – VLAICU IONESCU The Artist / Pictorul [Corola-blog/BlogPost/93887_a_95179]
-
și iată, după atâția tătuci democrați și tot atâtea progrese în cădere, am rămas în urmă cu o jumătate de veac față de suratele Europei. Lăcomia politicienilor noștri s-a aliat cu partea semnificativă a celei de la curtea integraționistă, unde, pe discursuri și ședințe puerile, se papă bugete grase, stoarse de la statele vasale. Acum casieria noastră e goală, pentru că atunci când am fost la linia de start, guvernul a dorit să depășim Occidentul, vânzând totul : de la unealtă de lucru, la capete luminate și
Estetica morţii, estul sălbatic şi incinerarea [Corola-blog/BlogPost/93872_a_95164]
-
mai mult de învățat. “Cum poate supraviețui jurnalismul de calitate?” se întreabă săptămânalul Die Zeit. Dar nu asta e întrebarea. Într-o lume în care nu e greu să te lămurești ce instituții ar profita cel mai mult de pe urma atomizării discursului public, întrebarea decisivă este: cum poate supraviețui o societate fără jurnalism? Acum că tot mai mulți jurnaliști lasă, din păcate, Silicon Valley și Wall Street să le dicteze prognozele sociale, riscăm o previziune pe cât de simplă, pe atât de calmă
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]
-
Am participat în luna aprilie la lansarea platformei civice Inițiativa România Liberală. În cadrul luxos, plin de opulență, al Hotelului Hilton (fostul Athenee Palace, simbol al Bucureștiului interbelic) am asistat la discursuri, despre dreapta, liberalism, valori morale, conservatorism, inițiativă privată, anticomunism, reforma societății, reforma statului etc., discursuri pe care le-am tot auzit din partea unor partide care au pretins a ocupa de-a lungul timpului dreapta politică. Pentru a face o mică
Despre rostul și rolul societății civile [Corola-blog/BlogPost/93910_a_95202]
-
la lansarea platformei civice Inițiativa România Liberală. În cadrul luxos, plin de opulență, al Hotelului Hilton (fostul Athenee Palace, simbol al Bucureștiului interbelic) am asistat la discursuri, despre dreapta, liberalism, valori morale, conservatorism, inițiativă privată, anticomunism, reforma societății, reforma statului etc., discursuri pe care le-am tot auzit din partea unor partide care au pretins a ocupa de-a lungul timpului dreapta politică. Pentru a face o mică paranteză, la noi problema nu e cea a discursului, ci, după cum se știe, avem o
Despre rostul și rolul societății civile [Corola-blog/BlogPost/93910_a_95202]
-
anticomunism, reforma societății, reforma statului etc., discursuri pe care le-am tot auzit din partea unor partide care au pretins a ocupa de-a lungul timpului dreapta politică. Pentru a face o mică paranteză, la noi problema nu e cea a discursului, ci, după cum se știe, avem o problemă atunci când discursul este comparat cu faptele. Aici ipocrizia este auto-devorantă. Orice societate își are ipocrizia ei (fără de care probabil că nici n-ar putea funcționa, căci ego-urile noastre suportă cu greu adevărul!), dar
Despre rostul și rolul societății civile [Corola-blog/BlogPost/93910_a_95202]
-
le-am tot auzit din partea unor partide care au pretins a ocupa de-a lungul timpului dreapta politică. Pentru a face o mică paranteză, la noi problema nu e cea a discursului, ci, după cum se știe, avem o problemă atunci când discursul este comparat cu faptele. Aici ipocrizia este auto-devorantă. Orice societate își are ipocrizia ei (fără de care probabil că nici n-ar putea funcționa, căci ego-urile noastre suportă cu greu adevărul!), dar dacă în Occident pare că ipocrizia este un bun
Despre rostul și rolul societății civile [Corola-blog/BlogPost/93910_a_95202]
-
ești partizan. Vocea ta, ca reprezentantă a interesului general, își pierde legitimitatea. Mai sunt apoi diverse asociații vocale ce activează la noi, care sunt filiale ale unor organizații internaționale. Faptul că aceste organizații își primesc finanțarea din afară și că discursul lor repetă doar discursul filialelor „mamă” le face uneori să fie privite cu suspiciune. Ele sunt văzute de multe ori ca reprezentând interesele ideologice ale Occidentului în România. Ar mai fi și a treia categorie, asociațiile pornite de jos în
Despre rostul și rolul societății civile [Corola-blog/BlogPost/93910_a_95202]
-
ca reprezentantă a interesului general, își pierde legitimitatea. Mai sunt apoi diverse asociații vocale ce activează la noi, care sunt filiale ale unor organizații internaționale. Faptul că aceste organizații își primesc finanțarea din afară și că discursul lor repetă doar discursul filialelor „mamă” le face uneori să fie privite cu suspiciune. Ele sunt văzute de multe ori ca reprezentând interesele ideologice ale Occidentului în România. Ar mai fi și a treia categorie, asociațiile pornite de jos în sus, de la firul ierbii
Despre rostul și rolul societății civile [Corola-blog/BlogPost/93910_a_95202]
-
În ziua de 24 octombrie 2014, în Aula Academiei, domnul Gheorghe Păun și-a rostit discursul de recepție printre nemuritori. Un discurs dens, lămuritor în chestiuni de strictă specialitate matematică și fizică: „Căutând calculatoare în celula biologică”. De ani de zile domnul academician Păun caută răspuns la întrebarea: „Calculează natura?” Căutările sale l-au făcut celebru
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
În ziua de 24 octombrie 2014, în Aula Academiei, domnul Gheorghe Păun și-a rostit discursul de recepție printre nemuritori. Un discurs dens, lămuritor în chestiuni de strictă specialitate matematică și fizică: „Căutând calculatoare în celula biologică”. De ani de zile domnul academician Păun caută răspuns la întrebarea: „Calculează natura?” Căutările sale l-au făcut celebru în toată lumea academică. Domeniul studiat și
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
celebru în toată lumea academică. Domeniul studiat și creat de domnul Gheorghe Păun este unul de avangardă, de care se leagă speranțe fabuloase. Noi, hic et nunc, ne facem datoria de a consemna acest moment de excepție în existența Academiei Române, publicând discursul de răspuns al domnului academician Solomon Marcus, care i-a fost profesor și mentor celui sărbătorit. (Prof. univ. dr. Ion Coja). Acad. Solomon Marcus Răspunsul acad. Solomon Marcus, la discursul acad. Gheorghe Păun - „Căutând calculatoare în celula biologică” - susținut în
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
a consemna acest moment de excepție în existența Academiei Române, publicând discursul de răspuns al domnului academician Solomon Marcus, care i-a fost profesor și mentor celui sărbătorit. (Prof. univ. dr. Ion Coja). Acad. Solomon Marcus Răspunsul acad. Solomon Marcus, la discursul acad. Gheorghe Păun - „Căutând calculatoare în celula biologică” - susținut în aula Academiei Române la 24 octombrie 2014 Drag Academician Gheorghe Păun, Ne-ați prezentat un Discurs de o remarcabilă densitate de idei. Acest Discurs trebuie citit, trebuie studiat, nu doar ascultat
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
celui sărbătorit. (Prof. univ. dr. Ion Coja). Acad. Solomon Marcus Răspunsul acad. Solomon Marcus, la discursul acad. Gheorghe Păun - „Căutând calculatoare în celula biologică” - susținut în aula Academiei Române la 24 octombrie 2014 Drag Academician Gheorghe Păun, Ne-ați prezentat un Discurs de o remarcabilă densitate de idei. Acest Discurs trebuie citit, trebuie studiat, nu doar ascultat. Câtă experiență în cercetare, câtă acumulare de căutări, câtă rafinare a ideilor, câte poticniri, reveniri, eșecuri, șlefuiri au trebuit să se petreacă, pe parcursul mai multor
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
Solomon Marcus Răspunsul acad. Solomon Marcus, la discursul acad. Gheorghe Păun - „Căutând calculatoare în celula biologică” - susținut în aula Academiei Române la 24 octombrie 2014 Drag Academician Gheorghe Păun, Ne-ați prezentat un Discurs de o remarcabilă densitate de idei. Acest Discurs trebuie citit, trebuie studiat, nu doar ascultat. Câtă experiență în cercetare, câtă acumulare de căutări, câtă rafinare a ideilor, câte poticniri, reveniri, eșecuri, șlefuiri au trebuit să se petreacă, pe parcursul mai multor decenii, până să ajungeți la această prezentare pe cât
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]