4,704 matches
-
comprehensiunii, potrivit căruia "toate conținuturile și prestațiile conceperii obiectuale sunt legate la bază într-o corelație fundată în trăire", Riedel subliniază că acest principiu din care se poate deriva "postulatul unei logici hermeneutice"151 reclamă atât "dizolvarea contradicției formelor gândirii discursive și a conținuturilor experienței", cât și "a liniilor de delimitare dintre diferite clase ale cunoștinței, pe care logica și teoria cunoașterii tradiționale le-au instituit într-un sistem de enunțuri admise științific"152. Bineînțeles, Riedel are aici în vedere reunirea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pp. 130-131. "Aici comentează V. Drăghici nivelul <<senzorial>> (procesele senzației și percepției) este legat structural de nivelul <<conceptual>>. Iar acest lucru este exemplificat în <<aprehensiunea obiectuală>> prin faptul că operațiile elementare ale comparării, separării și reuniunii, ca operații premergătoare gândirii discursive, constituie suportul operațiilor logice: conceptualizarea, judecarea, abstractizarea etc." (Prefață la op. cit., p. 12). 59 Demonstrația nu ne convinge, fiindcă se bazează pe o descriere logică a celor trei principii, insistându-se asupra caracterului lor formal. Finalmente, aceasta dovedește într-un
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
printr-o instrumentalizare lingvistică, întotdeauna politică, și pe narativitate, ușor asimilat!) vine "opera" acestui Foucault, care le întoarce pe dos, dar tot printr-o "codificare" de limbaj intelectual, ceea ce a făcut din gândirea foucauldiană mai mult un domeniu al efectelor discursive și de felurite interpretări. Într-un fel, prima parte a existenței intelectuale a lui Foucault (1954-1970) este legată, într-un mod profund indestructibil, de mitul omului subteran (the Underground Man), inventat de Dostoievski și (psih)analizat de LaCapra: "He is
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
își spunea: Nu sunt un autor! Ceea ce respingea profesorul de la Collège de France era funcția social-politică de autor, și nu dreptul asupra spuselor sale! Pe de altă parte, proliferarea autorilor în societatea de discurs modernă ar fi creat o masă discursivă, unde funcția de autor și-ar fi pierdut semnificația inițială; aceea din secolul al XIX-lea, când cei care scriau și publicau evident, mult mai puțini se distingeau de ceilalți contemporani printr-un inconfundabil raport gândire-limbaj-reprezentare. Deși Foucault se apropie
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de pe urma studiului trecutului istoric. Scrisul lui Foucault, perceput drept dificil, nu este deloc unul fluviu, unul unde coerența și vizibilitatea paragrafelor sunt la ele acasă. Ceea ce a văzut/gândit/problematizat profesorul francez a rămas mai mult pentru el, în ciuda efectelor discursive contemporane; în ciuda efervescenței academice din jurul scrierilor sale. În paragrafele din cărțile sale, Foucault propune o gândire a cunoașterii din trecut într-o manieră originală și personală. Ceea ce obosește în cărțile sale, ceea ce îi sperie pe cei cu trăiri intelectuale sau
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
serie de personalități din intelectualitatea franceză și occidentală postbelică. Toate acestea și încă multe altele, la care se adaugă ideosincrasiile sale, fac ca discursul foucauldian să fie greu de înțeles în profunzimea spuselor sale. Totuși Foucault a devenit un efect discursiv pentru lumea intelectuală de azi. Profesorul francez rămâne un reper (moral și epistemic!) pentru orice intelectual, indiferent de afinitatea sa ideologică. Folosirea conceptului "structură" în mai multe paragrafe din cărțile sale i-a adus reputația (falsă!) de filosof structuralist. Într-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
O politică în detrimentul civililor... Politicile academice ale distribuției dreptului la Cuvânt pot muri în autoritarismul lor simbolic de utilizare meșteșugită a elementului lingvistic! Ceea ce arde de un secol încoace prin gândirile contemporane! -, ceea ce se află în dispută și în lupte discursive este chiar... Cuvântul. Cuvintelor elitiste și politic servile li se vor tăia capetele pentru a-l elibera pe Regele acțiunilor, al faptelor și al schimbărilor sociale în fața imobilităților ideologico-politice și a unor senilități conservatoare. Aceste senilități nu fac decât să
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în mod critic concepțiile despre personalități, istorie, filosofie, literatură, cunoaștere, viață și politică! A gândi umanist înseamnă a gândi critic și etern reluat critic despre aceste "teme", pe care intelectualii și politicienii moderni vor să le pună într-un monopol discursiv un monopol asupra puterii. Un stat corupt și mafiot devine incapabil de a mai produce cunoaștere, valoare și putere, devine incapabil de a mai exercita putere prin autorități civice și prin cunoaștere, autoizolându-se și autoplasându-se prin elementele lui de sisteme
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politicianiste, de clan și de gintă (sau de apartenență etnică!). Astfel principiul reprezentării nu mai funcționează, fiind suspendat de o mecanică social-politică clientelară! Avem o formă de fals autoritarism (intelectual și politic!), destul de ubuesc, și printr-un soi de valorizări discursive, date de anumiți idoli "ai societății civile" pentru cei care participă la un discurs public. Există un raport de reciprocitate aritmetică între fenomenul corupției și cel al sărăcirii și distrugerii unor comunități/societăți. Cu cât o societate este mai coruptă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de alți gânditori despre care nu vorbește și nu scrie, dar care l-au făcut să vadă lucrurile într-un anumit fel. Aceste idei și concepte problematizate de Foucault au deschis noi modalități de a investiga enunțul și practicile enunțiative/discursive. Exprimarea foucauldiană comportă două influențe esențiale. Pe de-o parte, profesorul de la Collège de France avea o influență literară, de aici și propensitatea sa de mare povestitor de secol XIX (analitic, rațional, sobru, serios). Scrisul istorico-filosofic foucauldian poate sta pe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
aproape de istorie"41. În secolul al XIX-lea, nebunia a fost căutată îndeosebi în factorii ereditari, cu toate că este mult mai important să se analizeze condițiile sociale, politice, existențiale care l-au făcut pe om să cedeze psihic. Cele două practici discursive, și anume, nebunia în factori ereditari și nebunia în condiții de viață, se întrepătrund reciproc, ceea ce a făcut posibilă întemeierea psihiatriei ca disciplină modernă. Pe de altă parte, discursul psihiatriei trebuie înțeles nu atât ca o "știință" a tratării nebunilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
spune, fără nicio analiză de bun simț, consumă atât pe cel care-l spune cât și pe cel asupra căruia se face referire. Avem astfel o presiune socială și psihică asupra unui anume ceva și un mod insignifiant, de masă discursivă de a spune despre un anume ceva. Pe baza structurii filosofico-morale a Bibliei și a Coranului a fost instituit, în cele două lumi, un regim maniheist de comportare la nivel social și mental, unde Binele și Răul s-au aflat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a fost supusă unui mecanism de incitare crescândă"61 la a vorbi despre sex și, implicit, a stârni curiozități legate de el. De exemplu, între secolele al XVII-lea și al XIX-lea, s-a ajuns la o "adevărată explozie discursivă"62 referitoare la sexualitate. Această explozie discursivă nu era prezentă și oficializată în spațiul public, precum în zilele noastre, ci pe ascuns, subversivă la adresa moralei societății. Discuțiile despre sex, scrierile secrete despre sex erau plăcerile ascunse de morala vremii. Prin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
crescândă"61 la a vorbi despre sex și, implicit, a stârni curiozități legate de el. De exemplu, între secolele al XVII-lea și al XIX-lea, s-a ajuns la o "adevărată explozie discursivă"62 referitoare la sexualitate. Această explozie discursivă nu era prezentă și oficializată în spațiul public, precum în zilele noastre, ci pe ascuns, subversivă la adresa moralei societății. Discuțiile despre sex, scrierile secrete despre sex erau plăcerile ascunse de morala vremii. Prin incitarea la a vorbi despre sex s-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
-le spre diverse obiective, în zilele noastre politica s-a mutat în interiorul acestor suflete, dar tot pentru a le controla și a le direcționa spre diverse interese/obiective. Genul, căsătoria, minoritatea sexuală, drepturile copiilor sunt teme predilecte ale noii orientări discursive în media și în politică. Politica de azi distruge intimitatea fiecărui individ, a gândirii, a modurilor de fi în lume. Însă Occidentul nu a inventat o plăcere sexuală aparte, diferită de restul lumii, ci a inventat însăși iluzia existenței acestei
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
există multiple relații complementare. Pentru lumea modernă sexualitatea a devenit o "nouă religie", iar reprezentările sale (mentale, lingvistice și plastice) concurează, la modul serios, reprezentările și credințele unor religii tradiționale (Islamul, Mozaismul, Creștinismul). Un soi de ritualizare publică și solemnitate discursivă traversează sexul modern, transformant și transformator (de energii umane în plăceri indistincte). Foucault comenta cu umor această reorientare discursivă 69 a predicării sexului în era revoluțiilor sexuale. Sexualitatea ca religie dă frâu liber instinctelor, pasiunilor, (libidoului, ar spune Freud) într-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
plastice) concurează, la modul serios, reprezentările și credințele unor religii tradiționale (Islamul, Mozaismul, Creștinismul). Un soi de ritualizare publică și solemnitate discursivă traversează sexul modern, transformant și transformator (de energii umane în plăceri indistincte). Foucault comenta cu umor această reorientare discursivă 69 a predicării sexului în era revoluțiilor sexuale. Sexualitatea ca religie dă frâu liber instinctelor, pasiunilor, (libidoului, ar spune Freud) într-un contrast evident cu cele trei religii monoteiste. Sexualitatea creștinului medieval și modern a urmărit, prin sex, raporturile suflet-adevăr
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Un discurs care ascunde în propriul său spus adevărul despre sex, producerea acestuia în spațiul public. Această constatare a fost posibilă într-o societate de secol XIX, marcată de tabuuri, de interdicții de limbaj, care au mascat un enorm potențial discursiv despre sex. Sexul contemporan devine industrie (romane, filme, pornografie, politici publice). Tot acest potențial discursiv a explodat prin Freud, prin sexologiile și prin revoluțiile sexuale din secolul trecut. Însă psihanaliza lui Freud a înlocuit vechile tabuuri cu altele noi, mult
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
public. Această constatare a fost posibilă într-o societate de secol XIX, marcată de tabuuri, de interdicții de limbaj, care au mascat un enorm potențial discursiv despre sex. Sexul contemporan devine industrie (romane, filme, pornografie, politici publice). Tot acest potențial discursiv a explodat prin Freud, prin sexologiile și prin revoluțiile sexuale din secolul trecut. Însă psihanaliza lui Freud a înlocuit vechile tabuuri cu altele noi, mult mai rafinate și sofisticate, tabuuri în manieră științifică sau dogme freudiene. Teoria (mai ales în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în "marea serie a opozițiilor binare (trup-suflet; carne-spirit, instinct-rațiune, pulsiune-conștiință)"73. Sexualitatea se produce între aceste opoziții, dar totodată este stilizată, disciplinată prin norme social-politice, prin valorile unei anumite civilizații, prin etica societăților. Oamenii nerațiunilor clasice ("bine/rău") compun mecanica discursivă și practică. Dinamica sexualității poate fi analizată prin dinamica stărilor instinctuale, de criminalitate scriptică, de jocuri simbolice discursive ale unor desființări și dezautorizări pulsionale. Un soi de voyerism intelectual "tratează" cultura și producțiile scriptice ale unei societăți. Sufletul se opune
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
totodată este stilizată, disciplinată prin norme social-politice, prin valorile unei anumite civilizații, prin etica societăților. Oamenii nerațiunilor clasice ("bine/rău") compun mecanica discursivă și practică. Dinamica sexualității poate fi analizată prin dinamica stărilor instinctuale, de criminalitate scriptică, de jocuri simbolice discursive ale unor desființări și dezautorizări pulsionale. Un soi de voyerism intelectual "tratează" cultura și producțiile scriptice ale unei societăți. Sufletul se opune trupului, materiei brute și mlăștinoase de fapte și evenimente, dar totodată devine un element activ în menținerea formei
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dogmei renascentiste. Din acest principiu (nefast), Foucault ne îndemna să ieșim, să ne eliberăm și să eliberăm lumea de conflictualitatea istoricistă modernă: dialectica. O "știință" a legilor generale care guvernează societatea și cunoașterea, dar și știință a clișeelor și mitologiilor discursive. O altă idee, pe care am s-o dezbat în rândurile următoare, este considerația foucauldiană a sexului-rege, atunci când spune că "sexualitatea e un centru peste care niciun sistem modern de putere nu poate să treacă"75, accentuând, într-un fel
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
multă vehemență, a unei monosexualități? În cadrul societăților noastre avem, astfel, raporturi de putere, dar și raporturi de clivaj social, de fărâmițare a oricăror forme de solidaritate civică. Aici sunt și relațiile între liderii intelectuali și politici, preocupați de ritualul lor discursiv, și tinerii tratați paternal, dar, mai degrabă, marginal și în afara formelor de putere social-politică. Punerea în genunchi, punerea la zid sunt lait motive ale simbolismului religios social-politic! Zidul e chiar discursul acelor lideri! Pentru Foucault, plăcerea sexuală este în sine
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tot mai înalte ("parametri" de atins!) stâlcesc și transformă viața și sexualitatea. Sexul occidental se caracterizează prin două cuvinte: depasional și rece. Un sex al capitalului. Iluzia că prin sex omul sondează adevărul din el se bazează pe o tradiție discursivă istorică, de la vechii greci la omul occidental. Sexul redevine, de la o generație la alta, secretul universal, adevărul suprem, bătălia ultimă pentru satisfacerea voinței de a cunoaște și a dorinței de putere. Gândirea vechilor greci a elaborat practica sexuală în raport cu o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o contestare a controlului sexualității de către factorul superior (părintele, statul!), ci chiar produsul acestor mecanisme 81. Revoluția sexuală, mișcările de "eliberare sexuală" din anii '60, schimbarea concepțiilor despre sexualitate și, implicit, despre viață se înscriu în "seria" dialectică a producțiilor discursive occidentale despre sex. A controla sexul, nebunia, delincvența, discursul public etc. înseamnă a monopoliza puterea, în timp ce incitarea, instigarea, revolta nu sunt altceva decât forme de contestare a puterii și a unei ordini social-politice, menținută prin control și forță brută, prin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]