2,525 matches
-
a-i percepe simultan actualitatea și posibilitățile, a o înțelege ca pe o criză a lumii și, concomitent, ca pe salvarea ei. Șocul întâlnirii cu fenomenul mișcării urbane este „depășit“ (aufgehoben) de întâlnirea cu originea ei multiplă. Cu termenii deja discutați în primul capitol, este vorba de surprinderea acestei mișcări într-o imagine dialectică. Textul lui Samuel Weber „«Streets, Squares, Theaters»: A City on the Move - Walter Benjamin’s Paris“ poate fi folosit în precizarea acestei sarcini. Parisul secolului al XIX
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
împreună cu memoria locurilor străbătute. Deosebirea dintre demersul lui Certeau și cel al lui Benjamin stă, probabil, într-o înțelegere diferită a istoriei și în accentul teologic - decisiv - pe care ultimul îl asumă. Se poate spune că, dintre cele trei dimensiuni discutate ale experienței urbane, cea teologică funcționează oarecum ca diferență specifică a perspectivei autorului german. Teologia istoriei face ca orientarea gestului deconstructiv al experienței urbane să aibă un sens eschatologic, despre care am amintit deja. Pentru un locuitor al metropolei moderne
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
când constituie o configurație stabilă, precizează o arie de interes în această zonă. Un al treilea mod de a preciza diferența este unul estetic, John Reed este printre puținii care a încercat o astfel de disociere, iar teoria sa merită discutată. Cele trei criterii enunțate mai sus trebuie coroborate pentru a obține un rezultat cât mai obiectiv, chiar dacă ceea ce este validat la un nivel, nu trece obligatoriu și la următorul. Ca și în literatură, cel puțin pentru câteva decenii până la Primul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe scaune neconfortabile, sau pleacă imediat, consumă rapid și aruncă resturile în containere destinate acestui scop. În această manieră, sistemul mcdonaldizat controlează producția, angajații și clientul (Ritzer, 1996, 103, 105). Ritzer extinde aplicabilitatea acestui sistem bazat pe cele patru dimensiuni discutate anterior la majoritatea mijloacelor de consum americane, astfel încât orice franciză de tip McDonald's, mall-urile (Wall Mart), supermagazinele (Toy'R Us), cumpărăturile on-line, tele-shoppingurile, parcurile tematice, vasele de croazieră, hotelurile-cazinou, toate spațiile destinate distracției (Hard Rock Café, Planet Hollywood
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
am plătit, dar când am plecat le-am făcut un cadou, era normal, am trăit în casa lor. I s-a retras premiul. În Europa nu s-a ajuns până aici, dar cred că e un subiect care ar merita discutat. Trist este că aceiași oameni, care se scandalizează când aud că regizorul a participat financiar la masa, să zicem, pe care a filmat-o, proslăvesc Nanuk al lui Flaherty, care este o ficțiune, dar asta nu-l împiedică să fie
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
pe temeiul utilității lor directe. Rezultă că multe trăsături care au valoare adaptativă la anumite organisme s-au putut dezvolta la strămoșii acestora independent de presiunile adaptării, dacă nu pentru a satisface nevoi de adaptare diferite. Într-un text mult discutat, publicat pentru prima dată în 1979 de către Gould și Richard Lewontin, cu titlul The Spandrels of San Marco and the Panglossian Paradigm: a Critique of the Adaptationist Programme, autorii au numit acele structuri fenotipice care primesc o utilizare diferită de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ale istoriei naturii nu ezită să aducă în primul plan al discuției pretinsa lor calitate științifică îndoielnică, invocând, între altele, autoritatea lui Popper ca filozof al științei. Este și cazul unor autori creaționiști. Un bun exemplu îl oferă cartea mult discutată a profesorului de drept Phillip E. Johnson, Darwin on Trial. Johnson, care își exprimă deschis convingerile creaționiste, urmărește să arate că o persoană care respectă știința și nu ezită să accepte concluziile unei cercetări științifice nu va avea bune motive
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
puțin în rândurile oamenilor instruiți din zilele noastre. Știința darwiniană este pusă uneori sub semnul întrebării, în numele religiei, și de către autori care nu aderă la înțelegerea tradițională a cosmologiei biblice. Examenul critic al teoriei lui Darwin, întreprins în cartea mult discutată a lui Phillip Johnson, Darwin on Trial (1991), este reprezentativ pentru o asemenea poziție. Johnson se delimitează de creaționiștii care susțin adevărul literal al istorisirii biblice a Genezei, afirmând că „evoluția“ nu contrazice „Creația“ decât atunci când este concepută în așa
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Creator. Linné, și apoi Cuvier, ca și mulți alți naturaliști dinaintea lui Darwin, au crezut că fixismul - ideea imuabilității speciilor - ar fi singura poziție compatibilă cu acceptarea Creației lumii. Dar deja contemporanul lui Darwin, Robert Chambers, în mult citita și discutata lui carte Vestiges of Natural History of Creation, afirma că, dacă creștinii trebuie să aleagă între explicarea originii speciilor prin acte separate de creație și prin acțiunea unui principiu general, instituit în natură de Creator, ei vor avea bune motive
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
verbal întocmit la data de 27 ianuarie 1950 în „ședința de analiză a muncei de reînscriere care s’a terminat în județeana noastră”, la care au participat numeroși tovarăși activiști de pe întreg cuprinsul județului Vaslui. Vom încerca să comentăm cele discutate atunci pentru a trage și o concluzie cât mai corectă. La această ședință a participat chiar și ditamai ștabul de la CC al UTM de la București, tov. Daia Gheorghe care, mai pe la final, și-a prezentat propriul punct de vedere. La
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
niveluri scăzute ale încrederii populației în instituția reprezentativă. O serie de acuze (carierism, urmărirea unor interese personale etc) la adresa reprezentanților noștri, fără legătură cu eticheta unui anumit partid, au determinat și ele, căutarea unor soluții politice. Una dintre acestea, mult discutată atât de către actorii politici cât și de către analiști ori jurnaliști a părut să fie introducerea votului uninominal. Mai "apropiat" de cel care l-a votat, parlamentarul devine astfel mai eficient. Mai mult, o dată cu dispariția "scutului" oferit până nu demult de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
atras atenția asupra unor posibile acte de corupție. Pe de altă parte, această amplificare a scandalului public prin acuze reciproce și repetate între actorii politici nu face decât să confuzeze opinia publică și să schimbe atenția de pe problema de fond discutată. Spre exemplu, în cazul zece, cel referitor la biletul lui Tăriceanu, protagoniștii scandalului, precum și susținătorii lor au ocolit în general chestiunea esențială a traficului de influență care a apărut mai mult doar ca o introducere într-un discurs sau într-
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
situându-se la 13% (Eurobarometrele 2004-2009). Care este mecanismul ce conduce la aceste sentimente? Pe de o parte, fără cunoașterea procedurilor de lucru ale partidelor, alegătorii pot menține sentimentele anti-partid generate de precedentul regim (Kopecký 1995; Mair 1997) și anterior discutate. Odată ce alegătorii devin membri și sunt familiarizați cu diversele modalități de luare a deciziei în partide, astfel de atitudini pot să dispară treptat (sau se pot accentua datorită experiențelor negative). Datele indică faptul că membrii partidelor au, pe ansamblu, încredere
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din ultima deceniu. Prezentarea generală din secțiunea precedentă ajută la încercarea de a identifica modificările aduse în timp cu privire la categoriile majore de finanțare a partidelor. Totuși, principala problemă de reglementare rezidă în absența pentru cea mai mare parte a perioadei discutate a mecanismelor de control. Acest subiect va fi discutat în continuare folosind analiza de documente și luând în considerare câteva consecințe practice. Prin "practici corupte" ne referim generic la toate cele trei tipuri de schimburi particulare: clientelism, corupție și patronaj
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
această perioadă, au început să fie foarte mult comentate rapoartele de țară ale Comisiei Europene, prilejuri cu care s-au adus în atenție standardele pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a deveni stat membru. De regulă, cele mai discutate au fost aspectele negative asupra cărora Comisia atrăgea atenția autorităților române. Față de acestea, mesajele partidelor au fost împărțite: partidele de opoziție au evidențiat caracterul benefic al acestor rapoarte, arătând că fără observațiile instituțiilor UE guvernanții nu ar lua măsuri în vederea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ale acestor scrutinuri: dezinteresul cetățenilor și succesul partidelor mici, eurosceptice, de extremă stângă sau dreaptă, populiste. Un al doilea capitol al acestei ultime părți este consacrat alegerilor europene din 2009 în cele 27 de state membre, campaniilor electorale și tematicilor discutate înaintea scrutinului european în media la nivel național. Capitolul I Parlamentul European: un lung proces de democratizare De la crearea sa până în prezent, prerogativele Parlamentului European au cunoscut o serie de modificări substanțiale. Ca urmare a permanentelor discuții cu privire la natura și
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
român. În fond, o parte din acești bani au finanțat, spre exemplu, atât educația națională cât și marile războaie ale modernității românești, ce au dus la câștigarea Independenței și la făurirea României Mari. După cum putem observa, în plan concret, mult discutata legislație restrictivă la adresa evreilor a produs efecte aproape insesizabile. Ne aflăm, astfel, în fața unei situații paradoxale, sintetizată magistral de istoricul Hary Kuller în următorul citat: „deși,la suprafața epidermei organismului social, evreii sunt obiectul unei marginalizări și ostracizări, în structurile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nazist este nefondată" Domnule profesor, ați pomenit de o așa zisă "abordare folclorică" a operei lui Eliade. Vreau să vă întreb, probabil știți mult mai bine decât noi, cei de aici, care sunt ultimele tendințe în atitudinea occidentalilor față de mult discutata perioadă de tinerețe a lui Eliade? Au mai slăbit atacurile de felul acesta, sau din contra? Nu știu cu exactitate dacă mai continuă sau nu atacurile. Știu însă că, atunci când s-au produs, au avut un rezultat într-un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
el procedează astfel tocmai pentru a se distanța de mediul burghez al secolului al XVIII-lea, nefiind, în acest caz, vorba despre un eșec, ci tocmai de impunerea unei diferențe culturale semnificative, a unei devieri de la normă. Nu numai chiliasmul discutat anterior, ci și un alt curent esoteric joacă un rol semnificativ în rotunjirea dialecticii blakeene. În acest sens, Stephen Gurney remarcă: "avem motive întemeiate să-l privim pe Blake drept parte a unei tradiții heterodoxe, dar persistente a misticismului occidental
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cf. Damon, 1988, p. 275). Totuși, în prefață eposului Jerusalem, intitulat To the Public, Blake scrie: "After my three years slumber on the banks of the Ocean, I again display my Giant forms to the Public [...]" (E: 145). În epistola discutată mai sus, poetul utilizează aceeași sintagma: "none can know the Spiritual Acts of my three years Slumber on the banks of the Ocean unless he hâș seen them în the Spirit or unless he should read My long Poem descriptive
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
profunde care apar în dezvoltarea gândirii, este necesar ca educatorul să fie atent nu doar la formarea noțiunilor, a conceptelor, ci să participe la formarea dirijată a unor instrumente mentale utile în prelucrarea și interpretarea informațiilor. Operațiile gândirii trebuie predate, discutate și asimilate la fel ca oricare noțiune. Cerințele de felul „comparați”, „analizați”, „ierarhizați”, „generalizați” rămân de obicei fără ecou în mintea elevului dacă nu i se explică ce operații are de realizat. De cele mai multe ori este mai ușor de învățat
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
propoziții nu s-ar presupune reciproc, ci „numai prima o cere în mod necesar pe a doua”. Neajunsul principal al teoriei că subiectul și predicatul se află într-un raport de interdependență, văzut ca subordonare reciprocă, așa cum apare la autorii discutați mai sus, este acela că subiectul și predicatul sunt considerate, amândouă, părți principale de propoziție, cu argumentul că ele reprezintă „minimul necesar pentru existența unei propoziții”. Aceasta înseamnă că nu se ține seama de propozițiile (e drept, nu prea numeroase
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mi-am închipuit. Așadar, în cazul numelui predicativ (sau al predicativei) și în cazul complementelor (completivelor) obligatorii, toate în relație de interdependență, restricțiile formale au caracter unilateral. În concluzie, pentru a diferenția și prin denumire cele trei tipuri de interdependență discutate mai sus, „credem că ele s-ar putea numi: (1) relație de interdependență subiectivă, (2) relație de interdependență predicativă, (3) relație de interdependență completivă”. „Relația de interdependență subiectivă se caracterizează prin caracterul nonomisibil al celor doi termeni și prin restricții
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a căror funcție principală este aceea de a fi contribuit la destrămarea unui sistem politic despotic. Analiștii latino-americani au recunoscut de mult importanța "liberalizării de sus, conduse de către stat"16; dar în analizele politice europene, acest proces a fost rareori discutat, cu toate că a existat o succesiune de personalități politice pricepute la acțiunile de demontare a puterii: Adolfo Suarez, care a impus o constituție democratică atunci cînd a devenit prim-ministru al Spaniei după moartea lui Franco; János Kádár, care a supraviețuit
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
and Political Power, Londra și New York, 1988, pp. 69-100. 7 Francis Fukuyama: The End of Order, Londra, 1997, p. 77. Vezi și, de același autor, Trust: The Social Virtues and the Creation of Prosperity, New York, 1995. Relevante sînt și mult discutatele lucrări ale lui Robert D. Putnam, Making Democracy Work: Civic Tradition in Modern Italy, Princeton, 1993 și Bowling Alone: America's Declining Social Capital, "Journal of Democracy", vol. 6 (1995), pp. 65-78. Unele slăbiciuni ale tezei lui Putnam sînt explorate
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]