1,750 matches
-
se culce pe o ureche. Bine, eu nu sunt criminal, să fim bine înțeleși. Durerea a înfipt creionul în urechea ăleia. Nu eu. Eu nu sunt în stare să omor nici măcar o muscă. La școală am leșinat la ora de disecție. Atunci când văd o seringă mă ia cu transpirație. În armată n-am putut să trag nici măcar în ținte, îmi imaginam că sunt oameni și mă apuca tremuratul. Eu am fost și rămân doar o unealtă a propriei Dureri. Poate că
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ă Atunci, du-te! bătu Salitov din plame o dată ca să-l pună pe polițist pe fugă. Privi cum spatele balansând al lui Ptițin dispărea în timp ce el scoase din nou portmoneul și puse plicul mov înăuntru. Capitolul cinci Prokuror-ul Mesele de disecție erau așezate în depozitul mare pe care Departementul de Poliție al Districtului Haymarket îl folosea să adăpostească mașinile pompierilor. Clădirea se afla alături de grajdurile din Strada Malaia Mașcianscaia, după colț de biroul de pe Aleea Stoliarni. Ușile duble erau larg deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
progrsiv până când celălalt braț se ridică și rămase nemișcat. ă Treizeci și nouă lot, zero zolotnik și douăzeci dolya, anunță el uitându-se la doctor pentru reacție. ă Suntem în parametrii normali, spuse doctorul Pervoiedov. Pune-l pe masa de disecție iar eu am să iau o secțiune și o s-o pun sub micorscop. ă N-ar fi mai bine să testăm conținutul stomacului mai întâi? Se simțea o urmă de nerăbdare în vocea lui Porfiri. Sunt curios să aflu dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
modificărilor fiziologice ale sistemului cardiovascular permite diferențierea mai ușoară a acestora de patologia cardiovasculară propriu-zisă. Forma acută de manifestare a bolilor cardiovasculare este reprezentată de urgențele cardiovasculare cum sunt : edemul pulmonar acut, sincopa, urgențele hipertensive, sindroa mele coronariene acute (SCA), disecția de aortă, tromboembolismul pulmonar. Acestea reprezintăunul dintre cele mai frecvente motive de internare ale pacientului vârstnic. Există câteva particularități de diagnostic și tratament ale urgențelor cardiovasculare la pacientul geriatric. Una dintre particularitățile patologiei cardiovasculare la vârstnici o reprezintă multitudinea de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
IC, sau agravarea bruscă a tabloului clinic de IC preexistentă (19). Factorii cauzatori pot fi orice anomalie a structurii și funcției cardiace, iar în cazul decompensării unei IC cronice, de obicei există factori precipitanți (aritmii, sindroame coronariene acute, embolie pulmonară, disecție de aortă etc.) (19). Tabloul de edem pulmonar acut cardiogen cuprinde dispneea brusc instalată, cu ortopnee. Când decompensarea IC are loc mai lent, simptomatologia, mai ales la vârstnici, poate fi nespecifică, descrisă ca fatigabilitate, depresie, scădere ponderală și, de aceea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
TA sistolice sau TA distolice (> 180 mmHg, respectiv > 120 mmHg) asociate cu disfuncție de organ iminentă sau progresivă, în care se încadrează:encefalopatia hipertensivă;accidentele vasculare cerebrale ischemice sau hemoragice (inclusiv hemoragia subarahnoidiană);insuficiența ventriculară stângă acută;edemul pulmonar acut;disecția de aortă;insuficiența renală acută;eclampsia (care evident nu se încadrează în tema lucrării). Criza hipertensivă care nu asociază disfuncție de organ, adesea survenită în contextul non-complianței la tratament sau al anxietății, nu este considerată o urgență (29). Fără dovada
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
cefaleea, semnele neurologice de focar, alterarea conștienței, oliguria pot semnala în contextul saltului hipertensiv leziuni de organ. Cel mai frecvent afectarea de organ-țintă este reprezentată de infarct cerebral, edem pulmonar acut, encefalopatie, IC congestivă. Mai rar se întâlnesc hemoragii intracraniene, disecție acută de aortă, infarct miocardic acut (IMA), leziune renală acută (35). Encefalopatia hipertensivă este manifestată prin alterarea statusului mental provocată de HTA severă. Vârstnicii prezintă adesea disfuncție cognitivă, iar aceasta nu trebuie confundată cu encefalopatia hipertensivă. Alterarea funcțiilor cognitive la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
atenuarea posibilității diagnosticării greșite, pentru a nu iniția un tratament agresiv riscant (37). Examinarea fundului de ochi poate arăta spasm arteriolar focal sau difuz, edem retinian, hemoragii retiniene, exsudate retiniene sau edem papilar. Tabloul clinic pentru ischemie miocardică sau IM, disecție acută de aortă, edem pulmonar acut este descris în alte capitole. Oliguria și/sau hematuria sunt semne ale afectării renale. Se vor obține hemoleucograma completă, ionograma, ureea și creatinina, sumarul de urină. Electrocardiograma, radiografia pulmonară, tomografia computerizată cerebrală sau toracică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
inhibitori direcți de factor Xa par să reprezinte alternative promițătoare, dar datele limitate în ce privește utilizarea lor la vârstnici, sau la pacienții cu funcție renală alterată, în general excluși din studii, fac ca recomandarea lor să fie limitată (69). 48.7. Disecția de aortă la vârstnici Disecția de aortă se definește ca propagarea unei rupturi intimale de-a lungul tunicii medii (tunică bolnavă, caracterizată prin degenerare cauzată de pierderea elasticității și pierdere de fibre musculare netede) a aortei și a ramurilor principale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
par să reprezinte alternative promițătoare, dar datele limitate în ce privește utilizarea lor la vârstnici, sau la pacienții cu funcție renală alterată, în general excluși din studii, fac ca recomandarea lor să fie limitată (69). 48.7. Disecția de aortă la vârstnici Disecția de aortă se definește ca propagarea unei rupturi intimale de-a lungul tunicii medii (tunică bolnavă, caracterizată prin degenerare cauzată de pierderea elasticității și pierdere de fibre musculare netede) a aortei și a ramurilor principale, ce se poate propaga până la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
ruptura intimală nu se produce sau nu se poate identifica (hematom intramural) (73). Este determinată de orice mecanism care slăbește tunica medie a aortei și duce la creșterea tensiunii din perete, ceea ce poate determina dilatarea aortei și formarea de anevrism, disecție de aortă sau ruptură (74). La vârstnici nu se întâlnește disecție de aortă consecutiv patologiei țesutului conjunctiv, însă predomină etiologia hipertensivă, aterosclerotică, iatrogenă sau anevrismul disecant (75). Clasificarea și stadializarea sunt redate în tabelul 48.4. Incidența disecției de aortă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
intramural) (73). Este determinată de orice mecanism care slăbește tunica medie a aortei și duce la creșterea tensiunii din perete, ceea ce poate determina dilatarea aortei și formarea de anevrism, disecție de aortă sau ruptură (74). La vârstnici nu se întâlnește disecție de aortă consecutiv patologiei țesutului conjunctiv, însă predomină etiologia hipertensivă, aterosclerotică, iatrogenă sau anevrismul disecant (75). Clasificarea și stadializarea sunt redate în tabelul 48.4. Incidența disecției de aortă este estimată la 2,9-3,5/100.000 persoane/an. Două
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
de anevrism, disecție de aortă sau ruptură (74). La vârstnici nu se întâlnește disecție de aortă consecutiv patologiei țesutului conjunctiv, însă predomină etiologia hipertensivă, aterosclerotică, iatrogenă sau anevrismul disecant (75). Clasificarea și stadializarea sunt redate în tabelul 48.4. Incidența disecției de aortă este estimată la 2,9-3,5/100.000 persoane/an. Două treimi dintre pacienți sunt bărbați și 62% au disecție de tip A. Pacienții cu disecție de tip B sunt în general mai vârstnici decât cei cu tip
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
etiologia hipertensivă, aterosclerotică, iatrogenă sau anevrismul disecant (75). Clasificarea și stadializarea sunt redate în tabelul 48.4. Incidența disecției de aortă este estimată la 2,9-3,5/100.000 persoane/an. Două treimi dintre pacienți sunt bărbați și 62% au disecție de tip A. Pacienții cu disecție de tip B sunt în general mai vârstnici decât cei cu tip A, iar cei cu ulcere aortice penetrante și hematoame intramurale sunt mai bătrâni, cu vârsta medie de 77 de ani, reflectând frecvența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
disecant (75). Clasificarea și stadializarea sunt redate în tabelul 48.4. Incidența disecției de aortă este estimată la 2,9-3,5/100.000 persoane/an. Două treimi dintre pacienți sunt bărbați și 62% au disecție de tip A. Pacienții cu disecție de tip B sunt în general mai vârstnici decât cei cu tip A, iar cei cu ulcere aortice penetrante și hematoame intramurale sunt mai bătrâni, cu vârsta medie de 77 de ani, reflectând frecvența crescută a aterosclerozei asociată ulcerelor aortice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
de durerea toracică cu debut brusc, atroce, cu intensitate maximă de la debut, de obicei fără iradierea tipică sindroamelor coronariene acute (77). Iradierea durerii poate fi toracică posterioară sau spre abdomen. Tabloul clinic este variabil în funcție de extensia și complicațiile procesului de disecție. Ruptura peretelui liber rezidual cu hemoragie în afara aortei, în pericard (cu posibilitatea dezvoltării tamponadei cardiace) sau în pleura stângă complică de obicei disecția de tip A. Extinderea disecției pe ramurile aortei cu ischemia organelor corespondente poate mima tablouri clinice de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
poate fi toracică posterioară sau spre abdomen. Tabloul clinic este variabil în funcție de extensia și complicațiile procesului de disecție. Ruptura peretelui liber rezidual cu hemoragie în afara aortei, în pericard (cu posibilitatea dezvoltării tamponadei cardiace) sau în pleura stângă complică de obicei disecția de tip A. Extinderea disecției pe ramurile aortei cu ischemia organelor corespondente poate mima tablouri clinice de IM, AVC, paraplegie prin ischemie medulară, insuficiență renală, ischemie acută de membre. Suflul de regurgitare aortică și deficitul de puls se constată mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
spre abdomen. Tabloul clinic este variabil în funcție de extensia și complicațiile procesului de disecție. Ruptura peretelui liber rezidual cu hemoragie în afara aortei, în pericard (cu posibilitatea dezvoltării tamponadei cardiace) sau în pleura stângă complică de obicei disecția de tip A. Extinderea disecției pe ramurile aortei cu ischemia organelor corespondente poate mima tablouri clinice de IM, AVC, paraplegie prin ischemie medulară, insuficiență renală, ischemie acută de membre. Suflul de regurgitare aortică și deficitul de puls se constată mai rar la vârstnici față de pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
de regurgitare aortică și deficitul de puls se constată mai rar la vârstnici față de pacienții mai tineri. Fenomenele de IC, instabilitate hemodinamică, tamponada cardiacă și manifestările neurologice nu sunt diferite între vârstnici și pacienții sub 70 de ani (75). În disecția de tip B, HTA a fost prezentă la majoritatea pacienților, indiferent de vârstă (79). Tratamentul medical inițial al disecției de aortă este centrat pe menținerea unor valori tensionale sistolice la 120-100 mmHg sau la cel mai scăzut nivel ce permite
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
IC, instabilitate hemodinamică, tamponada cardiacă și manifestările neurologice nu sunt diferite între vârstnici și pacienții sub 70 de ani (75). În disecția de tip B, HTA a fost prezentă la majoritatea pacienților, indiferent de vârstă (79). Tratamentul medical inițial al disecției de aortă este centrat pe menținerea unor valori tensionale sistolice la 120-100 mmHg sau la cel mai scăzut nivel ce permite perfuzia adecvată a organelor vitale. Se recomandă utilizarea betablocantelor, de elecție fiind esmololul, ușor de controlat, dată fiind durata
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
cu 20 mcg/min, titrat la efect până la maximum 10 mcg/kg/min, numai în combinație cu betablocant. Alte opțiuni sunt blocantele canalelor de calciu intravenos, enalapril injectabil, nitroglicerina în perfuzie continuă. Tratamentul definitiv include intervenție chirurgicală, de elecție în disecția de tip A (81). Atitudinea terapeutică este influențată semnificativ de vârsta pacientului, care s-a dovedita fi un predictor independent pentru mortalitate la pacienții cu disecție acută. În plus, prevalența comorbidităților multiple joacă un rol decisiv în alocarea pacienților spre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
enalapril injectabil, nitroglicerina în perfuzie continuă. Tratamentul definitiv include intervenție chirurgicală, de elecție în disecția de tip A (81). Atitudinea terapeutică este influențată semnificativ de vârsta pacientului, care s-a dovedita fi un predictor independent pentru mortalitate la pacienții cu disecție acută. În plus, prevalența comorbidităților multiple joacă un rol decisiv în alocarea pacienților spre tratamentul medical, și nu chirurgical (75). Mortalitatea la pacienții de peste 70 de ani este de 16,1-37,5% și complicațiile perioperatorii mai frecvente. Durata operației, oprirea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
pacienților spre tratamentul medical, și nu chirurgical (75). Mortalitatea la pacienții de peste 70 de ani este de 16,1-37,5% și complicațiile perioperatorii mai frecvente. Durata operației, oprirea cordului, stopul circulator sunt factori de risc pentru sechele neurologice postintervenție în disecția de tip A (80). Hipotensiunea arterială, șocul și hematomul periaortic indică ruptură sau iminența de ruptură de aortă în tipul B, complicație ce se soldează cu decesul. Aceste trei elemente sunt cei mai importanți predictori pentru mortalitate la vârstnici (79
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
și HTLV 1 și 2 neoplazice. În afară de aceasta, probele din ce în ce mai sigure ale circulației unor retrovirusuri animale la om, inclusiv prin biopreparate, sunt de natură să ne provoace o justificată îngrijorare. În numeroase laboratoare de pe mapamond a început astfel, după 1970, disecția amănunțită a genomului mai multor retrovirusuri, atât animale (în primul rând „istoricul“ RSV, apoi a unor retrovirusuri de la alte păsări și mamifere sălbatice și domestice) cât și umane. 5.2.1. Structura virionului și modul său de multiplicare O particulă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
zisul ARN în plus era exact gena tumorigenă v-Src, a cărei existență semnalată de G. Steve Martin prin metode genetice clasice era acum dovedită fizic și chimic de către P. Duesberg și P. Vogt. Foarte curând s-a pus însă problema „disecției“ biofizice și biochimice a genei v-src și a proteinei codificate de aceasta - direct responsabilă de cancerizarea celulei atacate de virusul Rous. Este meritul aceluiași Peter Duesberg și al colaboratorilor săi de a fi reușit izolarea genei tumorale v-src din ansamblul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]